CCI invită producătorii la Expoziția „Republica Moldova Prezintă”, la Ploiești

Sergiu Jaman
-
0
CCI invită producătorii la Expoziția „Republica Moldova Prezintă”, la Ploiești

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova în parteneriat cu Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), Camera de Comerţ și Industrie Prahova și Consiliul Județean Prahova organizează în premieră Expoziția „Republica Moldova Prezintă” la Ploiești, România, în perioada 27-29 aprilie 2017.

Potrivit președintelui CCI Sergiu Harea, evenimentul „Republica Moldova Prezintă” este o continuare a succesului expoziției din noiembrie, „Fabricat în Moldova” la Iași și o proiectare a expoziției naționale și are ca scop facilitarea schimbului de experiență și bune practici, crearea celor mai favorabile condiții de interacțiune și colaborare necesare susținerii producătorilor autohtoni, promovării imaginii Republicii Moldova, amplificării relațiilor comercial – economice cu România dar și cu restul Europei, toate acestea contribuind într-un final la creșterea cifrei de export.

Programul dedicat mediului de afaceri va include: For bilateral moldo-român, sesiuni B2B și de informare privind accesul pe piața UE a companiilor din republică și beneficiile colaborării dintre Republica Moldova și România.

Republica Moldova prezintă la Prahova- deoarece acest județ este unul din cele mai puternice motoare a economiei românești, produsul intern brut fiind de 8,75 mld. Euro, cu alte cuvinte putem spune că PIB-ul din Prahova este cât cel al Republicii Moldova, doar că la un număr de locuitori de 3 ori mai mic.

Din cele aproximativ 22.000 societăţi comerciale din judeţul Prahova, cca 2.000 au capital mixt sau integral străin, reprezentând 70 de țări. Mai mult de 50% din investiţia străină din judeţ este făcută de firme ale Uniunii Europene.

La expoziție sunt invitați agenții economici din toate domeniile de activitate, indiferent de regiunea țării, cererile pot fi expediate până pe 10 aprilie 2017, la adresa de e-mail [email protected].

Un proiect ce promovează risipa de subvenţii pentru lucrări agricole

Vasile Gancev
-
0
Un proiect ce promovează risipa de subvenţii pentru lucrări agricole

Autoritățile Republicii Moldova dovedesc o neputință vădită la gestionarea programului de subvenționare a sectorului agricol, majoritatea fermierilor rămânând cu buza umflată ani la rândul, iar noul proiect al regulamentului de subvenționare în 2017 vine să confirme incapacitatea sau lipsa de dorință de a susține agricultorii, scrie EuroPass.

Temerea respectivă se bazează pe neglijarea de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și de către Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) a recomandărilor Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), care a raportat numeroase încălcări și abateri în procesul de subvenționare.

Constatările CCRP au constituit o sursă amplă pentru identificarea neajunsurilor la pregătirea acestei analize.

Restanţe la toate

Astfel, Curtea de Conturi a constatat că recomandările înaintate autorităților după efectuarea auditului subvențiilor pentru perioada 2013-2016 nu au fost luate în considerație la elaborarea regulamentelor în domeniu. Deși CCRM a sugerat soluții pentru eficientizarea cheltuirii banilor publici, se pare că MAIA și AIPA nu au ținut cont de ele nici la elaborarea proiectului de regulament cu privire la subvențiile de stat în agricultură pentru anul 2017.

Curtea de Conturi a dezvăluit că, în cazul AIPA, din totalul de 20 de recomandări în rezultatul auditului au fost depistate 8 cerințe neimplementate și 10 cerințe implementate parțial. Doar 2 cerințe au fost înregistrate drept implementate în întregime. MAIA din cele 12 cerințe a implementat doar 5, parțial, celelalte fiind restante în întregime.

În februarie curent, Ministerul Agriculturii relata că ”la elaborarea noului Regulament s-a ținut cont de mai multe premise, și anume: respectarea principiului transparenței decizionale, asigurarea accesului necondiționat la mijloacele fondului a tuturor categoriilor de producători agricoli, implementarea unui nou sistem de rezonabilitate a costurilor, plafonarea investițiilor pentru evitarea acumulării unui număr prea mare de solicitări care ulterior nu vor putea fi achitate, stimularea investițiilor în zonele rurale prin atragerea tinerilor producători și dezvoltarea agroturismului”.

Totodată, oficialitățile, care au trecut cu vederea rezultatele auditului efectuat de Curtea de Conturi în perioada 2013-2016 și mai ales despre îndeplinirea recomandărilor acestora, au oferit garanții că regulamentul va conține argumentarea economico-financiară pe fiecare submăsură de sprijin.

În pofida acestor promisiuni, analiza faptelor demonstrează că atât distorsionarea constatărilor Curții, cât și deficiențele din sistem au făcut ca fenomenul să persiste și să imprime un risc major pentru subvenționarea agriculturii naționale.

Deficiențele la asigurarea riscurilor

Una din constatări se referă la faptul că prevederile cadrului legislativ și de reglementare privind subvenționarea riscurilor de producție în agricultură (submăsura 1.7A) nu mai țin cont de condițiile climatice actuale, iar valoarea bunurilor pasibile asigurării este dificil de estimat.

De reținut că subvenționarea riscurilor de producție în agricultură s-a efectuat pe parcursul ultimilor ani în baza prevederilor Legii nr. 243 din iulie 2004, care nu a suferit modificări în perioada 2014-2016. Aceeași Lege stă la baza Regulamentului de Subvenționare pentru anul 2017, care va fi valabil pentru perioada 2017-2021. Altfel spus, proiectul noului regulament se va ghida în subvenționarea riscurilor în agricultură de o lege veche de mai bine de 17 ani la scadența regulamentului.

În consecință Proiectul de Regulament ar trebui să conțină o prevedere privind desemnarea unei autorității responsabile de verificarea corectitudinii de calculare a tarifului de asigurare și de estimare a valorii producției agricole asigurate – măsură care fi diminua pierderile suportate de fermieri în legătură cu fenomenele naturale nefavorabile sau condițiile dezavantajoase pe piețele de desfacere. Aceasta în condițiile în care seceta, fenomen de care fermierii se tem cel mai mult, a revenit mai frecvent în ultimele 2 decenii în Moldova. În ultimii 10 ani s-au înregistrat secete de diferită intensitate, iar o dată la circa 4 ani Moldova se confruntă cu secete severe.

Găselniță pentru managerii neperformanți

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 910 din 25 iulie 2016, utilizarea Fondului de Subvenționare a Producătorilor Agricoli trebuie să aibă la bază obiective pe termen mediu și scurt, pentru a asigura în special creșterea productivității și competitivității agriculturii, distribuirea eficientă a resurselor, diversificarea piețelor de desfacere.

Deși în urma auditului din 2014 a Curții, Regulamentul din 2016 a conținut criterii de eligibilitate mai clare comparativ cu documentele precedente, la completarea acestora corelarea cu obiectivele subvenționării a fost efectuată parțial, de exemplu la capitolul ținerii evidenței veniturilor și cheltuielilor beneficiarului de subvenții în conformitate cu Legea nr.113 din 2007.

În Regulamentul pentru 2017, solicitantul de subvenție este obligat să prezinte copia raportului financiar pe anul precedent celui de gestiune, însă calitatea conținutului acestuia nu servește drept criteriu de eligibilitate, adică performanța economică, datoriile, creditele, pierderile, în general întreaga capacitate managerială vor putea să fie ignorate la examinarea cererii.

În această ordine de idei, proiectul necesită stabilirea unor contracte de intenție de livrare a producției aferente investițiilor subvenționate, corelând astfel cu obiectivul de diversificare a piețelor; o altă necesitate derivă din recomandările de confirmare a eligibilității prin prezența certificatului de calitate al solului, fapt care nu și-a găsit reflectare în noul Regulament; acesta lucru este important în estimarea eficienței investițiilor și este parte a direcțiilor strategice de subvenționare.

Un alt neajuns este neglijarea măsurilor de consolidare a terenurilor agricole. Deși începând cu 2016 subvenția aferentă acestei măsuri de sprijin s-a calculat pentru comasarea a cel puțin 3 parcele adiacente de teren agricol, ar fi probabil corect de a introduce în regulament interdicția de parcelare a terenului deja consolidat – pentru cazurile când proprietarilor subvenționați le vine în minte o astfel de idee.

Folosirea utilajului subvenționat în producție

Auditul Curții de Conturi a mai scos în evidență că regulamentele din perioada 2013-2016 nu au prevăzut o cotă minimă de folosire a utilajului subvenționat – nu există referință la această cotă nici în proiectul de regulament pentru 2017. Aceste lacune pot permite obținerea unor subvenții legate de achiziționarea tehnicii și neutilizarea respectivă a acesteia în procesul de producție, iar Ministerul Agriculturii, pe de altă parte, explică că nu dispune de capacități umane și tehnice care ar asigura monitorizarea respectării de către solicitanții de subvenții a unor astfel de condiții.

O altă omitere ține de nestabilirea condițiilor de asociere a producătorilor agricoli (ca entitate de producție) la procurarea utilajului și tehnicii agricole, în cazul în care solicitantul nu poate singur să asigure utilizarea tehnicii la capacitate maximă.

La acest capitol Ministerul Agriculturii invocă stabilirea drept criteriu de eligibilitate prezentarea de către solicitant a certificatului ce atestă calitatea de membru al unei asociații a producătorilor – aici însă e cazul să reținem că o astfel de asociație este o organizație obștească și nicidecum una de producție, după cum se pretinde.

Chiar dacă subvenționarea trebuie să abordeze producătorii agricoli și activitatea lor și nu întreprinderile din industria prelucrătoare, în noul Regulament de subvenționare s-au ”strecurat” deficiențele mai vechi – de genul ”echipament tehnologic pentru fierberea și prelucrarea termică a cărnii”, ”mașină de tocat carnea, malaxor […]”, fapt ce va favoriza nejustificat procesatori în detrimentul producătorilor.

Mai mult, deși auditurile pentru perioadele anterioare au demonstrat că unele investiții subvenționate au fost efectuate în urma tranzacțiilor între companii sau persoane interdependente – fapt ce a determinat majorarea artificială a valorii investițiilor efectuate și respectiv achitarea unor subvenții nejustificate – din regulamentul de subvenționare pentru 2017 acest risc nu a fost eliminat, adică am putea vedea astfel de tranzacții și în viitor.

Agricultori induși în eroare

AIPA, prin comunicatele sale, generează confuzie în rândul solicitanților de subvenții și a comunității agricole în general. Cu referire la Legea cu privire la principiile subvenționării în agricultură, AIPA menționează că ”prezenta Lege vine să substituie Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, care până la moment era aprobat de către Guvern anual prin Hotărâre de Guvern. Astfel prevederile stabilite în Regulament nu vor mai suferi an de an schimbări care să pericliteze desfășurarea procesului de subvenționare”.

Pe de altă parte, solicitați de EuroPass, reprezentanții Direcției Administrare și Control din cadrul AIPA au dat asigurări că pentru subvențiile care vor fi cerute pentru anul 2017 se depun cereri și vor fi examinate în conformitate cu noul Regulament, care va fi aprobat și va fi valabil până în 2021.

În situația în care autorii Proiectului Regulamentului de subvenționare pentru 2017 nu iau în calcul cerințele legislației, lacunele identificate și rapoartele autorităților de audit, am putea asista la un proces de multiplicare a fraudelor cu banii publici.

Faptul că noul regulament va fi în vigoare o perioadă mai îndelungată – până în anul 2021 – ne face să credem că volumul subvențiilor aruncate în vânt ar putea fi mai mare, nu însă și volumul producției agricole. În încercarea de a crea falsa impresie a stabilității în politica de subvenționare, autoritățile legiferează o stabilitate a perpetuării practicilor defectuoase.

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”.

Statistica din Chișinău: Agricultura a avut cea mai mare contribuţie la creșterea economică în anul 2016

Vasile Gancev
-
0
Statistica din Chișinău: Agricultura a avut cea mai mare contribuţie la creșterea economică în anul 2016

Potrivit Biroului Național de Statistică (BSS), cea mai mare contribuţie la creșterea economică a avut-o agricultura, urmată de comerțul cu ridicata și amănuntul, industria extractivă și industria prelucrătoare, informațiile și comunicațiile, informează Moldpres.

Contribuții pozitive

Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2016, produsul intern brut (PIB) a însumat 134476 milioane lei, preţuri curente de piaţă, în creștere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de anul 2015 semidefinitiv.

Conform datelor BNS, contribuții pozitive la creșterea PIB, în anul 2016 față de anul 2015, au înregistrat următoarele activități economice: agricultură, silvicultură și pescuit (+2,2%), cu o pondere de 12,2% la formarea PIB și cu o majorare a valorii adăugate brute (VAB) cu 18,2%.

Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 3,1 la sută în raport cu perioada similară a anului anterior. Valoarea adăugată brută pe economie a depășit cu 4,8 la sută nivelul anului precedent, contribuind la creșterea și formarea PIB cu 4,1% și 85,2%, respectiv.

Din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat majorării cu 3,2 la sută a consumului final al gospodăriilor populaţiei. O contribuţie negativă la creşterea produsului intern brut au avut-o formarea brută de capital fix, în scădere cu 0,7 la sută față de perioada respectivă a anului precedent, şi exportul net (-0,5%), mai notează BNS.

Producătorii agricoli din trei orașe și trei sate din Moldova vor putea primi granturi de la Biroul de Cooperare al Elveției

Vasile Gancev
-
0
Producătorii agricoli din trei orașe și trei sate din Moldova vor putea primi granturi de la Biroul de Cooperare al Elveției

Trei oraşe (Ialoveni, Edineţ, Străşeni) şi trei sate (Colibaşi, Cărpineni, Selemet) din Republica Moldova au primit granturi de câte 20.000 de dolari de la Biroul de Cooperare al Elveției în Moldova. Susținerea financiară este realizată prin intermediul proiectului Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) „Migrație și dezvoltare locală”. Scopul proiectului constă în impulsionarea dezvoltării mediului de afaceri la nivel local, potrivit comunicatului de presă al PNUD.

Printre beneficiari vor fi și producători agricoli

Beneficiari direcți ai proiectelor vor fi circa 200 de întreprinderi mici și mijlocii, producători agricoli, întreprinderi de procesare, din industria textilă, comerț, produse industriale, precum și rezidenți ai parcurilor industriale din municipiul Edineț și orașul Strășeni. Beneficiarii indirecți ai proiectelor implementate vor fi peste 1200 gospodării de fermier din localitățile rurale direct beneficiare și din localitățile din imediata vecinătate.  Ca urmare a desfășurării acestor proiecte, vor fi create 1000 de locuri noi de muncă, dintre care jumătate vor fi ocupate de femei.

„Dezvoltarea economică locală și crearea locurilor de muncă bine plătite acasă este cea mai bună soluție pentru provocările pe care le pune migrația în fața Moldovei”, susține Simone Giger, Directoarea Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova.

Din valoarea totală de 176 mii USD a proiectelor, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare oferă şase granturi în sumă totală de 120 mii USD, autorităţile locale cofinanţează cu suma de 20 mii USD, iar mediul de afaceri contribuie cu peste 36 mii USD.

Datorită acestor 6 proiecte, va fi îmbunătățită infrastructura de suport a afacerilor (extinderea, construcția de rețele de aprovizionare cu apă, canalizare, energie electrică), vor fi create condiții pentru procesarea producției agricole, oportunități pentru producerea de resurse energetice alternative, condiții pentru atragerea de noi investitori în parcurile industriale, pentru promovarea potențialului local și a oportunităților de investiții.

În total, în cele 6 localități numărul de locuri noi de muncă ar putea crește cu încă 2000, după finalizarea proiectelor.

Cele 6 proiecte au fost selectate în urma unui concurs la care fost invitate să participe cele 23 de localități beneficiare ale proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, selectate în 2015, printr-un proces competitiv, deschis.

Pentru informații suplimentare:Tatiana Solonari, responsabilă comunicare, Proiectul Migraţie şi dezvoltare locală (MiDL), [email protected], tel: 022-820-840; 069377215.

Sfaturile lui Constantin Gajim pentru tinerii care vor să facă afaceri cu nuci

Vasile Gancev
-
2
Sfaturile lui Constantin Gajim pentru tinerii care vor să facă afaceri cu nuci

Directorul executiv al Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din Moldova Constantin Gajim a povestit într-un interviu pentru Agrobiznes că nucicultorii ar trebui să depună mult suflet pentru a avea o cultură reușită de nuci. Totodată, acesta recomandă nucicultorilor să se consulte cu specialiști înainte de a începe o afacere în acest domeniu.

„De vorbă cu nucul”

Constantin Gajin a spus că este foarte important ca nucicultorii începători să se adreseze mai întâi profesioniștilor pentru a afla care sunt cele mai profitabile soiuri de nuci.

„Cele mai profitabile sunt soiurile care sunt plantate cu ajutorul consultației Asociației noastre – fie soiul francez sau american. Fiind că trebuie să alegi corect terenul, depinde cum plantezi puieții și dacă se depune suflet pentru asta. Că fără suflet nu faci nimic. Cu nucul trebuie să stai de vorbă! El știe și înțelege vorba dar noi nu-l înțelegem”, a spus Gajin.

Soiuri care aduc venit

Specialistul în cultura nucului susține că alegerea soiului potrivit este una dintre cele mai importante etape în nucicultură, inclusiv sub aspect financiar.

„Un soi bun aduce bani buni. Anul trecut au venit turcii și au cumpărat nuca întreagă de soi franțuzesc cu trei euro kilogramul, dar pe nuca moldovenească mai mult de 1,5 de dolari nu au dat. Acum și noi avem soiuri pesceanski, codrenii, cazacu, soiuri destul de bune pe care le implementăm și altoim. Dar vedeți care e diferența”, a mai spus Gajin.

Nucul trebuie să devină cultura principală

Directorul Uniunii de profil vrea ca nuca să devină cultura principală în Republica Moldova și crede că această cultură ar putea deveni un motor al economiei țării.

„Scopul Asociației constă în consultarea populației privind cultura nucului ca aceasta să devină principala cultură pomicolă. Nucicultura aduce atât venit populației, cât și țării întregi. Dacă în 2006, atunci când noi am înființat Asociația, exportul de nuci ajungea la 38 milioane de dolari, acum se exportă producție nuciferă în valoare de 110 milioane de euro”, a menționat Constantin Gajin.

Nuca din Moldova – una dintre cele mai bune

Silvicultorul susține că nucile crescute în Moldova sunt considerate unele dintre cele mai bune, alături de nucile din Chili.

„Cea mai bună nucă din lume este nuca moldovenească și cea din Chili din punct de vedere al calităților gustative. Nu degeaba în Europa nuca noastră este cea mai întrebată. Europenii știu ce mănâncă”, a spus Gajin.

Acesta a menționat că majoritatea produselor nucifere sunt exportate în țările europene și țările arabe.

„85% pleacă în Uniunea Europeană, 13% pleacă în țările arabe. Restul în Rusia și alte țări”, a mai spus Gajin.

Important pentru producătorii de carne: Carcasele animalelor vor fi clasificate

Sergiu Jaman
-
0
Important pentru producătorii de carne: Carcasele animalelor vor fi clasificate

Parlamentul a aprobat zilele trecute proiectul de lege privind clasificarea carcaselor  de bovine, porcine și ovine, elaborat în conformitate cu Planul Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere.

Scopul Legii privind clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine este creșterea valorii adăugate a carcaselor de bovine, porcine și ovine, obținute în unitățile autorizate de producere a cărnii din Republica Moldova, precum și remunerarea echitabilă a crescătorilor de animale care furnizează animale vii destinate sacrificării.

Prin clasificarea carcaselor se garantează o plată echitabilă crescătorilor de animale, în funcție de calitate, sistemul respectiv asigurînd totodată concurența loială între abatoare, transparența pieței și satisfacerea cerințelor consumatorului față de calitatea cărnii consumate.

Aplicarea sistemului de clasificare a carcaselor determină suplimentar și alte avantaje pentru crescător, pentru abator, pentru angrosist, pentru cumpărătorul cu amănuntul și pentru procesator.

Pentru crescător, plata diferențiată va fi un stimulent pentru îmbunătățirea calității carcasei (a strategiei de nutriție și introducerea în fermă a unui material genetic superior).

Pentru abator sau angrosist, clasificarea carcaselor creează posibilitatea sortării materiei prime în funcție de calitate, comparării și evaluării mai precise a prețurilor, estimării gradului de valorificare și cumpărării în funcție de cerințele pieței.

Avantajele clasificării carcaselor pentru vînzătorul cu amănuntul se referă la faptul că poate specifica cerințe mult mai precise la achiziționarea mărfii, iar comercializarea carcaselor în funcție de calitate se poate face la distanță sau „on-line” și fără prezența intermediarilor.

Pentru procesatori, creșterea calității carcasei va determina creșterea cantității de carne procesată, dar și a vînzărilor datorită unui produs final îmbunătățit, reducerea cantității de subproduse și de produse de calitate redusă, ceea ce ar însemna mai multe oportunități de comerț la nivel național și internațional.

Totodată, prezenta Lege vine întru armonizarea legislației naționale cu aquisul comunitar, ceea ce ar însemna posibilitatea exportului carcaselor autohtone de bovine, porcine și ovine în statele membre ale Uniunii Europene.

Notă informativă:

a) carcasă – corp al animalului sacrificat, fără sânge, fără organele reproductive, eviscerat şi jupuit (cu excepția porcului, care poate fi prelucrat şi cu șorici);

b) clasificare a carcaselor – operaţie de evaluare a calităţii carcasei, în funcţie de raportul dintre cele trei componente principale: carne, grăsime şi oase;

c) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor se desemnează ca autoritate de supraveghere şi control care va implementa Sistemul național de clasificare a carcaselor de bovine, porcine și ovine.

La ce expoziții internaționale din acest an vor fi expuse vinurile din Moldova

Vasile Gancev
-
0
La ce expoziții internaționale din acest an vor fi expuse vinurile din Moldova

Vinul Moldovei revine în acest an la cele mai importante expoziții specializate de talie mondială. Realizările brandului de țară „Wine of Moldova” vor fi prezentate publicului internațional la „ProWein 2017”, Dusseldorf (Germania), între 19-21 martie 2017, și „China Food and Drink Fair 2017”, Chengdu (China), între 23-25 martie 2017.

Vinul Moldovei își propune să organzieze master-classuri, moderate de experți internaționali, dar și tururi virtuale în cele mai renumite crame din Moldova.

Vasile Luca, viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, susține că în acest an Vinul Moldovei va fi prezent la evenimentele de pe cele două piețe strategice (UE și China) pentru a demonstra că Moldova a făcut progrese impresionante în ceea ce privește calitatea produselor sale.

„În rezultatul celor mai recente reforme din sector – lansarea vinurilor cu IGP și a Registrului Vitivinicol, aprobarea Regulamentului de calitate „Wine of Moldova” – care asigură calitatea superioară și trasabilitatea fiecărui produs, Republica Moldova devine, indiscutabil, un partener de încredere în domeniul vitivinicol la nivel internațional”, a spus Vasile Luca.

Gheorghe Arpentin, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) a menționat că organizația mizează și pe potențialul turistic vitivinicol din Moldova. „Mizăm și pe potențialul pentru turismul vitivinicol în țara noastră, abordând subiectul într-o manieră inovativă și spectaculoasă – oferirea de tururi virtuale, care demonstrează „pe viu” atuurile Moldovei”, a spus Arpentin.

„Wine of Moldova” la expoziția „ProWein”

Prezența „Wine of Moldova” la expoziția „ProWein” este în acest an asigurată de un număr record de vinării: 33, care pe parcursul a celor trei zile ale evenimentului, vor prezenta la standul Republicii Moldova, pe o suprafață de 180 m² 210 tipuri de vin.

Masterclass-ul interactiv cu degustare, moderat de Robert Joseph (expert internațional și scriitor), îi va invita pe participanți să cunoască arta asamblajului vinului, oferindu-le ocazia de a-și crea propriile cuvee-uri, prin îmbinarea soiurilor autohtone (Rară Neagră, Fetească Neagră, Fetească Albă și Fetească Regală), expresia terroir-ului nostru, cu cele internaționale

La standul „Wine of Moldova se vor oferi experiențe inedite de explorare a vinăriilor din Moldova”. Utilizând tehnologia „realității virtuale” (prin ochelari speciali și conținut video inovativ), vizitatorii se vor putea teleporta în galeriile vinicole subterane ale țării noastre și vor vizita virtual 6 vinării pentru a se convinge chiar la stand de unicitatea locațiilor unde ia naștere vinul nostru.

Republica Moldova participă la expoziția „ProWein” pentru a 4-a oară cu un stand comun „Wine of Moldova”, care în acest an reunește un număr record de vinării – 33: Albăstrele Wines, Rădăcini, Alianța Vin, Asconi, Bardar, Basavin&Co., Călărași Divin, Carpe Diem, Castel Mimi, Chateau Vartely, Cricova, Vinăria Dac, DK Intertrade, Doina Vin, Equinox, Et Cetera Winery, Ever Vin, Fautor, Gitana Winery, Imperial Vin, Maurt, Migdal-P, Mileștii Mici, Minis Terrios, Mold-Nord, Pelican Negru, Purcari, Bostavan, Sălcuța, Suvorov Vin, Kazayak, Timbrus, Vinăria din Vale, Vinăria Poiana, Vinuri de Comrat, Wine International Project.

Ediția din acest an a „ProWein”, una dintre cele mai mariexpoziții vinicole mondiale,va întruni 6300 de expozanți din peste 60 de țări, care își vor prezenta produsele celor circa 60.000 de vizitatori. Evenimentul reprezintă o platformă eficientă pentru stabilirea relațiilor de parteneriat și de afaceri, dar și pentru identificarea oportunităților de creștere a exporturilor.

Vinul Moldovei la „China Food and Drink Fair 2017”

La această ediție a „China Food and Drink Fair” (CFDF) Republica Moldova este prezentă pentru a doua oară cu un stand comun cu suprafața de 124 metri pătrați, unde 180 de tipuri de vinuri vor fi expuse de 24 de companii reunite sub brandul de țară „Wine of Moldova. A Legend Alive”: Cricova, Suvorov Vin, Tomai Vinex, Vinuri de Comrat, Imperial Vin, Basavin, Maurt, Carpe Diem, Vinăria din Vale, Chateau Vartely, Et Cetera, Bostavan, Purcari, Wine International Project, Mold Nord, Migdal-P, Dk-Intertrade, Asconi, Bravo Wine, Unicorn, Doina Vin, Fautor, Castel Mimi, Alianța Vin.

În cadrul CFDF delegația din Moldova va organiza două masterclass-uri cu degustare de vinuri, moderate de către Fongyee Walker, Master of Wine și important formator de opinie în domeniul vinului din China, și un master-class despre vinurile legendare moldovenești, moderat de Gheorghe Arpentin, directorul ONVV.

Fondat în 1955, CFDF este cel important târg din China specializat în băuturi și produse alimentare, având și cele mai îndelungate tradiții. În fiecare primăvară și toamnă evenimentul întrunește, pe o suprafață de peste 128.000 de metri pătrați, aproximativ 3.000 de expozanți din 40 de țări și peste 300.000 de vizitatori.

Piața Chinei

China reprezintă una dintre piețele-țintă pentru Vinul Moldovei, piață pe care se atestă o creștere constantă a exporturilor. În 2015 volumul exportului de vin a constituit circa 1,2 mln litri, ceea ce reprezintă o creștere de 104% în raport cu anul 2014. În anul 2015, în China au exportat 28 companii vinicole (20 de companii în anul 2014). Pentru anul 2017 ONVV își propune implementarea unui amplu plande activități care să permită explorarea unor noi oportunități pentru vinării.

Participarea țării noastre la cele două evenimente este organizată și finanțată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului strategic de dezvoltare, Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID și Guvernul Suediei și suportul Proiectului CBI din Olanda.

Zeci de pomicultori și-au expus puieții de pomi în cadrul târgului de la Moldexpo

Vasile Gancev
-
2
Zeci de pomicultori și-au expus puieții de pomi în cadrul târgului de la Moldexpo

Odată cu expoziția Moldagrotech-2017 (primăvara) pe teritoriul Moldexpo funcționează și un târg al puieților de pomi, arbori, arbuști, butași de viță de vie, trandafiri și altor specii. Vizitatorii, mai ales cei care au vile în afara orașului, pe care i-am abordat susțin că acest târg este binevenit și că aici întotdeauna pot să găsească puieți sau butași de care au nevoie. Târgul va funcționa încă două zile.

Printre cele mai solicitate puieți s-au numărat afinele, susține unul dintre vânzători.

Pomi pentru conacul boierului

Dorin Morei un agronom de profesie în vârsta de 70 de ani are o vilă în satul Ivancea, raionul Orhei și a venit la târg pentru a găsi mai multe specii de pomi pe care vrea să le sădească pe teritoriul conacului familiei Balioz. Acesta susține că în curând ar putea deveni conducătorul acestui monument de istorie.

Dorin Morei, agronom de profesie. FOTO: Agrobiznes.

„În Ivancea este un muzeu vechi – Conacul familiei Balioz, un boier mare de origine armeană. Acum pe mine vor să mă mărite acolo în calitate de director. Acolo sunt copaci bătrâni care au o vârstă de peste 150 de ani. Și eu vreau să fac acolo ordine – să scot tot ce nu este bun. Acolo alături este un hectar de livadă, care s-a uscat și au rămas trei-patru copaci, și acolo vreau să sădesc puieți noi”, a spus Morei.

Acesta s-a apropiat de un vânzător de la care cumpără permanent material săditor pentru că știe că are o pepinieră în raionul Briceni. Vânzătorul a spus că îl cheamă Sergiu și că încearcă să crească nu doar pomi, dar și flori decorative „ca să fie frumos în gospodărie”.

Viță de vie pentru Biserică și casă

Protoiereul Gheorghe Ganea din raionul Edineț a spus că a venit să viziteze expoziția Moldagrotech-2017, dar a decis să nu rateze ocazia de a procura niște butași de viță de vie pentru casă și Biserică.

Protoiereul Gheorghe Ganea din raionul Edineț. FOTO: Agrobiznes.

„Am venit să vizitez expoziția, dar totodată am decis să procur o viță de vie pentru că oricum rădăcinile noastre sunt din viță de vie. Am ales o specie special pentru zona de Nord, mai rezistentă la frig”, a spus preotul.

Acesta a mai spus că urmează să cumpere și butași de flori decorative ca „să se bucure ochiul”.

Butași de trandafiri

O vânzătoare de butași de trandafiri din Costești, raionul Ialoveni, a spus că prețul la butași ar trebui să fie de trei ori mai mare decât prețul actual.

Vânzătoare de butași de trandafiri din Costești. FOTO: Agrobiznes.

„Cam trei ani durează să crești o plantă. Cel mai des lumea întreabă de trandafirii roșii. Ș bărbații și femeile aleg mai des această specie. Mai ales că ea este rezistentă la ger și ține mult timp floare. Costă doar 15 lei. Anii trecuți am vândut mai mult. Ca atare prețul trebuie să fie mai mare. Trebuie să fie măcar 50 de lei, dacă e să ei în calcul că așteptăm trei ani ca să crească trandafirul”, s-a plâns vânzătoarea.

Afinele se vând ca pâine caldă

Un alt pomicultor din nordul Moldovei din satul Grimăncăuți Victor susține că cel mai des lumea întreabă de puieți de afine.

Victor din Grimăncăuți. FOTO: Agrobiznes.

„Afinul costă 50 de lei și este foarte întrebat”, a spus Victor.

 

Germania va oferi Moldovei asistență financiară și tehnică în sumă de 28,5 milioane euro

Vasile Gancev
-
0
Germania va oferi Moldovei asistență financiară și tehnică în sumă de 28,5 milioane euro

Germania va oferi Moldovei asistență financiară și tehnică în sumă de 28,5 mln euro, transmite Informarket.md

Acest lucru este prevăzut de 5 acorduri între guvernele celor două țări de cooperare financiară pentru 2013-2015, care urmează să fie semnate de părți. Guvernul a aprobat inițierea negocierilor și semnarea acestor documente

Secretarul general al guvernului, Lilia Palii, a menționat că în cadrul acestor acorduri, Germania va oferi Moldovei 15 mln euro de asistență financiară nerambursabilă și 13,5 mln euro de asistență tehnică.

Cea mai mare parte a banilor este destinată realizării proiectelor de asigurare cu apă potabilă a localităților din Moldova, dar și pentru modernizarea serviciilor publice locale, dezvoltarea infrastructurii sociale și creșterea eficienței energetice, susținerii companiilor micro, mici și medii, consilierea guvernului în domeniul promovării dezvoltării economice, etc.

1...1.5421.5431.544...1.997Pagina 1.543 din 1.997