Prețurile la principalele produse alimentare a scăzut pentru al cincilea an consecutiv, în 2016, înregistrând o medie de 161,6 puncte pentru tot anul în ansamblu, cu aproximativ 1,5 procente sub nivelurile din 2015.

Recoltele crescute precum și perspectivele pentru cerealele de consum curent compensează presiunea ascendentă asupra Indicelui FAO pentru prețurile la produsele alimentare generată de mărfurile tropicale, cum ar fi zahărul și uleiul de palmier, unde producția a fost afectată de fenomenul metereologic El Nino.

În luna decembrie, indicele a înregistrat o medie de 172 de puncte, fiind neschimbat din luna noiembrie.

Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare este un indice calculat în baza tranzacțiilor care urmărește prețurile pieței internaționale pentru cele cinci grupe principale de alimente: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr.

Anul 2016 a fost marcat de o scădere constantă a prețurilor la cereale, care au scăzut cu 9,6 la sută față de anul 2015 și cu 39 de procente față de 2011, an de referință. În același timp, prețurile la zahăr și la uleiurile vegetale au crescut pe parcursul anului cu 34,2 la sută și, respective cu 11,4 la sută.

„Incertitudinile economice, inclusiv mișcările cursurilor valutare, pot influența cu atât mai mult piețele alimentare în acest an”, a declarat Abdolreza Abbassian, economist principal la FAO.

Indicele FAO pentru prețurile la cereale, în mare parte stabile din septembrie, a crescut cu 0,5 la sută în luna decembrie, înregistrând cote crescute la orez și porumb, în timp ce estimările mai mari decât cele așteptate la producția în Australia, Canada și Federația Rusă a condus la scăderea prețurilor la grâu.

Indicele FAO pentru prețurile la uleiurile vegetale a crescut cu 4,2 la sută din luna noiembrie, ajungând la cel mai înalt nivel din iulie 2014. Cotațiile pentru uleiul de palmier și uleiul de soia au crescut, în principal datorită nivelurilor scăzute ale stocurilor la nivel global precum și din cauza livrărilor limitate, iar în special în cazul uleiului de soia creșterea se datorează și  perspectivei creșterii utilizării în sectoarele de biodiesel din America de Nord și de Sud.

Indicele FAO pentru prețurile la lactate, de asemenea, a crescut cu 3,3 la sută din luna noiembrie, în primul rând datorită prețurilor mai mari pentru unt, brânză și lapte praf integral și producția redusă din Uniunea Europeană și Oceania.

Indicele FAO pentru prețurile la zahăr, în timp ce a crescut cu o treime pe parcursul anului, a scăzut în ultima lună a anului 2016 cu 8,6 la sută. Scăderea bruscă a fost determinată în principal de slăbirea continuă a valutei braziliene (real) în raport cu dolarul american, împreună cu o creșetere raportată a producției de 18 la sută înpartea central sudică a țării, principala regiune de cultivare a trestiei de zahar din Brazilia.

Indicele FAO pentru prețurile la carne a scăzut cu 1,1 la sută față de nivelul din noiembrie revizuit. Valoarea medie a acestuia, în 2016 a fost cu 7 la sută mai mică decât cea din 2015, în principal datorită scăderii prețurilor internaționale la carnea de bovină și a păsărilor de curte.

Zăpada care s-a depus în ultima perioadă este extrem de benefică pentru semănături pentru că le va proteja de temperaturile scăzute și va asigura umiditatea necesară pentru sol.

Solicitat de IPN, viceministrul agriculturii și industriei alimentare, Ion Parea, a declarat că semănăturile de toamnă au intrat în iarnă foarte prost, pentru că pământul a fost uscat și nu a putut fi prelucrat la timp.

Pe timp de ger, dacă nu este zăpadă, semănăturile au de suferit. Mai ales sunt vulnerabile culturile de grâu, orz și rapiță. După ninsorile din ultimele zile, în sudul și în centrul țării, mai puțin în nord, s-a așternut un strat de zăpadă care vine să protejeze semănăturile, cel puțin pentru acest moment. Cum se vor dezvolta plantele depinde de vremea care va urma. Viceministrul a mai spus că precipitațiile nu au afectat copacii sau plantațiile de struguri pentru că nu au fost sub formă de chiciură.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor va controla mai strict domeniul piscicol. Despre aceasta a anunțat într-o conferință de presă, miercuri, directorul general al instituției, Gheorghe Gaberi. Potrivit acestuia, actualmente doar 10% din lacurile din țară în care se crește pește sunt autorizate sanitar-veterinar, transmite IPN.

Gheorghe Gaberi a mai comunicat că anul trecut în Republica Moldova au fost importate circa 20 de mii de tone de pește, din mai toate mările și oceanele. Pentru a spori gradul de inofensivitate a peștelui importat, ANSA a emis mai multe ordine cu privire la controlul produselor piscicole. Dacă până acum se verifica fiecare al treilea lot de marfă, din acest an va fi verificat fiecare lot importat.

Gheorghe Gaberi și-a exprimat îngrijorarea că pe perioada caldă a anului pe marginea traseelor naționale se comercializează pește viu, în condiții insalubre. Directorul a spus că e nevoie să fie curmată această practică, cu intervenția oamenilor legii.

În aceeași conferință de presă, directorul general adjunct al ANSA, Ion Toma, a spus că peștele importat în Moldova poate fi contaminat cu larve de viermi din familia Anisakidae. Este o situație comună întrucât nicio zonă de pescuit, cu excepția crescătoriilor de pește, nu poate fi considerată liberă de larve parazitare. Cel mai frecvent sunt afectate așa specii ca: Macrou, Hering, Hec şi Merlan albastru. Iar cel mai mare risc pentru consumatori îl prezintă peștele în stare crudă sau semi-crudă, sau când peștele este supus unui proces tehnologic (culinar) insuficient.

Ion Toma a spus totuși că riscul de infestare pentru consumatorii din Moldova este redus pentru că peștele vine în mare parte în stare congelată, iar la păstrarea acestuia pe parcursul a 24 de ore la o temperatură de minus 20 de grade duce la inactivitatea larvelor parazite.

Cabinetul de miniştri a aprobat, în cadrul şedinţei de astăzi, o serie de modificări şi completări la Cerinţele de calitate şi comercializare a fructelor şi legumelor proaspete. Documentul asigură ajustarea normelor naţionale la standardele europene şi internaţionale privind calitatea fructelor şi legumelor proaspete plasate pe piaţă pentru comercializare.

Proiectul stabileşte lista fructelor şi legumelor proaspete, care trebuie să fie conforme standardelor aprobate, printre acestea: merele, perele, strugurii de masă, căpşunile, piersicii şi nectarinele, ardeii graşi, tomatele, salata verde. Totodată, sunt definite cerinţele specifice privind clasificarea, sortarea, ambalarea şi marcarea produselor, fapt ce va spori accesul agenţilor economici pe piaţa europeană. Conform proiectului, fructele şi legumele vor fi divizate pe categorii în funcţie de calitatea, soiul, aspectul şi forma acestora.

Documentul nu se aplică pentru produsele fabricate în gospodăriile individuale pentru consum propriu, pentru cele care sunt în tranzit în Republica Moldova, precum şi pentru fructele şi legumele destinate prelucrării industriale sau procesării casnice.

Standardele specifice aprobate de Executiv prevăd stabilirea cerinţelor minime de calitate pentru fructele şi legumele proaspete şi vor asigura sporirea calităţii produselor, protejând astfel drepturile şi interesele consumatorilor. Modificările au fost elaborate în conformitate cu angajamentele asumate prin semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Prin acest proiect aducem legislația națională în concordanță cu cea europeană și internațională în ceea ce privește standardele de calitate a fructelor și legumelor proaspete.

Republica Moldova a înregistrat o creștere cu 2,7 la sută a exporturilor de mărfuri în unsprezece luni ale anului 2016 faţă de perioada similară a anului precedent, peste aşteptările oficialităţilor, care anticipau o scădere a livrărilor moldovenești pe piața externă. Biroul Naţional de Statistică (BNS) a anunţat astăzi rezultatele comerțului exterior pentru lunile ianuarie-noiembrie a anului trecut, care indică o valoare a exporturilor de 1 miliard 851 milioane de dolari SUA, informează Moldpres.

O creștere și mai pronunțată s-a înregistrat în luna noiembrie, cînd exporturile de mărfuri au crescut cu 8,5 la sută față de luna precedentă și cu 30,3 la sută comparativ cu luna noiembrie 2015.

Reexporturile de mărfuri străine au avut o evoluție mai dinamică decît exportul produselor autohtone. Reexporturile s-au majorat cu 4,4 la sută, iar exportul de mărfuri autohtone cu 1,8 la sută. Uniunea Europeană a ajuns la o cotă de 64,8 la sută în totalul exporturilor moldovenești, după o creștere a cifrei de livrări cu 7,2 la sută față de ianuarie-noiembrie 2015, mai arată statisticele oficiale.

Potrivit BNS, importurile de mărfuri au scăzut în unsprezece luni cu 0,1 la sută, diminuare care s-a accentuat în luna noiembrie la minus 5,7 la sută, față de perioada similară a anului 2015.

Republica Moldova a exportat în unsprezece luni 2016 mărfuri în valoare de 1 miliard 851 milioane de dolari SUA și a realizat importuri în sumă de 3 miliarde 629,9 milioane de dolari SUA.

”Reieşind din tendinţele de dezvoltare a agriculturii şi industriei, estimate pentru anul 2016, luînd în considerare cererea externă redusă (în special, din partea Federației Ruse), precum și scăderea prețurilor pe piața mondială la produsele agricole, exportul se va micșora cu 5% faţă de nivelul anului 2015”, se menționa în ultima prognoză actualizată a Ministerului Economiei. Acesta anticipa și o reducere a importurilor cu 6 la sută.

Centrul Analitic Independent ”Expert-Grup” aprecia în ultima publicație de analiză MEGA, cu referire la comerțul exterior, că ”după diminuările dramatice înregistrate pe parcursul anului precedent, în primele trei trimestre ale anului 2016 s-a atestat o atenuare a acestei tendințe negative”. Experții anticipau pentru anul 2016, o majorare a exporturilor totale de mărfuri și servicii cu 3,9 la sută exprimate în MDL și în termeni reali și cu 3,6 la sută a importurilor, drept urmare a creșterii consumului.

Zăpada căzută pe teritoriul Găgăuziei și înghețurile nu vor afecta semnificativ starea culturilor de iarnă și a plantațiilor multianuale. Despre aceasta, în cadrul unui interviu pentru postul de radio GRT a comunicat șeful-adjunct al complexului agroindustrial al autonomiei, Andrei Dimitroglo.

Potrivit lui, înghețurile încep să influențeze asupra mugurilor copacilor și culturilor de cîmp la 17 grade sub zero. Cu toate acestea, astăzi nu trebuie să batem semnal de alarmă.

Stratul de zăpadă protejează culturile de îngheț, dar în urma precipitațiilor căzute în Găgăuzia, pe cîmpurile situate la altitudini mari, zăpada nu s-a așternut. Totodată, Andrei Dimitroglo a numit factorii care influențează asupra rezistenței culturilor.

„Mult depinde de adîncimea la care a fost semănată sămînță, cît de pregătită este aceasta pentru iarnă. Multe gospodării au semănat cu îngrășăminte, conform tehnologiilor, de aceea, pînă cînd nu există semnale de alarmă”, – a menționat el.

Potrivit stației meteorologice din Comrat, înălțimea maximă a stratului de zăpadă în regiune a fost de 18 centimetri, iar minimă – de 1 centimetru, informează portalul de știri Gagauzinfo.MD.

Specialiștii mai spun că gerurile aduc culturilor de cîmp mai multe beneficii decît pagube. Deoarece temperaturile scăzute distrug mai mulți dăunători.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunță cu tristețe, trecerea la cele sfinte, la vârsta de 64 de ani, a cunoscutului agronom Mihail Suvac.

Mihail Suvac s-a născut la data de 11 mai 1952 în s. Tănătari, r-nul Căușeni. Absolvește Institutul Agricol ”M. V. Frunze” din Chișinău în 1974, an în care își începe activitatea de muncă în domeniul horticol și fitotehnic, ocupând de-a lungul timpului mai multe funcții în diferite organizații, laboratoare și instituții de stat din domeniul agricol.

La data de 24 aprilie 1996 este numit în funcția de specialist principal al Secției pentru Dezvoltarea Bazei Materiei Prime Pomilegumicole din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ulterior cariera sa de funcționar public cunoscând o ascensiune continuă până la funcția de Șef al Direcției politici de producție, procesare și reglementări de calitate a producției vegetale, funcție deținută din 2006 și până în momentul plecării dintre noi.

A educat și a format generații întregi de specialiști în domeniu, fiind totodată și un om de aleasă ținută morală și academică, un prieten de nădejde și un coleg apreciat.

Personalitate eminentă și un specialist cu renume în domeniul agroindustrial, Mihail Suvac s-a dăruit întru totul domeniului său de activitate, fapt pentru care în repetate rânduri i-au fost decernate medalii, diplome, mulțumiri și alte forme de recunoștință. Dintre cele mai semnificative menționăm Ordinul ”Gloria Muncii” (2012), Diploma Guvernului Republicii Moldova de gr. I (2013), Medalia ”80 de ani ai UASM” (2013), Diploma de Onoare a Consiliului Coordonator Interguvernamental pentru Seminologie a CSI (2016), Diploma de Onoare a MAIA (2002, 2012, 2015).

Colectivul de muncă al Ministerului își exprimă profundul regret, compasiunea şi sincerele condoleanţe familiei şi celor care i-au fost dragi şi apropiaţi.

Pentru un ultim omagiu, corpul neînsuflețit va fi expus marți, 10 ianuarie 2017, între ora 11:30-14:00 în incinta Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, etajul I. Ulterior, cortegiul funerar se va deplasa spre Cimitirul ”Sf. Lazăr” (”Doina”) din Chișinău, unde va avea loc înhumarea răposatului.