Igor Dodon nu exclude că, în calitate de Preşedinte, ar putea veni cu iniţiativa semnării unui Memorandum de cooperare cu Uniunea Economică Euroasiatică (UEA). Despre aceasta el a declarat într-un interviu pentru Deutsche Welle.

Potrivit agenţiei INFOTAG, Preşedintele ales consideră că „astfel de documente pot fi semnate și ele nu împiedică absolut deloc implementarea în continuare a Acordului de Asociere cu UE”.

„O schimbare cardinală ar fi posibilă numai după alegerile parlamentare, când va exista o altă majoritate parlamentară și numai după ce vom organiza un referendum național, la care cetățenii vor fi întrebați dacă își doresc o astfel de schimbare”, a subliniat Dodon.

El consideră că trebuie desfăşurate negocieri în format trilateral cu UE și Federația Rusă, pentru a vedea „ce avem de făcut pentru ca, pe de o parte, să ne protejăm economia și să nu permitem mărfurilor din UE să pătrundă pe piața noastră, pentru că astfel distrugem producătorii autohtoni, iar pe de altă parte, cum diminuăm, în cazul anulării embargoului de către Rusia, riscul trecerii mărfurilor europene prin Moldova cu scopul reexportării lor Federația Rusă”.

În opinia Preşedintelui ales, Moldova trebuie să aibă „o poziție proprie foarte clară. În această luptă geopolitică, Republica Moldova nu ar trebui să fie de o parte sau de alta – nici de partea Estului contra Vestului, nici de partea Vestului contra Estului”.

Referindu-se la Memorandumul semnat recent cu FMI, Dodon a spus că acesta „poate fi și trebuie renegociat”.

„Acesta conține câteva elemente principiale: reforma sistemului de pensii, tarifele, fondul de subvenționare a agriculturii și alte detalii. Eu voi insista ca aceste puncte să fie revăzute. Dacă va fi nevoie, mă voi întâlni cu reprezentanții FMI aici, dacă va trebui – mă voi duce la Washington, dar aceste probleme trebuie soluționate, pentru că este o povară prea grea pentru cetățenii moldoveni”, susţine el.

Abordând problema transnistreană, Dodon a spus că „memorandumul Kozak” nu mai este actual.

„Ar trebui să căutăm soluții de reintegrare a țării prin metoda reglementării politice a conflictului. Eu văd o soluționare etapizată a acestui conflict. Mai întâi, în cadrul unor negocieri bilaterale între Chișinău și Tiraspol, sunt elaborate principiile reintegrării. Acestea trebuie să fie agreate de ambele părți. Apoi, aceste principii sunt examinate mai detaliat în cadrul formatului „5+2”. Și dacă se ajunge la un consens, să fie organizate referendumuri pe ambele maluri ale Nistrului”, a spus el, menţionând că pledează pentru „statutul de neutralitate al Moldovei şi lipsa unor trupe străine pe teritoriul republicii”.

Întrebat cum ar putea fi unite Armata Națională a Moldovei și așa-zisa armată transnistreană, Dodon a remarcat că „nu ar trebui să existe armate în general – nici în Transnistria, nici în Moldova, dacă e un stat neutru”.

El a confirmat intenţia de a-l concedia pe ministrul Apărării, Anatol Şalaru.

„Într-un stat neutru, un ministru al Apărării nu are dreptul să declare că Moldova trebuie să adere la NATO și să pledeze public pentru aceasta. Pentru așa declarații, în orice țară neutră din lume, ministrul ar fi zburat din funcție”, susţine Preşedintele ales.

Vicepremierii Republicii Moldova și Federației Ruse, Octavian Calmâc și Dmitrii Rogozin, au semnat astăzi la Moscova Protocolul ședinței Comisiei moldo-ruse de cooperare economică, care are ca parte componentă Planul de acțiuni pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice dintre două state pentru anii 2016 – 2017.

Documentele includ acţiuni prioritare de cooperare bilterală în domeniul comerţului, mediului de afaceri,  în sectorul energetic, transporturi, agricultură, industrie, migrație și sfera umanitară, precum și colaborarea regională, etc.

În domeniul comerţului partea moldovenească a pledat pentru eliminarea taxelor vamale impuse de Federaţia Rusă la 19 categorii de mărfuri și măsurilor netarifare aplicate la exportul de produse agroalimentare, inclusiv pentru bauturile alcoolice. Tema respectivă, care a fost abordată în luna noiembrie curent, și de Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, în adresarea sa către Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, la moment se examinează, iar o decizie finală urmează a fi adoptată la întrevederea șefilor de state.

În cadrul discuțiilor de la Moscova s-a reuşit depăşirea problemei în domeniu transporturilor, partea rusă angajându-se să ofere 75.000 de autorizatii pentru transportatorii noştri în Federaţia Rusă şi 750 de autorizatiii pentru a tranzita teritoriul Federaţiei Ruse spre ţări terţe, lucru care va facilita foarte mult comerţul între ambele state, dar şi exporturile noastre spre ţări cum ar fi Kazahstan, Kârgâstan, etc. Potrivit ministrului Economiei, Octavian Calmîc, ”sigur că suplimentar părţile trebuie să semneze un acord, care a fost agreat şi a fost convenit. Acest lucru trebuie să se întâmple în trimestru unu al anului 2017 şi imediat după aceasta Federaţia Rusă va pune la dispoziţie toate aceste cantităţi de acte permisive pentru transportatorii din Republica Moldova”. Este de mentionat că în anul curent Republica Moldova a beneficiat doar de câteva mii de autorizații pentru transportarea mărfurilor spre Federația Rusă și doar 50 de autorizații de tranzit spre țări terțe.

Referindu-se la colaborarea în sectorul energetic, s-a convenit că părţile vor crea toate conditiile necesare și vor contribui la semnarea contractelor pe termen mediu între ”Moldovagaz” şi ”Gazprom” privind livrarea gazelor naturale şi tranzitarea acestora pe terioriul Republicii Moldova până la finele anului curent.

Vorbind despre cooperarea în domeniul agroalimentar, a fost abordată problema eliminării restricțiilor pentru exportul producției vinicole, produselor de origine vegetală și animală din Republica moldova către Federația Rusă, precum și despre consolidarea eforturilor pentru deschiderea Centrului de expoţizii ”Moldova” pe teritoriul VDNH până la  1 aprilie 2018.

Pentru impulsionarea cooperării în domeniul mediului de afaceri, în cadrul Comisiei a fost semnat Memorandumul de colaborare între Camera de Comerț și Industriei a Moldovei și Consiliul de Afaceri pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Federației Ruse. Poziția Republicii Moldova este de a trece de la liste de companii autorizate la import în Federația Rusă la cerințe nediscriminatorii, care vor fi respectate de agentii economici naționali, iar supravegherea realizării acestora să fie efectuată de către structurile relevante ale Republicii Moldova.

În cadrul ședinței Comisiei moldo-ruse de cooperare comercial-economică, care a avut loc după o pauză de 4 ani, părțile au examinat și aprobat un șir de măsuri care urmează a fi realizate în contextul impulsionării relațiilor bilaterale comercial-economice și de alt gen dintre Republica Moldova și Federația Rusă. Salutând reluarea lucrărilor Comisiei, viceprim-ministrul Octavian Calmîc a menționat că țara noastră este interesată în dezvoltarea relațiilor bilaterale cu Federația Rusă pe toate dimensiunile. În context, ministrul Economiei a menționat că în scopul stabilirii unor relații directe dintre mediul de afaceri din ambele state, în delegația Republicii Moldova au fost incluși reprezentanți din diferite regiuni ale țării, inclusiv UTA Găgăuzia și raioanele de est.

Împortanța reluării lucrărilor Comisiei a fost menționatî și de vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, care a menționat că aceasta este o platformă foarte bună atât pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale, cât și soluționarea problemelor apărute între două state pe parcursul ultimelor patru ani.

”Ședința de astăzi a demonstrat că noi putem ajunge la un consens când este vorba despre soluționarea problemelor apărute în diferite domenii, reieșind din interesele noastre naționale”, a menționat oficialul rus.

Următoarea ședință a Comisiei moldo-ruse de cooperare comercial-economică va avea loc în 2017 la Chișinău.

Pomicultorii care au suferit pierderi în urma îngheţurilor din primăvară au frică că nu îşi vor ridica în acest an compensaţiile promise. De cealaltă parte, responsabilii de la minister dau asigurări că banii vor veni, dar cu o mică întârziere, transmite IPN.

Preşedintele interimar UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a transmis presei un mesaj din partea pomicultorilor, în care menţionează că „promisiunile făcute de către ministrul agriculturii public, în faţa presei, rămân nerealizate”.

„Regulamentul privind modalitatea de acordare a compensaţiilor până în prezent nu a fost aprobat. Sursele de finanţare nu sunt identificate. Statul încă o dată demonstrează faptul că agricultura este o ramură strategică doar pe hârtie”, a declarat Alexandru Slusari.

Şeful Direcţiei politici de producţie, procesare şi reglementări de calitate a produselor vegetale din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Mihail Suvac, a declarat pentru IPN că pomicultorii îşi vor primi compensaţiile promise, doar că mai târziu.

„Pe proiectul hotărârii de Guvern merge procedura de coordonare şi va fi examinat în şedinţele imediat următoare. Sunt nişte obiecţii ale Centrului Naţional Anticorupţie care trebuie examinate”, a spus Mihail Suvac.

Îngheţurile din 26-27 aprilie anul curent a compromis o parte din roada pomicultorilor.