Compania TB Fruit a revoluționat nu doar piața merelor din nordul țării, ci a venit și cu tehnologii moderne de producere a aburului cu două centrale termice pe bază de biocombustibil solid. Materia primă utilizată pentru centralele termice este 100% producție locală, o mare parte din biocombustibilul folosit provenind chiar din resturile de producție ale fabricii. Compania a câștigat, în acest an, premiul pentru cel mai bun proiect în domeniul bioenergiei.
Proiectul “Livada Moldovei” a participat la conferința Businessul Fructelor în Republica Moldova
Participanții la conferință și membrii asociației Moldova Fruct au fost informați despre condițiile de finanțare în cadrul Proiectului ”Livada Moldovei” ce urmăreşte facilitarea şi crearea condiţiilor favorabile pentru restructurarea lanţului valoric al sectorului horticol din Republica Moldova.
În cadrul proiectului, 120 milioane euro sunt investiţi în tehnologizarea şi mecanizarea proceselor de producere primară în horticultură, dotarea cu sisteme de irigare şi antigrindină, modernizarea proceselor de procesare dar şi diversificarea pieţelor de desfacere pentru fructele moldoveneşti.
Beneficiarii potenţiali ai proiectului sunt peste 300 de agenţi economici care activează în domeniul horticol şi peste 52 mii de gospodării ţărăneşti. Instituţiile de învăţământ şi de cercetare în domeniul horticol vor fi modernizate în vederea ajustării la standardele internaţionale de calitate.
În cadrul Proiectului sunt disponibile credite investiționale acordate prin intermediul băncilor comerciale: BC ”Energbank” SA, BC ”Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA, BC ”Procredit Bank” SA și BC ”Comerțbank” SA. Horticultorii și operatorii economici din domeniile conexe pot beneficia de finanțarea în leasing accesibilă prin intermediul BC ”Mobiasbancă – Groupe Societe Generale ”SA și ICS ”Raiffeisen Leasing” SRL.
Valoarea minimă a alocărilor pentru investiții este de 5000 Euro. Pot fi accesate credite de până la 5 milioane Euro. Termenul de creditare este de maxim 10 ani cu o perioadă de grație de până la 4 ani. Rata dobânzii este una competitivă, de aproximativ 5-6% pentru credite în valută. În cadrul Proiectului sunt acordate facilități fiscale, aplicarea cotei TVA ”Zero” și facilități la import prin scutirea de plata taxelor și procedurilor vamale, accize și TVA la importul utilajelor sau serviciilor.
În cadrul Proiectului ”Livada Moldovei” Guvernul Republicii Moldova va investi în reabilitarea sectorului Horticol 120 milioane Euro. Banii sunt un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiţii. Proiectul va fi implementat de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare până în anul 2021.
VIDEO. Degradarea terenurilor agricole și achiziționarea lor de către străini, bomba cu ceas pentru fondul funciar
Schimbările instituționale din domeniul funciar sunt robuste. Schimbări pozitive vizibile sunt observate la întreprinderea Cadastru care deține instrumentarului necesar pentru monitorizarea situației. Însă pe domeniul economic, schimbările se lasă așteptate și depind de rezultatele anilor agricoli și de conjunctura de pe piața. Bomba cu ceas pentru fondul funciar al Republici Moldova este bonitatea redusă a terenurilor agricole, parcelarea excesivă a proprietăților funciare, degradarea acestora și arendarea terenurilor agricole pe termen scurt de entitățile economice din sectorul corporativ. Este opinia experților IDIS Viitorul, Viorel Chivriga și Iurie Gotișan esprimată în cadrul emisiunii, „60 de minute de realism economic”.
„În Republica Moldova sunt sute de întreprinderi și srl-uri care arendează terenuri de la proprietari pe termen scurt, de până la 3 ani. Or, acest lucru duce la degradarea suprafețelor utilizate în condițiile în care agenții economici nu investesc în activele pe care le gestionează”, a explicat Viorel Chivriga.
În Republica Moldova sunt foarte multe terenuri degradate în unele localități. Este vorba de raioanele Leova, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, dar și altele, unde bonitatea este sub 58%.
„O soluție ar fi asolamentul, dar nimeni nu o să-l introducă la un hectar sau la două hectare aflate în gestiunea unei entități economice, alta ar fi măsurile pentru sporirea fertilității solurilor, dar aici nu sunt resurse financiare suficiente”, a precizat Chivriga.
În ceea ce privește costul terenurilor agricole, expertul Iurie Gotișan a spus că prețurile se calculează în funcție de bonitate, iar media unui hectar de teren agricol este circa 14-15 mii.
„În prezent se atestă o cerere crescândă din partea străinilor pentru achiziția terenurilor agricole. Deși, legea interzice vânzarea terenurilor persoanelor străine sunt o mulțime de persoane din străinătate care dețin terenuri prin persoane interpuse”, a precizat Gotișan.
În concluzie, experții au spus că pentru îmbunătățirea situației din domeniul funciar avem nevoie de o mai mare transparență în domeniu și de a curăța sectorul de probleme. Este vorba de funcționarea pieței funciare, realizarea unor politici de stat eficiente pentru valorificarea fondului funciar, oferirea informațiilor referitor la cei care fac tranzacții cu terenurile agricole și protejarea proprietății pentru evitarea degradării terenurilor.
Granturi de până la 20.000 de USD pentru promovarea inovațiilor în domeniul apicol
În baza unui concurs naţional, din rândul companiilor private sau cu capital de stat, va fi selectat un beneficiar din domeniul apicol,
care va implementa un proiect pilot susținut prin acordarea unui grant, pentru suportul inovațional/intensiv pe lanțul valoric dat și
unde rezultatele imediate o creștere considerabilă a producției și a calității) pot fi demonstrate în sezonul de producție următor. Succesul proiectului pilot va fi făcut public și va fi folosit ca exemplu de demonstrație pentru alți producători din domeniu.
UCIP-IFAD va acorda asistenţă financiară sub forma unui grant în sumă de maxim 20 mii dolari SUA, pentru fiecare Proiect Pilot, pentru procurarea de echipamente de producție intensivă și inovatoare, echipamente pentru post-recoltare (colectare, prelucrare și ambalare) s.a., necesare pentru suplinirea întregului lanț valoric apicol. UCIP-IFAD va acorda şi asistenţă tehnică şi consultativa întreprinderii selectate pentru crearea Proiectului Pilot şi promovarea tehnologiilor inovatoare.
Pentru mai multe detalii privind criteriile de eligibilitate și condițiile de aplicare puteți să consultați Termenii de Referință și Anexele.
Concursul este organizat în cadrul activităților Programului Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă (PRRECI), finanţat de Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă şi implementat de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD. Programul este conceput pentru a contribui la reducerea sărăciei rurale în Moldova, prin promovarea accesului către o gamă completă de servicii adecvate şi integrate financiare. O atenţie deosebită în cadrul Programului este atribuită dezvoltării şi implementării tehnologiilor performante în domeniul agricol. În această ordine de idei, producerea mierii de albine în cadrul unei agriculturi contractuale este privită ca o formă de lucru ce ar da posibilitate producătorilor de miere de albine, procesatorilor şi exportatorilor de a construi relaţii durabile de parteneriat direcţionate spre – eficientizarea participării în afacerile agricole pentru toţi participanţii lanţului valoric cu scopul obţinerii venitului maxim.
Cea mai mare fermă din România are 65.000 de hectare, propriul port la Dunăre și export către Orientul Mijlociu
Cea mai mare fermă din România – cu o suprafață comparabilă cu cea din Insula Mare a Brăilei, dar și cu ferme de creștere a ovinelor și bovinelor.
O afacere care, prin dimensiunea sa, îi îngrijorează inclusiv pe oficialii europeni care, într-un studiu privind acapararea terenurilor, au dat exemplu afacerea libanezilor de la Maria Grup (cunoscută mai ales prin firmele Agro Chirnogi și Maria Trading) ca un business care contravine tendințelor și tipologiei agriculturii comunitare reprezentată mai ales de fermele de familie.
Informația apare în un raport al institutului de cercetare Transnational Institute, cu sediul în Olanda, în care se atrage atenția că până la 40% din terenul agricol din România a ajuns să fie deținut de investitori din alte țări.
Dincolo de naționalitatea proprietarilor, consecințele acestor pentru economiile naționale sunt dramatice, atrag atenția autorii raportului care recomandă
În România este dat exemplul agro-holdingului Maria Trading despre care olandezii scriu că a ajuns la o suprafață de 65.000 de hectare de teren agricol.
„Cu port propriu și abator exportă cereale și carne, în special în Orientul Mijlociu și estul Africii. În un context în care modelul european este bazat pe ferme mici, de familie, mărimea suprafețelor cumpărate în noile transzacții, ce poate ajunge uneori la mii de hectare de teren, reprezintă o ruptură adâncă față de modelul european”, spune raportul TNI.
Suprafața afacerii libaneze în România este inclusă și într-un raport publicat anul trecut la Bruxelles de către Comitetului Economic şi Social European privind Acapararea terenurilor – un semnal de alarmă pentru Europa și o amenințare iminentă la adresa agriculturii familiale și care precizează:
„Următoarele exemple demonstrează amploarea acestei concentrări în întreprinderi: în România, cea mai mare întreprindere își desfășoară activitatea pe aproximativ 65 000 de hectare de teren agricol, în Germania, cea mai mare întreprindere dispune de 38 000 de hectare. Cea mai mare fermă de produse lactate din Estonia are 2 200 de vaci de lapte, cifră ce urmează să crească la 3 300 de animale”.
Întreaga afacere este coordonată de libanezul Jihad El-Khalil și de familia acestuia care, în ultimii ani a preluat prin arendă sau achiziție atât terenuri în partea de sud, cât și în vest, în județul Timiș.
O bucată importantă din suprafață este concesionată direct de la Agenția Domeniilor Statului.
„În zona Călărași, la Drajna, lucrăm aproape 25.000 ha și lângă Timișoara alte 10.000 ha. Suprafața lucrată a scăzut și scade încontinuu, pentru că agricultura nu e rentabilă. Am pierdut aproape 2.000 de hectare. Cele 2.000 hectare fie și le-au luat oamenii înapoi din cauză că terenul a fost împrăștiat , fie o parte din terenul concesionat de Maria Trading de la ADS, le-a fost retrocedat oamenilor”.
Aproximativ jumătate din suprafețe sunt irigate și doar 10% dintre acestea sunt în proprietate, restul fiind arendate (40% ) de la oameni sau concesionate în lunca Dunării de la ADS (50%). Ca an agricol, 2016 îl cataloghează drept unul ”rău”:
„Am avut tot felul de probleme. Ne-a mers prost, din cauză a fost foarte mult apă. La grâu și la porumb n-a fost bun deloc, din cauză că au fost multe ploi la noi în zonă. Cea mai bună cultură a fost soia, cu producții de peste 3 t/ha. În plus, prețul cerealelor nu e rentabil deloc. Dacă prețul cerealelor mai rămâne mult timp jos, e posibil să intru pe pagubă”.
Societățile în care e prezent au capacități de stocare de 400.000 tone, 85% moderne. În plus, Jihad administrează un port la Dunăre, în Oltenița și o flotilă de barje, care-i conferă un avantaj logistic în activitățile de export.
Planul pentru 2016 e să cultive preponderent porumb, soia și lucernă și să crească ca și în acest an, capacitățile din zootehnie. Prin Maria Trading (societate din Călărași botezată după fiica sa născută în Liban și botezată după ”Fecioara Maria”), Jihad El-Khalil crește 6.000 de taurine, cu 50% mai multe decât în 2015, care iau, de asemenea, calea exportului.
Faptul că o suprafață atât de mare de teren agricol a ajuns să fie concentrată în afacerea unui singur grup de afaceri libanezi este privită cu îngrijorare de specialiștii de la Transnational Institute.
Aceștia supliniază că fenomenul de acaparare a suprafețelor agricole – foaret vizibil la noi, dar și în Bulgaria sau Polonia, a fost favorizat de prețurile foarte mici la terenuri, de faptul că subvențiile de la Uniunea Europeană nu au avut în vedere sprijinirea micilor proprietari de pământ, dar și faptul că autoritățile naționale nu au acționat în nici un fel pentru a limita accesul marilor grupuri financiare – fonduri de investiții.
Aproximativ jumătate din suprafețe sunt irigate și doar 10% dintre acestea sunt în proprietate, restul fiind arendate (40% ) de la oameni sau concesionate în lunca Dunării de la ADS (50%). Ca an agricol, 2016 îl cataloghează drept unul ”rău”:
„Am avut tot felul de probleme. Ne-a mers prost, din cauză a fost foarte mult apă. La grâu și la porumb n-a fost bun deloc, din cauză că au fost multe ploi la noi în zonă. Cea mai bună cultură a fost soia, cu producții de peste 3 t/ha. În plus, prețul cerealelor nu e rentabil deloc. Dacă prețul cerealelor mai rămâne mult timp jos, e posibil să intru pe pagubă”.
Societățile în care e prezent au capacități de stocare de 400.000 tone, 85% moderne. În plus, Jihad administrează un port la Dunăre, în Oltenița și o flotilă de barje, care-i conferă un avantaj logistic în activitățile de export.
Planul pentru 2016 e să cultive preponderent porumb, soia și lucernă și să crească ca și în acest an, capacitățile din zootehnie.
Prin Maria Trading (societate din Călărași botezată după fiica sa născută în Liban și botezată după ”Fecioara Maria”), Jihad El-Khalil crește 6.000 de taurine, cu 50% mai multe decât în 2015, care iau, de asemenea, calea exportului.
Faptul că o suprafață atât de mare de teren agricol a ajuns să fie concen
trată în afacerea unui singur grup de afaceri libanezi este privită cu îngrijorare de specialiștii de la Transnational Institute. Aceștia subliniază că fenomenul de acaparare a suprafețelor agricole – foarte vizibil la noi, dar și în Bulgaria sau Polonia, a fost favorizat de prețurile foarte mici la terenuri, de faptul că subvențiile de la Uniunea Europeană nu au avut în vedere sprijinirea micilor proprietari de pământ, dar și faptul că autoritățile naționale nu au acționat în nici un fel pentru a limita accesul marilor grupuri financiare – fonduri de investiții.
Guvernul a aprobat proiectul legii bugetului de stat pe anul 2017
Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, proiectul legii bugetului de stat pe anul 2017. Acesta este fundamentat pe o creștere economică de 3%, o majorare a exporturilor de 10%, și a importurilor de 9%, pe prioritățile de politici publice ale Guvernului și, nu în ultimul rând, pe prevederile acordurilor de finanțare cu partenerii de dezvoltare.
Potrivit documentului, veniturile la bugetul de stat înregistrează o creștere cu 11 la sută față de bugetul de stat aprobat pe 2016, constituind 32,8 mlrd. lei. Majorarea veniturilor se datorează în proporție de 73,5 la sută majorării încasărilor din impozite și taxe. Al doilea cel mai important factor reprezintă granturile care vor însuma 3 mlrd. lei, în creştere cu 47%.
Cheltuielile din bugetul de stat înregistrează o creștere cu 9 la sută faţă de bugetul de stat aprobat pe 2016, constituind 36,9 mlrd. lei. Creșterea cheltuielilor este pe fundalul majorărilor salariale prevăzute, cheltuielilor adiționale reformelor și stingerea datoriei de stat.
Deficitul este prevăzut în sumă de 4155,6 mil.lei. Principalele surse de finanțare ale deficitului bugetului de stat sunt sursele interne (inclusiv mijloace din privatizarea patrimoniului public, din vânzarea activelor băncilor aflate în procedura de lichidare, emisiunea netă a VMS), și sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și pentru finanțarea proiectelor din surse externe).
Pentru realizarea proiectelor cu finanțare externă în proiectul bugetului de stat se prevăd cheltuieli în volum total de 2 735,5 mil. lei (7,4% din total cheltuieli), cu o creștere față de anul 2016 cu 13,8 la sută.
În anul 2017 vor derula circa 73 proiecte, dintre care cele mai importante sunt programul de susținere în sectorul drumurilor, programe de dezvoltare a infrastructurii în agricultură și construcția locuințelor pentru persoanele defavorizate.
În învățământ vor fi renovate 21 de şcoli și 40 de instituții preșcolare , renovate şi dotate 12 centre de excelenţă din învăţământul profesional tehnic, majorate bursele pt 36 mii de elevi și studenți.
În anul 2017 se prevăd alocaţii de 161,7 mil.lei pentru reforma poliţiei şi 49,2 mil. lei pentru finalizarea construcției/reconstrucției obiectelor de investiții capitale, în contextul Strategiei de reformare a sectorului justiției.
La capitolul „Protecție socială”, se prevede indexarea pensiilor de asigurări sociale cu 6,8%; majorarea mărimii indemnizației unice la nașterea copilului; majorarea cu 50% a indemnizației pentru tineri specialiști şi indexarea burselor la rata inflației.
De asemenea vor fi majorate salariile pentru funcționari publici, judecători, procurori. Totodată, salariile pentru angajații Serviciului Fiscal și Vamal se vor dubla, în scopul asigurării unei administrări mai eficiente a încasărilor la bugetul public național şi eliminarea factorului coruptibil.
În acest context, Premierul Pavel Filip a menţionat că proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2017 este unul care propune ținte perfect realizabile.
„Este un proiect de buget echilibrat și responsabil, care ține cont de capacitățile de finanțare ale Republicii Moldova pentru anul 2017”, a spus Prim-ministrul.
Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2017 urmează să fie transmis spre examinare Parlamentului.
FOTO. La Chișinău au fost premiați câștigătorii concursului Moldova Eco-Energetică 2016
Șaisprezece proiecte de succes în utilizarea și promovarea energiei regenerabile şi a eficienței energetice au fost premiate vineri, 2 decembrie, în cadrul celei de-a VI-a ediții a Galei „Moldova Eco Energetică”, organizate de Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE).
Prezent la eveniment, viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a menționat că Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să promoveze, alături și în pas cu comunitatea internațională, principiile unei dezvoltări durabile, iar sectorul energetic sustenabil este un factor care contribuie la realizarea acestui deziderat. Potrivit vicepremierului Calmîc, datorită agenților economici, dar și entuziaștilor din sectorul privat, care s-au implicat activ în dezvoltarea sectorului energiei regenerabile şi a eficienței energetice, Republica Moldova a reușit să reducă cu 8 la sută dependența sa față de importurile de energie.
„Desigur, rolul său extrem de important l-a avut și sprijinul acordat de partenerii de dezvoltare, prin oferirea de mijloace financiare și de expertiză. Nu în ultimul rând, vreau să menționez aportul instituțiilor de stat în acest domeniu și să le mulțumesc tuturor pentru eforturile depuse”, a specificat ministrul Calmîc.
Potrivit viceministrului Economiei, Valeriu Triboi, Săptămâna „Moldova Eco-Energetică” a devenit cel mai important instrument al Guvernului utilizat pentru promovarea eficienței energetice și valorificării surselor de energie regenerabilă, în schimbarea comportamentului de consum, pentru conștientizarea importanței consumului rațional și eficient de energie, pentru educarea societății noastre într-un spirit al dezvoltării durabile.
„Acest lucru nu este o declarație banală, dar un angajament al Guvernului Republicii Moldova de a depune maxime eforturi pentru creșterea eficienței energetice la nivel național și de valorificare a potențialului regenerabil”, a spus Valeriu Triboi.
În opinia șefului Delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, prin organizarea unor asemenea evenimente se aduce plus valoare nu doar dezvoltării sectorului eco-energetic, dar și întregii economii al Republicii Moldova.
„Sunt mândru să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră şi să sprijin competiția Moldova Eco Energetică, o inițiativă ce are drept scop sporirea măsurilor de eficiență energetică, dezvoltarea sectorului energiei regenerabile, dar şi promovarea unui mediu verde, curat şi ecologic prietenos”, a declarat Pirkka Tapiola, amabsadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.
La concursul „Moldova Eco Energetică” din acest an au fost depuse 48 de dosare, care au concurat pentru cele trei blocuri de premiere: Cea Mai Bună Istorie, Idee şi Tehnologie Eco-Responsabile. Câștigătorii au fost selectați în urma unui proces complex de evaluare realizat de către experți independenți din sector. Categoriile de premiere ale competiției reprezintă toate formele de utilizare a energiei regenerabile şi eficientă energetică, dar şi de promovare a acestora. Printre premianții anului 2016 se numără Polimer Gaz Conducte SRL din satul Făleștii Noi, raionul Fălești (cel mai bun proiect în Energia Solară, categoria fotovoltaică); T.B. Fruit SRL, orașul Edineţ (cel mai bun proiect în bioenergie); grădinița din satul Izbiște, raionul Criuleni (cel mai bun proiect de eficiență energetică, categoria sectorul public); Familia Borosan, raionul Căușeni (cel mai bun proiect de eficiență energetică, categoria clădiri), etc.
„Sunt încântată să înmânez trofeu pentru un proiect în utilizarea energiei din biomasă în sectorul privat, deoarece văd cum an de an numărul companiilor, conduse de femei şi bărbați, ce trec la tehnologii de utilizare a energiei din surse regenerabile este în continuă creștere. E un premiu ce simbolizează şi promovează modele integre de afaceri gândite inteligent nu doar pentru beneficiul propriei afaceri, dar şi pentru beneficiul mediului ambiant”, a accentuat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU, reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.
Mihai Stratan, directorul AEE, și-a exprimat convingerea că toate angajamentele asumate de autoritățile naționale față de comunitatea internațională, dar și față de cetățenii Republicii Moldova, privind dezvoltarea țării noastre după cel mai durabil scenariu, vor fi realizate.
„Atât instituția pe care o conduc, cât și partenerii noștri, vom depune maxime eforturi pentru a ține Republica Moldova pe traiectoria propusă. Și acest lucru ne va reuși, deoarece avem numeroase persoane cu inițiativă, care promovează eficiența energetică prin comportamentul său, prin acțiunile sale, prin proiectele pe care le implementează”, a accentuat directorul AEE.
„Moldova Eco-Energetică” este cel mai mare concurs de premiere a iniţiativelor de succes în sectorul energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Competiţia este la a şasea ediţie, ani în care a adunat peste 260 de proiecte de succes în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice, dintre care 99 au fost premiate.
Ceremonia de premiere a culminat Săptămâna Moldova Eco-Energetică, ce s-a desfășurat în perioada 28 noiembrie – 2 decembrie. Pe parcursul acestor cinci zile, experți independenți din țară şi din străinătate, autorități, academicieni, reprezentanți ai sectorului de business au discutat subiecte actuale de utilizare a surselor de energie regenerabilă şi de promovare a eficienței energetice, au prezentat idei de noi inițiative eco şi investițiile planificate pentru următorii ani în dezvoltarea sectorului energetic al Republicii Moldova.
Agenția pentru Eficiență Energetică;
Posted by Energie din biomasa on 3 Decembrie 2016
Aeroportul Internațional Chișinău va instala cel mai mare parc de panouri fotovoltaice din țară
Aeroportul Internațional Chișinău va instala cel mai mare parc de panouri fotovoltaice din țară, care se va întinde pe o suprafață de 7 hectare și va asigura 100% din consumul de energie electrică propriu. Anunțul a fost făcut în cadrul Târgului Ideilor Eco-Responsabile.
Parcul fotovoltaic va avea o capacitate de 3,64 MW și prevede instalarea a 14 mii de module policristaline, 175 invertoare a câte 20 kW și trei posturi de transformare a câte 1600 kVA și poate fi realizat în 6 luni.
Potrivit reprezentantului,,Avia Invest”, Dmitri Navroțki, aeroporturile sunt locuri favorabile pentru construcția parcurilor fotovoltaice, având suprafețe întinse și construcții cu acoperișuri plane. În prezent, peste 100 de aeroporturi din lume au instalații solare care generează peste 400 MW de energie electrică.
În cadrul Târgului Ideilor Eco Responsabile au fost prezentate o serie de proiecte inovative, înscrise în competiția Moldova Eco-Energetică, fiind apreciate de potențiali sponsori și parteneri de dezvoltare prezenți la eveniment.
Un alt proiect prezentat la Târgul Ideilor Eco Responsabile presupune izolarea termică a imobilelor cu materiale naturale din lână de oi. Alexandra Sian, reprezentanta fabricii de lână Sandilana SRL, a declarat că ,,materialele izolante tradiționale, utilizate pe scară largă datorită prețului scăzut, prezintă un pericol pentru sănătate, în timp ce cantități considerabile de lâna de oi rămân nevalorificate. Izolația din lână este un produs din clasa premium, sută la sută ecologic, care are capacitatea de a purifica aerul și o durabilitate de până la 100 de ani.”
Tot în cadrul evenimentului, reprezentanții companiei chineze Dynavolt Renewable Power Technology Co., Ltd. au împărtășit experiența utilizării tehnologiilor moderne de stocare a energiei electrice. Dynavolt este o întrperindere High tech, axată pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, dar și pe stocarea și utilizarea acesteia. In ultimii ani, Dynavolt își dezvoltă afacerea prin intermediul bateriilor cu litiu, energia din surse regenerabile și vehicule noi de energie.
Săptămâna Moldova Eco-Energetică este organizată de către Agenția pentru Eficiență Energetică, Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova și Fondul pentru Eficiență Energetică, în incinta CIE Moldexpo. Evenimentul are drept scop susținerea celor mai importante inițiative în producerea și consumul eficient de energie, în implementarea, dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor moderne, precum și a inovaţiilor în domeniul vizat.
Moldova are cea mai mare recoltă de cereale din ultimii 5 ani
Potrivit rezultatelor anului 2016, productivitatea medie a cerealelor în Moldova este cu 35% mai mare faţă de indicele pe domeniu din ultimii cinci ani. În medie, de pe un hectar au fost recoltate 36,4 chintale de cereale, ceea ce este cu 32% mai mult decât în 2015, când acest indice echivala cu 27,6 chintale.
Într-un interviu acordat în exclusivitate agenţiei INFOTAG, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Eduard Grama, a spus că pentru cerealele din prima grupa anul 2016 a fost un an „extraordinar de bun”.
„Poate agricultorii au dorit un preţ mai mare pentru cereale, dar aceasta este logica afacerii – cu cât mai mult produci, cu atât preţul este mai mic”, a menţionat ministrul, precizând că în anul curent a fost obţinut un volum global de grâu de toamnă de circa 1,213 mil. tone de pe o suprafaţă de 333,1 mii ha.
Potrivit lui, au fost recoltate 186,69 mii tone de orz de toamnă de pe o suprafaţă monitorizată de 54,77 mii ha. Productivitatea medie a fost de 3,41 tone la hectar, fiind în creştere cu 46% faţă de anul 2015, când acest indice constituia 2,34 t/ha.
„Recolta medie la hectar a orzului de toamnă în anul curent este cu circa 58% mai mare faţă de media anilor 2011-2015, când aceasta constituia 2,16 t/ha”, a spus Grama.
Potrivit ministrului, o situaţie îmbucurătoare se atestă şi la orzul de primăvară.
„A fost recoltată şi monitorizată o suprafaţă de 20,54 mii ha, productivitatea medie constituind 3,12 t/ha, pe când în anii 2011-2015 aceasta a fost de 1,81 t/ha. O altă cultură la care am înregistrat o recoltă majorată este mazărea. Din suprafaţa totală supusă recoltării – 8,36 mii ha – au fost obţinute 28,36 mii tone, productivitatea medie fiind de 3,39 t/ha. Media ultimilor cinci ani este la nivelul de 1,49 t/ha”, a precizat Grama.
În ceea ce priveşte culturile grupei a doua – floarea-soarelui, soia, porumbul, ministrul spune că situaţia nu a fost atât de bună.
„Aceste culturi au fost afectate din cauza lunilor secetoase din anul curent. Comparativ cu anul 2015, recolta este mai bună cu aproximativ 15%, dar comparativ cu anul 2014, este mai redusă”, a comunicat ministrul Eduard Grama.
