Gala premiilor ”Moldova Eco Energetică”, ediția 2016, va fi organizată la 2 decembrie curent, în incinta Teatrului Național ”Mihai Eminescu”. O decizie în acest sens a fost adoptată astăzi de Consiliul de coordonare a concursului, organizat de Agenția pentru Eficiență Energetică sub patronatul Ministerului Economiei.
În opinia viceprim-ministrului, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, în contextul reformării și modernizării sectorului energetic al Republicii Moldova, creării unui sistem eficient de securitate energetică, inclusiv prin diversificarea surselor energetice, organizarea Concursului național ”Moldova Eco Energetică” constituie un element important în realizarea obiectivelor strategice ale Guvernului în domeniul dat.
”Implementarea proiectelor eco-energetice sporește nu doar accesul populației la energie curată, dar contribuie esențial la reducerea dependenței Republicii Moldova față de furnizorii străini. Mai mult, proiectele realizate în sectorul dat contribuie la dezvoltarea economiei naționale, inclusiv prin crearea noilor locuri de muncă, afaceri, etc”, a accentuat ministrul Economiei.
În cadrul ședinței Consiliului, Mihai Stratan, directorul Agenției pentru Eficiență Energetică (AEE), a menționat că la concursul din anul curent au fost depuse 48 de dosare. Cele mai multe dosare, 33 la număr, au fost înregistrate la categoria Istorii Eco Responsabile, iar la categoriile Idei și Tehnologii Eco Responsabile fiind acceptate 7 și, respectiv, 8 dosare. Comparativ cu anii precedenți, anul curent AEE, începând cu 1 noiembrie, pe site www.mee.md va lansa un voting on-line pentru cel mai bun proiect în opinia publicului.
Potrivit lui Mihai Stratan, începând cu 28 noiembrie, Agenția pentru Eficiență Energetică, în colaborare cu partenerii de dezvoltare, va lansa săptămâna ”Moldova Eco Energetică”, care va cuprinde un șir de evenimente atât pentru publicul larg, cât și pentru agenții economici și persoanele fizice interesate în inițierea unui proiect/afacere în domeniul dat.
Concursul național ”Moldova Eco Energetică” a fost lansat în anul 2012. La primele patru ediții au participat 200 de proiecte de eficiență energetică și surse de energie regenerabilă dintre care 65 au ajuns să fie premiate.
Vasile Portevschi a absolvit facultatea de informatică în anul 2011. Nu avea nicio tangență cu domeniul agriculturii, dar își dorea să revină în satul de baștină, nu doar pentru a lucra ca profesor, dar și datorită faptului că simțea că poate găsi o oportunitate de a deschide o afacere în domeniul agriculturii. Principalul domeniu de activitate era ca profesor de informatică și matematică la școala din localitate, iar activitatea agricolă era un hobby. După ce a înființat plantația de căpșuni, a înțeles că aceasta a devenit activitatea de bază, iar activitatea de profesor a trecut pe locul doi.
Vasile s-a convins că există posibilități de a dezvolta mici afaceri profitabile în agricultură, în localitățile rurale, care pot asigura o sursă sigură de venit pentru familie. Și-a pus ca scop să creeze locuri noi de muncă pentru tinerii din localitatea de baștină, deoarece fără ocupație lumea degradează. El crede că tineretul trebuie încurajat, trebuie să fie scos din rutina permanentă care există și să fie implicat în cât mai multe activități. O astfel de schimbare ar permite și administrației publice locale să poată implementa și alte proiecte, inclusiv de menire socială, deoarece oamenii ar avea mijloace bănești pe care ar fi dispuși să le investească, iar asta va dezvolta și localitatea.
A decis să crească anume căpșuni din plăcere pentru această cultură, fiind una dintre cele mai rentabile pomușoare, și pentru a studia tehnologia, etapele și specificul cultivării, pentru a cunoaște în detaliu acest domeniu și a crea o afacere durabilă.
Despre provocările, aspirațiile și lecțiile învățate de un tânăr antreprenor, aflați din următorul interviu publicat de UCIP-IFAD.
Care sunt provocările cu care vă confruntați trăind si activând în comunitatea rurală?
Cea mai mare dificultate este lipsa infrastructurii, aprovizionarea cu apă este slab asigurată, și calitatea apei lasă de dorit. Accesul la piața de desfacere este dificil, din cauza calității foarte proaste a drumurilor. O mare problema este lipsa brațelor de muncă, din păcate categoriile sărace de populație preferă să solicite ajutor social de la stat pentru a-și duce existența, și mai puțin să muncească.
Cum ați reușit sa depășiți aceste provocări?
Mereu caut soluții pentru a depăși provocările existente. Din păcate posibilitățile mele modeste nu îmi permit să pot rezolva problema drumurilor. Pentru soluționarea acestei probleme este nevoie de o asociare, trebuie administrația publică locală să manifeste interes pentru a atrage investiții și mijloace deoarece există posibilități, dar din pacate nu există voință. Pentru a asigura alimentarea cu apă am săpat o fîntînă, iar pentru a reuși să execut toate lucrările în timp util, am găsit doi tineri de încredere care mă ajută cu lucrările de îngrijire a căpșunii, deoarece eu și cu soția nu reușim să le îndeplinim pe toate, dat fiind faptul că aplicăm tehnologia intensivă de creștere a căpșunii, unde lucrul aferent îngrijirii căpșunii pe cei 5 ari care ii prelucrăm este echivalent prelucrării a 25 ari. Nu este simplu, dar atunci cînd duc căpșunile culese la piață și cumparătorii imi spun cuvinte de încurajare pentru faptul că am deschis o astfel de afacere care le permite să procure căpșuni pe parcursul întregii veri la piața din apropiere, primesc un imbold enort pentru a crește și a mă dezvolta.
FOTO: UCIP-IFAD
Ați beneficiat de careva suport și de la cine?
În anul 2016, am beneficiat de finanțare în cadrul Programului Rural de Reziliență Economico-Climatică Incluzivă, finanțat de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD). Pînă a primi împrumutul cu porțiune de grant de la IFAD, nu am beneficiat de vreun ajutor din partea cuiva. Tot ce am facut, a fost din surse proprii. Am accesat credite sau împrumuturi, dar nu am plecat peste hotare.
Ce probleme cheie va confruntati prin prisma faptului că sunteți tânăr?
Pe lângă provocările cu care mă confrunt și despre care am vorbit mai sus, sunt și probleme de țin de insuficiența mijloacelor pentru efectuarea investițiilor, lipsa gajului pentru asigurarea creditelor. Este nevoie să existe o coordonare din partea statului și conlucrarea din partea donatorilor și a proiectelor de finanțare pentru a asigura o eficiență mai mare.
Care credeți că sunt cele mai mari oportunități pentru tineri?
Un tînăr care dorește să inițieze o afacere în mediu rural, și în special în domeniul agricol, găsește soluția. Există posibilități și oportunități de finanțare. Ultimii ani crește numărul proiectelor de susținere a tinerilor în domeniul afacerilor. Nu pot spune că sunt suficiente, dar există.
Cum credeți ce ar trebui Guvernul și agențiile internaționale de dezvoltare să întreprindă pentru a acorda suport tinerilor din comunitatea Dvs.?
Trebuie să țină cont de posibilitățile tinerilor, să existe privilegii sau să acorde subvenții pentru investițiile făcute, chiar dacă au beneficiat de un grant. Este nevoie ca tinerii să fie stimulați, deoarece situația actuală din țara noastră nu este deloc simplă și încurajatoare.
Care sunt planurile Dvs. de viitor?
Pe termen scurt trebuie să eficientizez sistemul de irigare, pentru a asigura fiecare plantă cu hrana necesară și să procur o seră pentru a putea produce căpșuni o perioadă mai lungă a anului. Pe termen mediu și lung, planific să-mi estind afacerea, să pot accesa și alte piețe din regiune. Pentru aceasta am nevoie să procur un mijloc de transport pentru a putea transporta producția cu posibilități minime de deteriorare. Dar pentru toate este nevoie de timp, muncă și oportunități de finanțare. Vreau să atrag mai mulți tineri, deoarece în localitate sunt tineri care au mai multe posibilități decît am eu, și să creăm o asociație care să ofere o gama largă de servicii (procesare fructelor pentru suc, gem, fructe uscate, ambalare).
FOTO: UCIP-IFAD
Unii tineri au opinii negative în ceea ce privește agricultura și activitățile în mediul rural. Care este opinia Dvs. referitor la acest aspect? După părerea Dvs. ce ar putea face atractivă viața în localitățile rurale pentru tinerii antreprenori?
Tinerii care au o atitudine negativă față de activitățile agricole nu au făcut ceva de sine stătător vreodată. Mulți tineri sunt influențați de opinia generației mai învîrstă și fără un exemplu real este greu să stimulezi astfel de procese. Tinerii au nevoie de a fi provocați și încurajați să dezvolte o afacere, ceea ce va determina apariția de noi locuri de muncă, surse de venit suplimentar, fapt care va contribui și la creșterea bugetului local. Este nevoie ca Guvernul să contribuie la asigurarea dezvoltării și îmbunătățirii infrastructurii, astfel ar fi stimulate activitățile în localitate.
Care este experiența si cea mai importanta lecție învățata de Dvs.?
Dacă vrei să începi o afacere, trebuie să înveți foarte bine tehnologia de producere și specificul creșterii culturilor. Inițial planificam să plantez căpșuni pe 3ha, dar studiind specificul afacerii, am înțeles că trebuie să aleg calea intensivă de producere pentru ca resursele de care dispuneam să îmi permită să deschid afacerea.
Cine va inspira?
Vreau să am condiții mai bune de trai pentru mine și familia mea. Să avem un trai decent. Și mai vreau să las ceva urmașilor, vreau să trec prin viață, dar nu după modelul bunicilor și părinților mei. Vreau să am o eficiență mai mare.
Ce sfaturi ați da altor tineri doresc sa dezvolte o afacere în localitatea de baștina și implicit să activeze în domeniul creșterii căpșunilor?
Să planteze material săditor de calitate, deoarece este foarte important să ai plante sănătoase și puternice. Calitatea solului să fie una foarte bună. Recomand să fie făcută analiza solului pentru a cunoaște cu ce microelemente trebuie îmbogățit, și asigurarea cu apă. Alți doi factori importanți sunt necesitatea instalării unui sistem antigrindină și muncă, multă muncă. Îndemn tinerii să se informeze, să încerce și să nu ezite. Le doresc mult succes tinerilor și consider că dacă fiecare tînăr cu inițiativa va realiza visul său, lucrurile vor fi mai bune în țara noastră.
Sărbătoarea se organizează cu scopul de a identifica cei mai buni producători de prune, de a populariza tradițiile naționale de preparare a bucatelor și băuturilor naționale moldovenești în condiții de casă, de a ridica cultura de consumare, de a efectua schimbul de informații între producătorii de prune și de a facilita promovarea produselor din prune atât pe piața de desfacere din Republica Moldova, cât și peste hotare.
Programul evenimentului
click p-u a mări imaginea
Participanții la concurs sunt producători de soiuri de prune omologate în Republica Moldova, atât persoane fizice, cât și juridice.
Suprafața de livezi de prun în raionul Nisporeni este de aproximativ 1750 hectare, iar în regiune sunt circa 30 de uscătorii de fructe.
11 producători moldoveni de fructe participă în aceste zile la expoziția WorldFood din Moscova organizată în perioada 12–15 septembrie 2016, făcându-se remarcați printr-o gamă vastă de fructe proaspete. Expoziția WorldFood din Moscova este evenimentul cu cea mai lungă perioadă de existență din Federația Rusă, menit pentru industria alimentară internațională, întrunind peste 1.500 de companii participante din 62 de țări și peste 30.000 de vizitatori din 96 de țări. Din 2011, PNUD Moldova și Asociația Moldova Fruct susțin producătorii și exportatorii moldoveni pentru participarea la acest eveniment important.
„Consumatorii din Federația Rusă și CSI apreciază înalt calitatea produselor de fructe proaspete din Moldova. Noi planificăm să stabilim noi contacte cu potențiali cumpărători, să analizăm mai bine cererea, să înțelegem care sunt cele mai recente tendințe pe piață, precum și să identificăm avantajele competitive”, menționează Iurie Fală, Director Executiv al Asociației Moldova Fruct.
Standul expozițional al Republicii Moldova oferă, pe lângă oportunitățile de a gusta produsele moldovenești, și spațiu dedicat pentru întruniri cu producătorii, pentru a negocia noi contacte și pentru a interacționa.
„Noi constatăm cel puțin două avantaje importante ale participării periodice la astfel de evenimente. În primul rând, producătorii stabilesc contacte noi, planifică contracte noi și eventual au parte de noi vânzări. Pe de altă parte, această abordare ar fi unica modalitate de a menține pasul cu toate schimbările care apar pe piață, prin informare și studiere activă a noilor tehnologii, soiuri, prețuri, cerințe de calitate din partea partenerilor și a concurenților”, a menționat Dumitru Vasilescu, Manager de Proiect la PNUD Moldova.
Conform Asociației Moldova Fruct, în anul curent se prevede o creștere de circa 10-15% în roada de mere în acest an, în comparație cu 2015. Peste 60–70% din merele locale vor fi exportate atât pe piețele tradiționale, cât și pe piețe noi.
AIPA lansează un nou spot informativ din cadrul campaniei mediatice „Doar împreună spre o agricultură competitivă”. Este vorba despre stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale, inclusiv a plantaţiilor viticole şi a plantaţiilor pomicole.
Planul de acțiune al FAO privind rezistența la antimicrobiene are ca scop să ajute țările să-și echipeze sectoarele agricole pentru a răspunde acestei amenințări în creștere.
FAO a dat asigurări zilele acestea că va ajuta statele să dezvolte strategii pentru combaterea răspândirii rezistenței antimicrobiene în lanțurile lor de aprovizionare cu alimente, în contextul în care guvernele se pregătesc să pună în dezbatere săptămâna viitoare în cadrul Adunării Generale a ONU provocarea emergentă dictată de răspândirea unor „supermicrobi” rezistenti la medicamente.
Utilizarea sporită și abuzul de medicamente antimicrobiene atât la oameni cât și la animale, a contribuit la creșterea numărului de microbi cauzatori de boli, care sunt rezistenți la medicamentele utilizate în mod tradițional pentru tratamentul acestora, cum ar fi antibioticele.
Riscul semnificativ pentru sănătatea umană prezentat de „rezistența la antimicrobiene” (RAM), precum și conectarea acesteia și impactul asupra agriculturii vor fi discutate în cadrul unui eveniment de nivel înalt a ONU pe 21 septembrie, la New York.
„Medicamentele antimicrobiene joacă un rol critic în tratamentul bolilor animalelor de fermă și a plantelor. Utilizarea lor este esențială pentru securitatea alimentară, pentru bunăstarea noastră, precum și pentru îngrijirea animalelor. Cu toate acestea, utilizarea abuzivă a acestor medicamente, asociată cu apariția și răspândirea microorganismelor rezistente la antimicrobiene, supune pe toată lumea la un mare risc,” se arată în Planul de acțiune al FAO privind rezistența la antimicrobiene.
În vreme ce atenția publică este în mod justificat concentrată pe expunerea la agenți patogeni RAM în spitale și facilități medicale, prezența microorganismelor RAM în sistemele de creștere a animalelor reprezintă un alt vector de risc si anume pune în pericol alimentele pe care le consumăm, subliniază FAO.
Și, în plus față de riscurile de sănătate publică, RAM are implicații atât pentru siguranța și securitatea alimentară cât și pentru bunăstarea economică a milioane de gospodării agricole din întreaga lume.
Planul FAO evidențiază patru domenii principale de acțiune în domeniul alimentar și agricol:
Îmbunătățirea gradului de conștientizare a problemelor RAM în rândul fermierilor și a producătorilor, în rândul veterinarilor și autorităților locale, a decidenților politici, și desigur, în rândul consumatorilor de produse alimentare;
Consolidarea capacităților naționale de supraveghere și monitorizare a RAM și a utilizării antimicrobienelor (UAM) în alimentație și agricultură;
Consolidarea capacităților de administrare legate de UAM și RAM în alimentație și agricultură;
Promovarea bunelor practici în sistemele de alimentație și agricultură și utilizarea prudentă a substanțelor antimicrobiene.
Organizația urmărește să ajute guvernele să pună în aplicare strategii naționale pentru combaterea RAM și reducerea utilizării antimicrobieneler în sectoarele alimentare și agricole până la jumătatea anului 2017.
RAM și alimentația și agricultura
Ca urmare a expansiunii economice și a creșterii populației în ultimii 50 de ani, metodele de producție alimentară s-au intensificat, având ca rezultat o creștere a utilizării substanțelor antimicrobiene în agricultură.
Aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata animalele care sunt deja bolnave, sau pentru a preveni răspândirea bolilor într-un efectiv sau la o fermă. Pe lângă utilizarea în fermele de animale, aceste substanțe sunt deja folosite în prezent și în acvacultură – la fermele piscicole – în același mod.
În unele cazuri, – deși într-o măsură mai mică – substanțe antimicrobiene sunt răspândite pe culturi de plante.
În plus, se adaugă substanțe antimicrobiene în concentrații scăzute în hrana animalelor, ca modalitate de a stimula creșterea – o practică tot mai descurajată, dar încă relativ comună.
Consumul de antimicrobiane estimat la nivel mondial în sectorul zootehnic se ridică la peste 60.000 de tone pe an. Cu o cerere pentru produsele alimentare de origine animală proiectată să crească în mod constant în următoarele decenii, utilizarea substanțelor antimicrobiene va continua să crească, subliniază FAO.
Două treimi din această creștere a utilizării de antimicrobiene va avea loc în cadrul sectorului creșterii animalelor, iar volumul de antimicrobiene utilizate în fermele de porci și păsări de curte se va dubla, potrivit unui studiu internațional publicat de Academia Națională de Științe a SUA.
Provocări și necesități
FAO subliniază faptul că modul fundamental de a aborda RAM în alimentație și agricultură este de a asigura ca sistemele agricole și alimentare să adere la cele mai bune practici de igienă, de biosecuritate și de îngrijire a animalelor. Acest lucru reduce nevoia de medicamente antimicrobiene în primul rând – și la fel contribuie și vaccinarea animalelor de fermă pentru a întări capacitatea lor naturală de a rezista la boli.
O altă necesitate cheie vine din lipsa unei abordări globale, standardizate pentru datele utilizate în monitorizarea utilizării substanțelor antimicrobiene pentru animale. Raportul Comisiei O’Neill din cadrul Guvernului Regatului Unit, de exemplu, a constatat că numai 42 de țări au astfel de sisteme. Riscurile generate de RAM în agricultură sunt mai mari în țările în care legile, reglementările și sistemele de monitorizare sunt slabe. Consolidarea capacităților naționale în acest sens este un scop prioritar pentru FAO.
De asemenea, este nevoie de mai multe investiții în cercetare și dezvoltare de alternative la antimicrobiene și antibiotice în alimente și agricultură – le fel cum sunt necesare și eforturi suplimentare pentru a înbunătăți cunoștințele științifice cu privire la căile de distribuție în mediul înconjurător a RAM din deșeurile agricole.
Activități în curs de desfășurare
Comisia Codex Alimentarius FAO-OMS, care stabilește standardele internaționale de calitate și de siguranță alimentară, a pus deja bazele pentru autoritățile de control a siguranței produselor alimentare pentru a face față rezistenței antimicrobiene în produsele alimentare printr-o serie de standarde privind RAM, medicamentele de uz veterinar și reziduurile acestora, igiena alimentară și hrana pentru animale. Codexul a stabilit recent și o echipă operativă dedicată RAM.
În paralele cu dezvoltarea Planului de Acțiune, FAO și-a intensificat colaborarea cu privire la RAM cu comunitățile agricole, specialiștii în sănătate publică și medicină veterinară, autoritățile de reglementare și inspectorii pentru siguranță alimentară, organizând ateliere de lucru ca de exemplu cele din Cambodgia, China, Etiopia, Ghana, Kenya, Tailanda, Vietnam și Zimbabwe.
Bayer, compania germană cu activitate în industria chimică şi farmaceutică, va prelua compania americană Monsanto, după ce aceasta a acceptat miercuri oferta de 66 de miliarde de dolari, scrie Reuters, citat de Ziarul Financiar.
Potrivit presei germane, Bayer şi-a crescut oferta la 129 de dolari pe acţiune. Tranzacţia crează cea mai mare companie de seminţe şi pesticide din lume, lider de piaţă în America, Europa şi Asia.
Bayer produce seminţe şi chimicale pentru combaterea buruienilor şi a insectelor, dar este recunoscută şi pentru medicamente precum antiacidul Alka-Seltzer. Monsanto este furnizor de seminţe modificate genetic de porumb, boabe de soia, bumbac, grâu şi trestie de zahăr, care au atras numeroase critici din partea activiştilor de mediu.
Pe 5 septembrie, Bayer a oferit 127,50 de dolari per acţiune. Monsanto a respins oferta, dar a susţinut că este implicată în „negocieri constructive” cu firma germană. Ultima ofertă, de 66 de miliarde de dolari, care ar fi cea mai mare achiziţie cash înregistrată, vine pe fondul mai multor fuziuni în sectorul agricol.
Tranzacţia ar ajuta Bayer şi Monsanto să-şi consolideze poziţiile după ce competitorii Dow Chemical şi DuPont au anunţat anul trecut că vor să-şi combine operaţiunile, într-o tranzacţie de 130 de miliarde de dolari, în timp ce China National Chemical Corp. a cumpărat în februarie firma elveţiană Syngenta AG, pentru 43 miliarde de dolari.
În ultimele luni, veniturile Monsanto, cel mai mare producător de seminţe din lume, au coborât din cauza scăderii preţului la soia şi porumb şi a aprecierii dolarului, determinând compania americană să-şi intensifice eforturile de restructurare şi să apeleze la concedieri masive. Chiar și în România, Monsanto a înregistrat o scădere de 28% a cifrei de afaceri în 2015, comparativ cu 2014, ajungând la 345,2 milioane de lei. De asemenea, profitul net aproape că a dispărut, coborând cu 90%, până la 5,6 milioane de lei, anunță cotidianul.ro.
Monsanto este lider mondial în producția de semințe modificate genetic, a aditivilor alimentari, a chimicalelor industriale și a unor erbicide și insecticide folosite chiar de către armata americană ca armă chimică în timpul războiului din Vietnam.
Organizațiile ecologiste din întreaga lume susțin că Monsanto reprezintă răul absolut, în timp ce cealaltă parte se depune un mare efort de a demonstra contrariul, cum că semințele modificate genetic nu ar afecta sănătatea omului și că sunt bune pentru agricultura sustenabilă. Uniunea Europeană a introdus reglementări aproape imposibile pentru produsele modificate genetic încă de acum 15 ani, astfel încât exportul de produse modificate genetic din SUA în Europa a fost descurajat.
Un reprezentant al Fundaţiei Internaţionale pentru Agricultură Organică a explicat recent pentru RFI motivul: în acest moment, companiile care folosesc OMG-uri nu pot exporta către Europa, pentru că piaţa alimentară e închisă. Nicio companie nu ar risca să aibă produse etichetate ca OMG-uri pe rafturile supermarketurilor europene.
Însă, odată cu introducerea unor noi reglementări în SUA (Senatul american a adoptat în luna iulie o lege prin care îi va obliga pe producători să includă pe etichetele produselor ingredientele modificate genetic), produsele fără OMG-uri ar putea fi acceptate din nou pe piaţa europeană. Dezbaterea despre oportunitatea folosirii OMG-urilor este una de actualitate şi pentru Europa, mai ales în condițiile unor negocieri despre un eventual acord comercial TTIP între SUA și Uniunea Europeană. Și pe acest fond vine și tranzacția Bayer-Monsanto.
Bayer AG este un holding listat la bursă, ce constă din 307 societați și care are 116.800 de angajati. Miezul afacerii este industria chimica și farmaceutica. Trei parți din concern, care opereaza în mare parte independent, sunt Bayer HealthCare, Bayer CropScience și Covestro (fosta Bayer MaterialScience). Societatea pe acțiuni Bayer este listată în DAX, pe bursa de valori din Frankfurt am Main, ca și în Euro Stoxx, fiind considerată una dintre cele mai valoroase firme germane. În anul 2015, cifra sa de afaceri a fost 46,3 miliarde euro, iar profitul 4,1 mld. euro.
Un grup de experţi din Rusia ai Serviciului Federal de supraveghere în domeniul fitosanitar şi veterinar Rosselhoznadzor au început marți, 13 septembrie, o vizită de inspectare a pepinierelor din Republica Moldova. Grupul de lucru este condus de către Alexei Şceglov, şef al Direcţiei Rosselhoznadzor pentru regiunile Breansk şi Smolensk, anunță serviciul de presă al ANSA.
Specialiştii din Federaţia Rusă, în comun cu experţii din ţara noastră, inspectează starea pepinierilor de pomi fructiferi şi de butaşi de viţă de vie, pentru o eventuală decizie de extindere a exportului de material săditor pentru gospodăriile agricole din Rusia.
Marți dimineață, la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor a avut loc prima şedinţă de lucru a specialiştilor de la Rosselhoznadzor şi de la ANSA. În cadrul acestei întrevederi directorul general ANSA, Gheorghe Gaberi a prezentat starea de lucruri în domeniul pomiculturii şi viticulturii, precum şi în producerea butaşilor şi a puieţilor de pomi fructiferi. Gaberi a menţionat importanţa conlucrării cu partenerii din Rusia, conlucrare, care ar fi de un folos real pentru agricultura ţării noastre şi cea a Federaţiei Ruse.
Grupul de specialişti de la Rosselhoznadzor se va afla în ţara noastră timp de 10 zile. Pe parcursul următoarelor zile ei vor avea mai multe deplasări în teritoriu, la pepinierele „Selmax K” şi „Floribel” din municipiul Bălţi, „AMG-Kernel” din Soroca, „Gospodarul Rediu” din Făleşti, „Vitis” din Cojuşna, ș.a.
Oamenii de afaceri din China intenţionează să investească în agricultura moldovenească. Perspectivele de colaborare au fost discutate în cadrul unei întrevederi a reprezentanților companiilor China Xinxing Corporation Group și China National Postal and Telecommunications Appliances Corp cu ministrul Eduard Grama, anunță serviciul de presă al MAIA.
Domeniile de colaborare ar putea fi procesarea produselor agroalimentare, producerea de produse ecologice, dezvoltarea infrastructurii agricole, etc.
Ministrul Eduard Grama a informat partea chineză despre faptul că anul curent sunt iniţiate negocieri la nivel guvernamental pentru semnarea unui Acord de Liber Schimb între ţări, ceea ce ar facilita dezvoltarea cooperării. Conducerea MAIA a adus drept exemplu posibilitatea acordării unui credit tehnic din partea Republicii Populare Chineze pentru sectorul agroindustrial al Republicii Moldova.
În același timp, ministrul a menţionat că în ţara noastră este supra-producere de ouă de găină, în acelaşi timp ar fi nevoie de producere de praf de ouă.
„Totodată este bine dezvoltat sectorul de creştere a ovinelor şi caprinelor, dar pe de altă parte în ţară nu există puncte de spălare şi prelucrare a lânii de oi. Republica Moldova are potenţial de producere a fructelor şi legumelor în sere”, a explicat Eduard Grama.
Partea chineză a informat că se bucură de sprijinul statului chinez în ce priveşte proiectele destinate colaborării cu alte ţări din Europa şi Asia. De asemenea, chinezii s-au arătat interesaţi de posibilităţile de închiriere a terenurilor cu destinaţie agricolă din Republica Moldova.
Oaspeţii au apreciat vinurile noastre şi au menţionat că relaţiile de colaborare ar putea fi dezvoltate inclusiv pe acest sector.
Conform datelor statistice, în anul 2015, exportul de produse agroalimentare din Moldova în China a înregistrat o creștere de peste 10%, înregistrând o valoare de 6,3 milioane SUA. Principalul produs exportat este vinul, exportul căruia a sporit în această perioadă cu 37%.
În același timp, importul de produse agroalimentare din China în anul 2015 a acumulat o valoare de 8,0 mil SUA, iar principalele produse importate sunt țigări de foi, preparate din legume și fructe și altele.
