De ce este amânat și blocat creditul polonez de 100 de milioane de euro

0

În şedinţa din 14 septembrie, Guvernul a decis să amâne aprobarea Manualului de operațiuni privind implementarea creditului de asistență oferit de Guvernul Republicii Polone în valoare de 100 de milioane de euro.

Fără acest document nu poate fi reluate procedurile de aplicare şi obţinere a accesului la banii din acest credit.

O nouă amânare

Motivul principal al amânării este faptul că documentul nu a trecut expertiza anticorupţie a Centrului Naţional Anticorupţie.

„Noi am primit documentul pentru expertiză abia pe 12 septembrie şi termenul normal pentru a efectua o expertiză şi de a da un aviz la el este de 10 zile”, a declarat în cadrul şedinţei de Guvern, Cristina Ţărnă, director-adjunct al CNA.

În acelaşi timp Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor a susţinut că astfel de documente sunt de regulă aprobate de către ministere şi doar în acest caz, instituţia pe care o conduce a acceptat doleanţele Ministerului Economiei şi a Ministerului Agriculturii de a examina şi aproba Manualul în cadrul unei şedinţe de Guvern.

Curios este că proiectul de hotârâre de Guvern a fost plasat pentru avize şi discuţii publice pe pagina particip.gov.md şi pe pagina Ministerului Finanţelor încă pe 4 august 2016 şi instituţiile publice au avut timp berechet că să-l examineze şi să dea un aviz. Respectiv chestia cu avizul CNA pare a fi mai degrabă un joc de culise, scrie Mold-Street.

Or, deja de doi ani şi ceva în jurul acestui credut se duc lupte crâncene, iar în consecinţă din cele 100 de milioane de euro, la ţărani nu au ajuns nici 2% din resurse.

schema-creditul-polonez

Polonezii vor lua 0,15%, „băncile noastre” ­3,5%

Cât despre document, apoi Ministrul Armaşu a precizat că acesta prevede că banii vor fi acordaţi prin intermediul instituţiilor financiare participante (IFP), adică bănci.

„Sunt 4-5 bănci care corespund cerinţelor impuse în Manual. În listă pot ajunge doar bănci care activează cu succes, dispun de un management de calitate, obțin profit anual, corespund normativelor prudențiale și cerințelor stabilite de Banca Naţională, au o cotă a creditelor neperformante din portofoliu care să nu depășească media pe sistemul bancar”, a precizat Octavian Armaşu.

Ministrul a spus că marja maximă a dobânzii anuale va fi de 3,5%.

„Astfel rata maximă a dobânzii anuale va fi de cel mult 3,65% pentru beneficiarii finali ai banilor din acest credit, dar unele bănci sunt gata să ofere credite la rate mai mici” a mai adăugat Armaşu.

De notat că dobânda impusă de Guvernul Poloniei este de 0,15%. Altfel spus băncile noastre vor putea adăuga alte 3,5 puncte procentuale, ca dobândă şi marjă de risc.

Documentul stabilește condițiile principale și termenii de creditare, criteriile de corespundere cerințelor pentru instituțiile financiare participante și beneficiarii finali ai proiectelor investiționale din domeniul agriculturii, prelucrării producției alimentare, industriei, infrastructurii adiacente.

Este prevăzut că beneficiarii vor putea beneficia de creditul polonez pe un termen de 12 ani, cu vacanță a plăților de 5 ani. Suma minimă a unui contract pentru un beneficiar va fi de 500.000 de euro. Costul mărfurilor și serviciiilor de origine poloneză trebuie să fie în cadrul contractului de cel puțin 60%.

Doar două din 100 de milioane

Din 14 mai 2014 (momentul semnării de către premierii Republicii Moldova şi Poloniei a acordului de credit) şi până în iunie 2016 au fost aprobate doar două proiecte în valoare de două milioane de euro.

Altfel spus au fost accesate doar 2% din mijloacele prevăzute. Acum proiectul este suspendat şi autorităţile speră că în următoarele luni Guvernul Poloniei va extinde termenele de de implementare a acestui, care au fost prevăzute pentru doi ani.

Creditul acordat de Polonia este unul tehnic şi ca să beneficieze de această asistenţă, antreprenorii din Moldova urmau să aibă contracte de colaborare cu agenţi economici din Polonia, dar fără implicarea sectorului bancar.

IFAD organizează instruiri post-finanțare pentru micro-antreprenori la Drochia, Glodeni, Bălți și Orhei

0

În scopul diminuării riscurilor procesului de producere, a gestionării eficiente a afacerii finanțate în cadrul Programelor IFAD și dezvoltării capacităților și cunoștințelor antreprenorilor cu privire la aspectele tehnice ale afacerii, UCIP-IFAD organizeaza pe 20 si 21 septembrie 2016 activități de instruire pentru micro antreprenori – membrii Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEI) care au beneficiat de credite acordate din sursele Fondului International pentru Dezvoltare Agricola.

Sunt organizate 4 seminare de instruire în domeniul producerii legumicole, animaliere și cerealiere, care vor consta din partea teoretică – predarea materialului teoretic de catre experti in domeniu și cea practica – vizitarea unei gospodării pentru demonstrații în condiții de producere a aplicațiilor în domeniul în care se petrece instruirea.

UCIP-IFAD va asigura transportul, prînzul și pauzele de cafea pentru toți participanții.

Mai multe detalii sunt prezentate în tabelul de mai jos:

tabel

FOTO. La Ziua Vinului vor participa 40 de vinării și vor fi prezentate peste 400 de vinuri

0

Cea de-a XV-a ediție a Zilei Naționale a Vinului va avea loc în perioada 1-2 octombrie 2016 la Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale. Sărbătoarea națională desfășurată în acest an sub genericul „Omul – Sufletul Vinului” este organizată de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu susținerea Asociaţiei Producătorilor de produse vitivinicole cu IGP „Codru”, „Valul lui Traian”, „Ștefan Vodă” și „Divin” și a partenerului strategic al evenimentului, Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova. Anul acesta Agrobiznes este Partenerul Media al evenimentului.

Tradițional, pentru al treilea an consecutiv, evenimentul se desfășoară sub brandul unic de ţară „Vinul Moldovei. O legendă vie” și își propune să descopere legendele legate de vinul moldovenesc și tradițiile milenare de vinificație ale poporului nostru. Ziua Națională a Vinului a devenit de-a lungul timpului principala sărbătoare națională,  iar vinul și vița-de-vie, devenite motive principale ale acestei sărbători, nu vor lipsi din multitudinea de activități pregătite pentru acest eveniment.

Vasile Luca, vice-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare: „Și în acest an, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va fi alături de organizatorii Zilei Naționale a Vinului pentru a susține acest eveniment de anvergură, care are o pondere din ce în ce mai importantă  în agenda socio-culturală a Republicii Moldova.  În 2014, pentru prima dată Ziua Națională a Vinului a fost organizată sub umbrela brandului vitivinicol de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”, care a adus o schimbare pozitivă atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Acum trebuie să ne consolidăm eforturile pentru a continua promovarea producătorilor noștri, a vinurilor noastre, dar cel mai important – pentru a promova Republica Moldova ca o țară producătoare de vinuri de cea mai înaltă calitate.”

Prin prisma laitmotivului „Omul – Sufletul Vinului”, ediția aniversară a Zilei Naționale a Vinului își propune să aducă în prim plan oamenii care muncesc în industria vitivinicolă, fie în podgorii sau la vinării, și care contribuie la crearea vinului de calitate. Pentru a păstra elementele tradiționale ale celei mai mari sărbători naționale, Oficiul Național al Viei și Vinului a alocat un buget de 2,3 milioane de lei pentru desfășurarea evenimentului din acest an.

Gheorghe Arpentin, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului:  „A XV-a ediție a Zilei Naționale a Vinului va avea loc sub sloganul curpinzător și simbolic „Omul – Sufletul Vinului”, pentru că fără suflet niciun vin nu poate fi de calitate. Scopul evenimentului rămâne de a promova cultura consumului vinului de calitate, a vinurilor autentice. Cât privește structura și desfășurarea evenimentului, aceasta rămâne aproape neschimbată, iar pilonii principali dezvoltați pe parcursul acestor ani vor fi păstrați și consolidați. Primul pilon sunt oamenii și vinăriile care contribuie la economia și dezvoltarea economică a țării. În acest context, la Ziua Națională a Vinului vor fi prezente mai mult de 40 de vinării mici, mijlocii și mari, care vor oferi spre degustare peste 400 de vinuri. Al doilea pilon pe care se bazează Ziua Națională a Vinului este Drumului Vinului, sau altfel denumit oenoturismul, care se bucură de un succes tot mai mare în ultimii ani. Iar în acest an, Drumul Vinului va fi completat cu o nouă destinație, și anumite distileria Kvint, care recent a devenit membră a zonei cu Indicație Geografică Protejată Codru.“

Începând cu anul 2010, prin intermediul și cu suportul proiectelor Agenției de Dezvoltare Internațională a Statelor Unite industria vitivinicolă a fost „regândită”. Iar din 2013, USAID a oferit suport și în „regândirea” conceptului sărbătorii Ziua Națională a Vinului, care este urmat și implementat și în această ediție jubiliară, cea de-a XV-a.

Sergiu Botezatu, Manager senior de proiecte, USAID Moldova: „Agenția de Dezvoltare Internațională a Statelor Unite deja de câțiva ani oferă suport dezvoltării sectorului vitivinicol, unul dintre cele mai strategice și competitive sectoare pentru economia Republicii Moldova.  În prezent, acest sector este totalmente integrat cerințelor și rigorilor comunității europene. Este instituționalizat un parteneriat public-privat și Oficiul Național al Viei și Vinului a fost desemnată instituția responsabilă de dezvoltare a sectorului vitivinicol. Astfel, suportul acordat de USAID pe parcursul anilor se regăsește astăzi în rezultatele obținute de acest sector la toate capitolele.”

Diana Lazăr, vicedirector al Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova: „Începând cu 2013, prin intermediul proiectelor USAID, s-a acordat un suport pentru a regândi conceptul Zilei Naționale a Vinului, iar acest concept este urmat îndeaproape și  implementat și în această ediție jubiliară, cea de-a XV-a. Ziua Națională a Vinului nu este doar o sărbătoare națională, aceasta are un mare potențial pentru a deveni un eveniment de talie regională, așa cum dorim să-l poziționăm pentru anii următori, să-l scoatem în agenda europeană din regiunea de Sud-Est pentru a atrage cât mai mulți turiști. Chiar dacă piața domestică este una țintă pentru vinurile moldovenești, piețele de export pot fi țintite prin asemenea evenimente, ceea ce ne demonstrează și creșterea vânzărilor pe piețele țintă din UE: Polonia, Cehia, România. Ziua Națională a Vinului devine un trend setter pe piața vinului din RM deoarece multe companii vinicole aleg să-și lanseze produsele anume la această sărbătoare.”

Companiile vinicole pregătesc mai multe surprize pentru vizitatorii Zilei Naționale a Vinului: vinuri noi, concursuri și oferte promoționale.

Elena Davidescu, producător de vinuri: „Suntem onorați să participăm la Ziua Națională a Vinului, întrucât această sărbătoare constituie și o metodă importantă de promovare a produselor noastre atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Consumatorii noștri direcți au posibilitatea de a veni, de a ne vedea, de a face cunoștință cu noile noastre produse. În acest an, vom veni cu foarte multe vinuri proaspete, dar vom avea și vinuri din anii 2011, produse atât din soiuri autohtone, cât și din soiuri străine. Vă așteptăm cu multe surprize la Ziua Națională a Vinului!”

Dan Prisăcaru, producător de vinuri: „Cu toate că suntem în plin sezon de recoltare și procesare a strugurilor, Asociația Micilor Producători este foarte entuziasmată și se pregătește intens pentru acest eveniment. Vom avea multe concursuri, oferte promoționale, vom prezenta unele noutăți, dar o să ne străduim să venim și cu vinuri din recolta acestui an, vinuri cât mai aromate. Veniți să sărbătorim împreună Ziua Națională a Vinului!”

Principalele elemente ale sărbătorii naționale vor fi păstrate și în acestă ediție, vizitatorii având parte de numeroase activități, precum:

Degustare cu peste 400 de vinuri – peste 40 de companii mari, producători mici și producători de divin, reuniți sub brandul unic „Vinul Moldovei. O Legendă Vie”  își vor prezenta spre vânzare și degustare produsele de calitate: vinuri tinere din recolta anului 2015, vinuri de colecție și rezervă, precum și produse lansate în premieră în cadrul sărbătorii naționale. Iar fiecare vizitator va avea posibilitatea să savureze corect aromele Vinului Moldovei, putând procura pahare cu logo-ul „Wine of Moldova”, dar și suvenire promoționale cu logo-ul WoM.

Aventuri pe Drumul Vinului – info point-ul turistic din cadrul evenimentului va oferi vizitatorilor tururi tematice din inima capitalei spre originile vinurilor de calitate din țara noastră: galerii subterane, beciuri, vii, săli de degustare, crame și pensiuni. Vinării mici și mari așteaptă vizitatorii cu programe speciale și posibilitatea de a descoperi legendele Vinului Moldovei, de a afla secretele vinificatorilor și de a degusta roadele muncii lor. Pentru prima dată, vizitatorii vor avea ocazia să facă tururi și la Kvint, distileria de divinuri din orașul Tiraspol.

„Școala Vinului” – va oferi doritorilor seminare tematice prezentate de experți în vinificație și somelieri, cu subiecte diverse: de la bazele degustării corecte, până la degustări sofisticate pentru consumatorii inițiați. Toți participanții vor primi certificate care demonstrează cunoștințele dobândite. La fel, participanțiii vor afla mai multe despre cele 4 regiuni vitivinicole ale Moldovei: Valul lui Traian, Ștefan-Vodă, Codru, Divin, dar și despre soiurile de viță-de-vie autohtone care cresc în aceste regiuni.

Concert grandios pentru toate gusturile – programul artistic al evenimentului include în mod tradițional 2 zile de spectacole artistice cu nume mari ale muzicii autohtone din toate genurile muzicale. În acest an la evenimentul din centrul capitalei vor evolua ansambluri, orchestre, fanfare și tarafuri din cele 3 regiuni vinicole ale Moldovei: Valul lui Traian, Codru și Ștefan Vodă, dar și interpreți cunoscuți ca Alex Calancea&friends, Geta Burlacu, Gândul Mâței.

Delicii tradiționale – vizitatorii vor avea posibilitatea de a savura feluri tradiționale: mămăligă, sarmale, plăcinte și alte bucate de sărbătoare, precum și de a afla secretul gustului celor mai populare rețete moldovenești, care vor fi gătite chiar în timpul evenimentului, iar apoi asociate cu vinurile din soiuri autohtone.

Târgul meșteșugarilor – la expoziția artelor tradiționale vizitatorii vor cunoaște meșteșugurile moldovenești autentice. Aici vor fi expuse și pot fi procurate lucrări cu motive inspirate din struguri, vin, vie, realizate manual de către meşterii populari. Mai mult, doritorii vor putea participa la ateliere de olărit, sculptat, pictat, dogit și alte ocupații cu tradiție, specifice poporului nostru.

Ziua Națională a Vinului a devenit de-a lungul timpului principala sărbătoare care pune în valoare tradițiile noastre, recunoscută în țară și peste hotarele ei. Vinul și vița-de-vie, motive nelipsite în tradițiile noastre, sunt prezente în toate activitățile evenimentului: muzică, artă, meșteșuguri, gastronomie etc. Ziua Națională a Vinului se bucură de un succes mare, fiind vizitată de sute de mii de oaspeți din țară și de peste hotare, iar zeci de jurnaliști și bloggeri reflectă evenimentul în mass-media naționale și internaționale.

Avertizare meteorologică! Cod galben de înghețuri la suprafața solului

0

Miercuri, în orele dimineţii, se vor înregistra înghețuri la suprafața solului. O avertizare în acest sens a fost emisă de sinopticieni.

Potrivit meteorologilor, la suprafața solului se prevăd înghețuri cu intensitatea de -1..-2°С. Iar cel mai mult vor fi afectate raioanele de nord.

Amintim că de astăzi a intrat în vigoare Codul Galben de schimbare bruscă a vremii. Avertizarea meteorologică va fi valabilă până în data de 21 septembrie pe întreg teritoriul ţării.

Astfel, în intervalul 19-21 septembrie, se prevede vreme cu caracter instabil: vor cădea ploi de scurtă durată însoțite de descărcări electrice. Pentru mâine se anunţă averse puternice (25-35 l/m2). Totodată, vântul nord-vestic va prezenta intensificări în rafale de până la 15-20 m/s.

Peste 10.000 de oameni au participat la deschiderea Castel Mimi

0

Primul castel din Moldova – Castel Mimi – a fost inaugurat, la 17 septembrie 2016, în localitatea Bulboaca, raionul Anenii-Noi. Peste 10 mii de oameni au vizitat în această zi Castelul şi au asistat la un concert live de excepţie.

Spectacolul a culminat cu un concert al legendarei formaţii Mashina Vremeni. Liderul trupei Andrei Makarevici a mărturisit că a rămas impresionat de frumuseţea Castelul Mimi, dar şi de calitatea vinurilor din Moldova. Pe scena de la Castel Mimi au mai urcat formaţiile Brio Sonores, Moldovan National Youth Orchestra, interpreţii Vali Boghean, Aura şi Vitalie Dani.

Oaspeţii au vizitat beciurile şi galeriile subterane, au admirat expoziţii cu trecutul şi prezentul Castel Mimi, au putut vizita un târg de artizanat, au servit bucate şi vin în aer liber.

„Deschiderea Castel Mimi înseamnă o nouă pagină în istorie. Am restaurat un obiectiv de patrimoniu naţional –  fondat în urmă cu 100 de ani de boierul Constantin Mimi – un obiectiv care tinde să devină o atracţie de talie internaţională în Republica Moldova”, a declarat Cristina Frolov, director Castel Mimi.

 

La inaugurare au participat un şir de oficiali de rang înalt, diplomaţi străini acreditaţi la Chişinău, reprezentanţi ai cercurilor culturale şi de afaceri.

„Astăzi, suntem martori la cum reînvie o legendă. După mai bine de 100 de ani, Castelul Mimi și-a recăpătat autenticitatea și ne oferă plăcerea de a savura din această frumusețe. Este o perlă a tezaurului țării noastre, care va fi un punct de atracție pentru toți cei care vor să descopere țara noastră, tradițiile, oamenii și să guste din vinurile noastre moldovenești”, a declarat preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Ministrul Culturii Monica Babuc a menționat că Republica Moldova este bogată în monumente istorice necunoscute de public, care, fiind reabilitate și puse în valoare, devin adevărate bijuterii arhitecturale, care atrag turiștii atât din țară, cât și de peste hotare. La rândul său, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eduard Grama a declarat că edificiul reprezintă un punct de atracție pe harta turismului vinicol, inclusiv la nivel internațional.

Castel Mimi reprezintă un complex de clădiri şi spaţii deschise, amplasate pe o suprafaţă de peste 200 de mii de metri pătraţi. Restaurarea a durat şase ani şi a implicat peste 600 de muncitori. Peste 2 000 de tone de pământ s-au adus pentru a nivela terasele; au fost utilizate peste 10 000 de plăci de piatră de Cosăuţi; peste 500 de tone de marmură au fost importate din Austra. Lucrările de restaurare au fost coordonate de designerul cu renume mondial Arnaldo Tranti din Italia.

Castel Mimi a fost fondat în 1893 de ultimul guvernator al Basarabiei, Constantin Mimi. Complexul a fost inclus în top 15 capodopere arhitecturale din lumea vinului. Vizitatorii pot comanda excursii prin complexul istoric şi secţia modernă de producere a vinului.

6 factori importanți care influențează prețurile la cereale

0

Prețurile la cereale oscilează de multă vreme. Motivele pentru care acestea scad și se ridică sunt multe și variate. A venit timpul să înțelegem mai bine ce și în ce măsură influențează costul grânelor.

Factorii ce afectează într-o măsură sau alta prețurile pot fi împărțiți în șase grupuri principale. În considerație se iau multe lucruri: de la vremea din Argentina și rezervele de cereale până la cotațiile metalelor prețioase și situația politică din țările importatoare.

1. Producția: cu cât prognozele  privind recolta sunt mai exacte, cu atât prețurile sunt mai stabile

Cea mai mare influență asupra prețurilor la cereale o au  indicatorii de performanță: rezultatele obținute la recolta trecută și cele scontate. Se iau în considerare:

  • mărimea suprafețelor cultivate,
  • prognozele privind recolta viitoare,
  • stocurile reportate,
  • termenii de recoltare.

Reieșind din suprafețele însămânțate, agricultorii contează pe o anumită recoltă. În baza estimărilor făcute, statul face prognoze de consum intern și export. Calculele se fac de mai multe ori în sezon deoarece fermierii își corectează prognozele în funcție de vreme, sol și alte condiții.

De exemplu, dacă mărimea suprafețelor cultivate este sub nivelul anului precedent atunci oferta va fi mai slabă, respectiv și prețurile vor urca și invers.

În timp ce agricultorii din toată lumea așteaptă o nouă roadă, în depozite stau cereale rămase din recolta trecută. Rezervele mondiale de cereale vor ajunge anul acesta la un nivel record ceea ce va duce la scăderea prețurilor.

Prețurile pot să crească și dacă fermierii culeg roada mai târziu de termenul stabilit.

Influențe asupra prețurilor pot fi mai ales dacă prognozele contrazic realitatea din marile țări exportatoare

2. Vremea: natura calcă pe nervi fermierii din toată lumea

Cu vremea nu se glumește, căci de ea depinde în mare parte dacă așteptările fermierilor se vor adeveri sau nu. Dacă căldurile excesive au pârjolit recolta atunci prețurile vor crește întrucât volumul producției a scăzut, pe când cererea continuă să crească.

Dacă în perioada vegetativă se menține vreme caldă, agricultorii se pot trezi cu recolta compromisă din cauza insectelor cărora le priește temperaturile ridicate.

Pe lângă secetă și incendii, există și motive mai exotice care fac să oscileze prețurile. La fiecare 5-10 ani, temperatura apelor Oceanului Pacific la suprafață se schimbă, influențând clima din Brazilia, Argentina, Mexic, SUA și Australia, mari producători sau importatori de cereale și semințe oleaginoase. Fenomenul este numit El Niño și generează, de la o regiune la alta, secetă, ploi abundente etc. Anul trecut, El Niño a inundat câmpurile însămânțate cu porumb din SUA.

La Niña, un alt fenomen înrudit, cauzează scăderea temperaturilor în America de Nord și Sud, respectiv, în țările unde a fost secetă pot apărea ploi puternice.

3. Factorii economici: fiecare țară influențează prețurile în felul său

Factorii economici includ:

  • volumul exporturilor și importurilor de cereale,
  • echilibrul dintre cerere și ofertă,
  • situația pieței,
  • situația economică din țările importatoare.

În cazul fiecărei culturi în parte putem vorbi de circa 5-10 țări care consumă între 70 și 90% din totalul producției de pe piață, respectiv ele generează cererea.

Piața boabelor de soia este condusă de Argentina, Brazilia și SUA, cărora le revin 88% din totalul exporturilor și tot ele formează oferta.

Schimbările economice din aceste țări influențează balanța culturii de soia. Astfel, dacă China își reduce consumul, prețurile scad, iar dacă Argentina este lovită de un cataclism, atunci prețurile urcă.

Este important să se cunoască în ce fază economică se află piața cerealelor. În funcție de fază –avânt, punct maxim sau recesiune – se poate prognoza viitoarea creștere sau scădere a prețurilor.

În plus, trebuie să se țină cont și de faza economică din țările importatoare și exportatoare, care determină volumul producției și puterea de cumpărare.

Situația economică  din țările importatoare influențează livrările de cereale direct și indirect. De exemplu, întrucât chinezii au început să trăiască mai bine, aceștia consumă mai mult porc, respectiv crescătorii cumpără mai multe furaje, iar cererea de soia a crescut.

4. Situația de pe piețele adiacente: criza financiară stimulează piața cerealelor

Există o legătură strânsă între piața financiară și cea a bunurilor. Investitorii din toată lumea își plasează banii în sectoarele cu cel mai mare potențial. Dacă piața instrumentelor financiare crește sau valutele se apreciază, investitorii își retrag capitalurile din piețele de materii prime și le plasează în cele financiare.

Și invers, dacă piața financiară se zdruncină , investitorii optează pentru cea de bunuri. În acest caz prețurile la mărfuri cresc, inclusiv și prețurile la cereale.

Prețurile la petrol depind de prețurile la rapiță, întrucât din ea se produce bio-diesel. Totodată, prețurile la floarea soarelui și rapiță sunt trase în jos dacă piața uleiului de palmier, controlată de Indonezia, este în creștere.

Există un indice de corelație dintre prețul la soia și porumb. Soia de regulă este 2,2 ori mai scumpă decât porumbul. Dacă indicele este sub 2,2 atunci este mai profitabil să semeni porumb și vice versa. Dacă indicele este mai mare de 2,2 atunci fermierii decid să cultive mai multă soia. Ulterior oferta de soia crește, iar prețul cade treptat. În rezultat, indicele ar putea să revină la nivelul de 2,2 sau mai jos.

5. Politica: situația tensionată din interiorul țării influențează negativ puterea de cumpărare

La începutul lui 2011, Egiptul, cel mai mare importator de grâu din lume, a trecut prin așa-zisă ”primăvara arabă”. Respectiv țara a cumpărat mai puțin grâu, iar prețul grâului pe piața internațională a scăzut cu 25%. Scăderea este semnificativă întrucât egiptenii consumă de două ori mai mult grâu pe cap de locuitor decât media din alte țări.

6. Speculațiile: uneori brokerii influenți nici măcar nu știu cum arată culturile tranzacționate în câmp

Cu speculațiile se ocupă fondurile de investiții ce lucrează pentru platformele de comerț din America și Europa. Anume investitorii au decis să investească în piețe, speculând cu prețurile. Când aceștia vând instrumente financiare pentru culturile agricole prețurile cad, iar când le cumpără ele cresc.

Volumul schimburilor comerciale la burse a depășit demult volumul real al vânzărilor și achizițiilor de cereale pe piețele fizice. Numai la Bursa din Chicago, în 2015, volumul mediu anual al comerțului cu porumb a depășit de 30 de ori  volumul comerțului cu soia și de 8,5 ori cel cu grâu.

Influența fiecărui factor în parte asupra prețurilor este, probabil, neînsemnată. Însă luate împreună ele arată star ea reală a lucrurilor pe piața cerealelor, ceea ce vă permite să prognozați prețurile și să decideți ce culturi trebuie cultivate pentru a obține profituri mai frumoase.

Articol realizat în baza materialelor aggeek.net

Moldova a renunțat la președinția CSI pentru 2017

0

Republica Moldova a renunţat la preşedinţia CSI în anul 2017. Potrivit agenţiei INFOTAG, despre aceasta a anunţat joi, la Moscova, consilierul preşedintelui Rusiei, Iurii Uşakov, care a făcut declaraţii pentru presă.

Comentând agenda de lucru a Summit-ului şefilor statelor CSI, care va avea loc vineri în Kârgâzstan, el a spus că, la Summit, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, va vorbi despre priorităţile preşedinţiei CSI în anul 2017.

„Aceasta pentru că Moldova, care trebuie să preia preşedinţia după principiul rotaţiei, a renunţat la ea. După Moldova e rândul Rusiei”, a spus Uşakov.

Potrivit lui, printre priorităţile de care va vorbi Putin se numără consolidarea eficienţei structurilor CSI, sporirea autorităţii Comunităţii în lume, combaterea terorismului.

Consilierul preşedintelui Rusiei a mai spus că la summit-ul jubiliar al şefilor statelor CSI nu vor participa toţi preşedinţii ţărilor din Comunitate. La summit nu vor participa preşedinţii Turkmenistanului şi Uzbekistanului, care, în ultimul an, şi-au înrăutăţit relaţiile cu Kârgâzstan din cauza unor litigii teritoriale. Ucraina va fi reprezentată de ambasadorul său în Kârgâzstan, iar Moldova – de prim-ministrul Pavel Filip. Ziarul de guvern „Rossiyskaia gazeta” menţionează că, „potrivit Constituţiei Moldovei, prim-ministrul este prima persoană a republicii”. În realitate, preşedintele Nicolae Timofti a refuzat să participe la summit deja al doilea an consecutiv.

La finele summit-ului de la Bişkek, şefii statelor vor semna o declaraţie în legătură cu jubileul CSI, unde vor fi prezentate rezultatele activităţii şi vor fi trasate obiectivele de dezvoltare ulterioară. Participanţii la summit vor semna un document privind combaterea comună a terorismului şi a pericolului drogurilor. Totodată, se preconizează ca anul 2017 să fie declarat Anul familiei în CSI, iar anul 2018 – Anul culturii.

„CSI a devenit o platformă importantă pentru integrarea statelor participante. Formarea Comunităţii în timpurile grele a contribuit la soluţionarea unor probleme dificile. Crearea CSI a determinat dezvoltarea atât a cooperării politice, cât şi a celei comercial-economice”, a subliniat Uşakov.

El a recunoscut că Georgia a ieşit oficial din componenţa CSI, iar Ucraina a anunţat că intenţionează să iasă din Comunitate şi nu mai plăteşte cotizaţiile.

Prim-ministrul Belarusului vine în Republica Moldova

0

Pe 2-3 octombrie, în vizită în Republica Moldova vine prim-ministrul Belarusului, Andrei Kobeacov. Vizita a fost salutată de premierul Pavel Filip la întrevederea cu preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko. Întrevederea a avut loc la Bişkek, Republica Kârgâză, în cadrul reuniunii Consiliului şefilor de state CSI la care participă şi şeful executivului de la Chişinău, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, premierul a evidenţiat că această vizită este o bună oportunitate pentru a identifica noi posibilităţi de aprofundare a relaţiilor bilaterale şi pentru a stabili parteneriate în noi domenii de cooperare. În acelaşi timp, şeful executivului a vorbit despre deschiderea Republicii Moldova în ceea ce priveşte proiectele comune de dezvoltare a infrastructurii pentru mărirea exporturilor de mărfuri moldoveneşti, inclusiv a fructelor şi legumelor, precum şi a vinurilor pe piaţa din Belarus şi din Uniunea Euroasiatică.

Republica Belarus este unul dintre principalii parteneri economici ai Republicii Moldova. În anul 2015, companiile moldoveneşti au exportat produse pe piaţa belarusă în valoare de peste 130 de milioane de dolari, în timp ce importurile au depăşit 84 de milioane de dolari.

În cadrul lucrărilor Consiliului şefilor de state CSI, prim-ministrul Pavel Filip s-a întâlnit şi cu Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliev. Premierul a menţionat importanţa creării condiţiilor şi infrastructurii necesare pentru impulsionarea schimburilor comerciale bilaterale, precum şi pentru utilizarea la maximum a posibilităţilor oferite de Zona de comerţ liber din cadrul CSI şi spaţiului de comerţ Republica Moldova – Uniunea Europeană.

În finalul întrevederii, premierul Pavel Filip a relansat invitaţia Republicii Moldova pentru preşedintele azer Ilham Aliev de a efectua o vizită în ţara noastră.

Premierul a avut o întrevedere şi cu preşedintele Republicii Kârgâze, Almazbek Atambaev. Şeful Guvernului a exprimat interesul Republicii Moldova pentru aprofundarea relaţiilor moldo-kârgâze la nivel politic şi economic, în special pronunţându-se pentru impulsionarea exportului de vinuri moldoveneşti în Republica Kârgâză.

Almazbek Atambaev a menţionat că ţara sa este deschisă pentru un dialog constructiv cu Republica Moldova, în vederea dezvoltării unui parteneriat reciproc avantajos în domeniile agricol, industrial, dar şi cel al tehnologiei informaţiei.

MIEPO anunță funcție vacantă la postul de jurist

0

Abilităţi esenţiale – abilităţi de lucru cu informaţia, planificare, organizare, luarea deciziilor, analiză şi sinteză, argumentare, prezentare, instruire, motivare, soluţionare de probleme, comunicare eficientă, punctualitate, promptitudine.

Atitudini/comportamente – respect faţă de oameni, spirit de iniţiativă, diplomaţie, creativitate, flexibilitate, disciplină, amabilitate, corectitudine, responsabilitate, rezistență la efort şi stres, tendinţă spre dezvoltare profesională continuă.

Sarcinile de bază

  1. asigurarea suportului juridic activităţii MIEPO;
  2. realizarea activităţilor ce ţin de management-ul resurselor umane;
  3. gestionarea procedurilor de achiziție publică inițiate de MIEPO;
  4. realizarea sarcinilor şi atribuţiilor ce vin din partea Directorului;
  5. reprezentarea intereselor MIEPO în cadrul instanțelor de judecată și în relațiile stabilite cu alte autorități publice.

Criterii de eligibilitate

  • studii superioare, licenţiat în drept;
  • minim 2 ani experiență în domeniul jurisprudenței;
  • cunoașterea limbilor – română, rusă, engleza – reprezintă un avantaj;
  • cunoaşterea legislaţiei (preponderent economică, civilă);
  • specificul activităţii autorităţilor publice, aplicarea legislaţiei atât interne, cât şi a altor ţări în procesul de elaborare a proiectelor de acte legislative şi normative, prevederile tehnicii legislative;
  • cunoştinţe de operare la calculator: Word, Excel, PowerPoint, Internet, baze de date juridice.

Candidații interesați sunt invitați să înainteze CV-ul și o scrisoare de intenție la poșta electronică [email protected], cu subiectul „JURIST”, până la data de 23 septembrie 2016.