Exportul de fructe din Republica Moldova pe piața rusă ar putea fi extins. Serviciul federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară Rosselhoznadzor urmează să examineze datele prezentate de către directorul general al Agenției Naționale pentru Securitate Alimentelor (ANSA), Gheorghe Gaberi, în vederea includerii în lista exportatorilor de fructe a noi întreprinderi, informează Moldpres.
Serviciul de presă al ANSA precizează că Gheorghe Gaberi, care s-a aflat la începutul săptămînii curente la Moscova, ”a prezentat inspecției ruse date concrete privind suprafaţa de livadă, volumul estimativ al producţiei propuse spre export a circa 100 de producători ș.a.”.
Directorul ANSA a informat, de asemenea, autoritățile ruse despre măsurile întreprinse de către pomicultorii moldoveni în ceea ce privește asigurarea calităţii şi inofensivităţii producţiei.
Gheorghe Gaberi a făcut parte din delegația moldovenească condusă de viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, care a discutat la Moscova chestiunea privind extinderea volumului livrărilor de produse moldoveneşti în Federația Rusă şi anularea taxelor vamale pentru acestea. Din delegaţie au făcut parte reprezentanţi ai Ministerelor Economiei, Transporturilor și Agriculturii. A fost luată în dezbateri pregătirea pentru şedinţa mixtă moldo-rusă, care nu s-a întrunit din anul 2012 şi se preconizează să aibă loc în Republica Moldova în luna septembrie curent.
În altă ordine de idei, a fost abordată problema privind extinderea numărului de întreprinderi vinicole, care ar putea exporta producţia în Rusia. Delegaţia moldovenească a primit asigurări din partea experţilor de la Rospotrebnadzor că în această listă vor fi incluse şi alte întreprinderi, după verificarea lor.
Serviciul federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Federaţiei Ruse a anunţat recent că 43 de companii din Republica Moldova pot efectua exportul de fructe și pomușoare pe piaţa rusă. Această listă a fost întocmită în baza unor acorduri bilaterale de colaborare la nivelul regiunilor UTA Găgăuzia şi a celor din Federaţia Rusă.
Astăzi, în cadrul ședinței extraordinare a Congresului Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea a fost ales președinte al CCI. Anterior interimatul acestei funcții a fost deținut de către vicepreședintele Tudor Olaru, după ce Valeriu Lazăr a demisionat de la conducerea instituției camerale, la sfârșitul lunii martie curent.
Ședința Congresului a fost prezidată de Tudor Olaru, iar ordinea de zi a inclus un singur subiect – alegerea preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova.
„Conform Statutului CCI, dacă președintele a demisionat, atunci se declanșează procedura de convocare a Congresului extraordinar, care trebuie să se întrunească în cel mult 6 luni și să aleagă un nou președinte. De asemenea, în Legea cu privire la CCI, în Statutul CCI şi în Regulamentul activităţii interne a Consiliului CCI este precizat că prezentarea la Congres a candidaturii preşedintelui CCI este de competenţa exclusivă a Consiliului Camerei. După examinarea propunerilor, membrii Consiliului au aprobat înaintarea candidaturii dlui Sergiu Harea, care deține o vastă experiență în domeniul economic și cunoaște foarte bine principiile de activitate a CCI”, a precizat Tudor Olaru.
FOTO: CCI
Sergiu Harea le-a mulțumit membrilor CCI pentru încredere.
„Pentru mine este o onoare, dar și o responsabilitate enormă, deoarece conștientizez că mi-ați delegat nu numai conducerea celei mai mari organizații care vă reprezintă interesele, ci și speranțele și așteptările pe care le aveți față de Cameră, iar eu sunt cel ce urmează să materializeze aceste așteptări. Este important ca CCI să aibă o poziție proactivă în relațiile cu autoritățile publice centrale, administrația publică locală și partenerii străini, susținând întreprinzătorii autohtoni și intensificând în continuare parteneriatul public-privat. Consider că odată cu apariția noilor cerințe și necesități din partea agenților economici, este strict necesară diversificarea și lansarea în cadrul CCI a noilor servicii de suport pentru business. Totodată, în contextul implementării Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii, consilierea și încurajarea lor devine un obiectiv prioritar. Aici un rol deosebit le revine subdiviziunilor, inclusiv filialelor CCI. Anume consolidarea capacității CCI va fi una dintre primele acțiunile pe care le voi întreprinde la început de mandat”, a spus președintele CCI.
Sergiu Harea deține studii superioare în domeniul economie, finanțe și contabilitate. Anterior a activat în cadrul mai multor instituții publice, însă din anul 1999 s-a angajat la CCI, în calitate de consultant, ulterior evoluând pe scara ierarhică până la funcția de vicepreședinte.
Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare (a doua finanțare adițională) dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare, în vederea realizării proiectului „Agricultura Competitivă în Moldova”, semnat la Chișinău la 8 iulie 2016.
Acordul prevede alocarea unui împrumut de 10 milioane de dolari SUA. Banii vor putea fi accesaţi de agricultorii din ţară în scopul sporirii competitivității sectorului agroalimentar prin consolidarea managementului siguranței alimentelor, creșterii productivității terenurilor prin gestionarea lor durabilă.
De asemenea, sumele vor fi destinate îmbunătăţirii managementului proiectelor și acordării de compensații pentru majorarea vânzărilor. Documentul prevede, totodată, susţinerea dezvoltării sectoarelor apicol şi de colectare-procesare a laptelui.
Grupurile de producători vor putea aplica pentru mai multe granturi consecutive, în limita plafonului maxim de 350 de mii de dolari SUA.
Proiectul urmează să fie implementat în perioada 1 septembrie 2016 – 30 iunie 2019.
Un tânăr din satul Zaim, raionul Căuşeni, cultivă, de câțiva ani, zmeură. Pentru că una dintre marile provocări pentru agricultura din Moldova – în special, în sudul republicii – este clima aridă vara, pentru a-și salva cultura de secetă, antreprenorul și-a cumpărat un sistem de irigare din banii oferiți de Guvernul Danemarcei.
O afacere începută la 19 ani
De cum ieşi din satul Zaim și treci râul Botna, dai de un drum șerpuit de țară care te duce direct la plantația de zmeură a lui Victor Furtună. Printre ramurile stufoase ale tufelor de zmeură, aranjate în rânduri, se aud vocile muncitorilor care culeg poamele roșii, așezându-le cu grijă în lăzi, fără să le stâlcească.
„Avem de lucru, mulţumim. Doar cei care nu doresc, nu muncesc”, îmi spune Mariana, o tânără mămică din Zaim.
Antreprenorul culege zmeură al treilea an. Şi-a început afacerea pe când avea doar 19 ani. Inițial a cumpărat câțiva butași și i-a sădit acasă, pentru a vedea cum rodesc. Mulțumit de rezultat, s-a extins pe o suprafață mai mare – un hectar și 20 de ari, pe care astăzi cresc zece mii de butași.
„Plantația pe care o vedeți a fost sădită în toamna lui 2013, anul curent este primul cu roadă deplină”, spune tânărul agricultor.
Rodica și Mariana, două tinere locuitoare din Zaim, îl ajută pe Victor la munci sezoniere // FOTO: Lilia Zaharia
Piața de desfacere este pe… rețelele de socializare
De cumpărători nu duce lipsă. În vara curentă, zmeura este vândută nu doar în Republica Moldova, însă pomuşoarele aromate au trecut Prutul, fiind comercializate şi în România. Mai în glumă, mai în serios, tânărul ne spune că la Zaim majoritatea gospodinelor fac minuni cu zmeura cumpărată de la el: fie că au făcut compot sau gem, fie că au congelat-o.
„Culeg zmeura o dată la trei-patru zile. Se începe a coace prin iunie şi avem fructe până în august. Nu o îngheţ încă, fiindcă nu am cantitatea necesară. Ca să o pui la congelat, zilnic trebuie să culegi minimum două tone de fructe… Am multe comenzi prin sat, dar și la Chișinău. În ultima perioadă vând zmeura mai mult pe rețelele de socializare…”, ne spune Victor Furtună.
Antreprenorul de la Zaim nu s-a limitat însă doar la cultivarea zmeurei. La marginea zmeurişului, pe o suprafaţă de şase ari, creşte puieţi de pomi fructiferi – meri, peri, caiși, vișini, cireși, gutui și pruni. Dragostea pentru muncile agricole a moştenit-o de la părinţii săi. Şi aceştia şi-au dedicat toată viaţa agriculturii: cultivă usturoi şi butaşi de trandafiri. Victor nu are studii în agricultură, absolvind în acest an Facultatea de Business şi Administrare din cadrul Universității de Stat din Moldova. El spune că în agricultură este autodidact, de cele mai multe ori fiind ghidat de părinți.
Victor Furtună spune că soiul de zmeură rodește timp de aproape două luni // FOTO: Lilia Zaharia
Sistem de irigare cumpărat cu ajutorul Guvernului Danemarcei
A investit mulți bani în afacerea care este și marea lui pasiune.
„Din primul an, când am plantat zmeura și până în prezent am investit circa 20 de mii de dolari, aici fiind incluși și banii cheltuiți pentru perfectarea actelor și achiziționarea utilajului. Banii au fost adunați din mai multe părți: de la părinți, am mai lucrat în Rusia. Cinci mii de dolari mi-au fost dați de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul unui program finanțat de Danemarca, țară membră a Uniunii Europene. Din acești bani am cumpărat spaliere și sârmă pentru suportul tufelor de zmeură, dar și un sistem de irigare. Vedeți acea cisternă din vârful dealului? O voi umple cu apă, căci râulețul Botna este aproape”, arată Victor Furtună spre partea dreaptă a drumului.
Ca orice tânăr antreprenor, Victor Furtună dorește să-și extindă afacerea. Dar pentru aceasta are nevoie de mulți bani, de aceea, intenționează să aplice pentru subvențiile oferite de stat.
„Peste doi ani cred că voi mai planta o suprafață de aproape un hectar și vreau, de asemenea, să cumpăr utilaje pentru congelarea fructelor. Atunci cred că vom colecta zmeură și de la alți producători. Acest lucru implică însă foarte mulți bani, iată de ce voi aplica la granturi destinate agricultorilor”, menționează tânărul.
Spalierele și sârma pe care se sprijină tufele de zmeură au fost cumpărate din ajutorul danez // FOTO: Lilia Zaharia
Sprijin pentru tinerii antreprenori
La fel ca Victor Furtună, granturi de la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au primit încă 37 de antreprenori care şi-au dezvoltat afaceri în mediul rural. Potrivit Olesei Cazacu, coordonatoare de proiect în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), suma medie a granturilor de afaceri acordate este 76 de mii de lei. Fiecare antreprenor a contribuit cu până la 30% din suma totală a proiectului. Principalele domenii finanţate au fost agricultura, apicultura, zootehnia, alimentaţia publică, plantarea florilor sezoniere, serviciile de croitorie etc. Pe lângă granturi, circa 363 de persoane au avut parte de instruiri și consultanţă în dezvoltarea afacerii.
PCDLI a fost implementat în perioada 2013-2015 de Guvernul Republicii Moldova cu asistenţa PNUD, a Entităţii Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women). Programul a fost finanţat de către Guvernul Danemarcei.
Lilia Zaharia, reporteră „Obiectiv European”
Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED).
Când am trecut cu traiul în propria casă în Philadelphia, eram determinat să-mi construiesc o grădină cu legume, la care visam de ani buni din apartamentul meu înghesuit din Manhattan. Dar am fost adus la realitate la prima lovitură de lopată: solul meu – un cocktail din cioburi de beton și moloz amestecat cu nisip și noroi – nu era bun de nimic.
Inițial mă gândeam să construiesc o grădină pe paturi ridicate, însă cheltuielile destul de mari m-au făcut să renunț și să merg pe varianta”ieftin și ușor”: grădină pe balot de paie. Prin urmare, l-am sunat pe Joel Karsten, adeptul și promotorul grădinăritului pe paie, ce a publicat și o carte pe acest subiect.
Karsten susține că paiele sunt un ”container” ideal pentru a crește legume. ”Create de însăși mama natură, tuburile goale ale paielor au fost concepute pentru a absorbi și reține umezeala”, mi-a zis el. Pe măsură ce partea interioară a baloturilor se descompune, acolo se formează un substrat bogat pentru creșterea plantelor.
O grădină pe paie poate fi montată oriunde, pe gazon, pe alee, important să aibă parte de lumina soarelui cel puțin șase-opt ore pe zi. Este o soluție ideală mai ales pentru grădinarii din zonele nordice unde sezonul de creștere este mai scurt – paiele se încălzesc mult mai repede decât solul, stimulând formarea și creșterea timpurie a rădăcinilor.
FOTO: modernfarmers.com
1. Faceți rost de paie
Puteți cumpăra baloturile de paie de la o piață agricolă din apropiere, dar cel mai indicat ar fi să le procurați direct de la fermă mai ales dacă vă doriți o grădină ecologică. Intermediarii de la piață nu vor ști cu siguranță dacă paiele au fost crescute convențional sau ecologic. Paiele sunt de găsit mai ușor toamna, iar dacă montați grădina până vine iarna, primăvara puteți trece la plantare.
2. Cum se montează
Înainte să montați baloturile, așterneți o pânză geotextil pentru a împiedica iarba să crească printre paie. Aranjați-le unul lângă altul în rânduri, cu părțile tăiate în sus. Sforile cu care se leagă baloturile vor fi fixate pe lateral nu de-a lungul suprafeței de plantare, astfel ele nu-și vor pierde forma odată ce încep să se înmoaie și să se descompună.
FOTO: modernfarmers.com
3. Condiționarea baloturilor
Cu două săptămâni înainte de a începe plantarea se trece la condiționarea baloturilor. Procesul durează circa 10 zile, timp în care acestea se udă și fertilizează. În primele șase zile, se pun câte trei căni de fertilizant organic la un balot o dată la două zile și se udă din plin ca îngrășămintele să pătrundă mai adânc și să satureze paiele. În restul zilelor balotul doar se udă în partea unde s-a pus fertilizantul ca să nu se încingă. În ziua a șaptea până în ziua a noua, turnați câte o cană jumătate de îngrășământ și udați bine. În ultima zi, a zecea, turnați trei căni de fosfor și potasiu (făina de oase sau de pește, amestecată cu 50% cenușă de lemn, face minuni).
Dacă veți pune degetul în interiorul balotului, veți observa că ele sunt fierbinți și umezi. Apariția unor pâlcuri de sol negru spun că procesul de descompunere a început. La fel și ciupercile, nu vă îngrijorați, ele nu vor afecta plantele.
FOTO: modernfarmers.com
4. Servește ca spalier sau seră
Grădinăritul pe paie combină atât grădinăritul în container, cât și cel vertical. Karsten recomandă ca la sfârșitul fiecărui rând de baloturi să se înalțe stâlpi de 2 metri înălțime, între care se va întinde, la un interval de 25 cm de la vârf în jos, sârmă. Când lăstarii vor încolți, de sârmă puteți fixa pânză impermeabilă din plastic pentru a crea o seră instant pentru nopțile reci de primăvară timpurie. Pe măsură ce plantele cresc sârma va servi pe post de spalier vertical, pentru a susține castraveții, dovleceii și alte legume cățărătoare.
5. A venit timpul plantării
Dacă plantați răsaduri, faceți, cu ajutorul unei spatule, o gaură în balot, apoi adăugați pământ de grădină pentru a acoperi rădăcinile descoperite. În cazul semințelor, acoperiți baloturile cu un strat de 2,5-5 cm de pământ care va servi ca pat germinativ. Pe măsură ce semințele vor încolți, rădăcinile vor crește adânc în balot. Pentru a folosi la maximum spațiul de cultivare sau ca grădina să arate mai drăguț, pe laturile puteți sădi flori anuale sau ierburi.
FOTO: modernfarmers.com
6. Adio buruienilor
Dacă puneți și furtunuri de picurare, nu aveți mare lucru de făcut până la recoltare, întrucât, de regulă,”solul” nu conține buruieni. Totuși – dacă ați procurat, ca și mine, paie (sau fân vândut pe post de paie) de la intermediari este posibil ca ele să vină la pachet cu propriile buruieni. Lăstarii acestora se îndepărtează cu oțet diluat turnat deasupra. Puteți și să-i lăsați, oricum nu vor afecta plantele și cel mai probabil că vor pieri din cauza căldurii produse la descompunerea paielor.
FOTO: modernfarmers.com
7. Recoltă după recoltă
După ce s-a încheiat recoltarea, baloturile vor fi moi, lăsate în jos și cenușii – exact ce vă trebuie. Acestea se adună grămadă și se lasă peste iarnă să se transforme într-un compost foarte bun pentru ca primăvara să se pună în ghiveciuri.
Mărimea sprijinului se acordă în proporție de 25% din valoarea investițiilor în tehnică și utilaj agricol convențional, cu 5 puncte procentuale mai mult decât în anii precedenți, La fel și pentru procurarea echipamentului No-Till şi Mini-Till s-a majorat procentajul de acordare a subvențiilor, de la 25% la 30% din cost per unitate. Producătorii agricoli care au procurat tehnică şi utilaj agricol nou fabricat în R. Moldova vor beneficia de sprijin financiar în proporție de 35% din cost (per unitate).
Totodată, reieșind din încrederea producătorilor agricoli în sistemul de achiziționare în rate, inclusiv prin intermediul proiectului 2KR sau Institutul „Mecagro”, începând cu anul acesta a fost reintrodusă posibilitatea subvenționării fiecărei rate achitate la procurare a tehnicii agricole, similar activităților realizate până în anul 2014, inclusiv. Acest lucru va stimula în continuare dezvoltarea și renovarea parcului de mașini și tractoare ale țăranilor.
La fel, posibilitatea achitării în rate cu subvenționare fiecărei rate achitate, este prevăzută și pentru sistemele de irigare, antigrindină, dar și pentru sere, construite/modernizate de producătorii agricoli din raionul Dubăsari, deținători de terenuri amplasate după traseul Rîbnița-Tiraspol, ținând cont de accesul limitat al acestor producători la terenurile respective.
Sectorul zootehnic se va bucura în continuare de atenție din partea statului prin acele subvenții atât la construcția/renovarea fermelor zootehnice de diverse specii de animale, cât și la procurarea animalelor de prăsilă. Mărimea sprijinului în linii generale a rămas neschimbat, decât doar introducerea unor restricții de sume și numărul de animale procurate de un singur fermier maximale admise spre subvenționare, precum și stabilirea unui adaos suplimentar a subvenției la procurarea animalelor de origine autohtonă.
În acest an, bugetul subvențiilor este de 900 mil. lei, inclusiv 387,6 mil. lei din contul Programului ENPARD Moldova (Suport pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală).
Subvenționarea investițiilor pentru înființarea, modernizarea şi defrișarea plantațiilor viticole şi a plantațiilor pomicole
Mărimea sprijinului acordat se calculează sub forma cuantumurilor exprimate ca sume fixe la unitate de suprafață utilă plantată. Ca urmare a analizei impactului acestei măsuri în anul 2015, s-a propus majorarea subvențiilor pentru înființarea plantațiilor de măr, în funcție de densitatea pomilor la un hectar, după cum urmează:
pentru plantația cu densitatea pomilor de la 1850 până la 2449 bucăți – subvenția a fost majorată de la 30 mii la 40 mii lei/ha;
pentru plantația cu densitatea pomilor de la 2450 bucăți şi mai mult, fără sistem de suport instalat – de la 50 mii la 60 mii lei/ha;
pentru plantația cu densitatea pomilor 3100 de bucăți şi mai mult, inclusiv pentru păr, cu pomi cornați, inclusiv de tip “knip-baum”, altoiți pe portaltoi vegetativ, cu vigoare slabă și cu sistem de suport instalat – de la 80 mii la 100 mii lei/ha;
pentru livezi de nuc altoit, migdal şi alun – de la 17 mii la 20 mii de lei/ha;
pentru livezile de vișin, cireș, cais, pun, corcoduș, piersic, nectarină, precum și păr, gutui, cu densitatea pomilor la hectar de la 400 bucăți până la 1000 bucăți, – de la 15 mii lei per hectar – la 20 mii lei per hectar.
La fel în cadrul acestei măsuri de sprijin, pentru defrișarea plantațiilor multianuale suma subvenției a fost dublată, de la 5 mii lei/ha la 10 mii lei. Concomitent, potrivit ultimelor modificări operate la Hotărârea Guvernului nr. 705 din 20 octombrie 1995 privind modul de înregistrare la venituri, punere pe rod, casare şi defrișare a plantațiilor perene, a fost simplificată esențial procedura de autorizare a casării plantațiilor perene, prin atribuirea funcției de aprobare către consiliul local, anterior fiind atribuția Guvernului, proces care era clarificat ca fiind una extrem de birocratic.
Și la capitolul înființarea plantațiilor de viță de vie s-a venit cu ajustări esențiale, astfel, subvenția pentru înființarea unei plantații de struguri soiuri de masă în anul 2016 va constitui 40 mii lei/ha; cu soiuri pentru vin (tehnici), în dependență de densitatea butucilor la hectar, va constitui de la 40 mii lei până la 85 mii lei/ha;
Întru realizarea obiectivului privind implementarea tehnologiilor moderne, inclusiv de prevenire a anumitor riscuri de producției, cum ar fi grindină, înghețurile timpurii, reieșind din necesitatea ajustării subvenției la costurile unei afaceri, care în ultima perioadă au crescut pe fonul devalorizării leului moldovenesc, pentru echipament antigrindină, se va majora sprijinul din partea statului cu aproximativ 25% față de anii precedenți, suma subvenției va constitui 100 mii lei, față de 80 mii lei/ha.
Guvernul Republicii Moldova și experții Fondului Monetar Internațional au ajuns la un acord, de tip Staff Level Agreement, asupra unui program de reforme economice susținut de un aranjament de finanțare pe trei ani prin intermediul Mecanismului de finanţare extinsă (EFF) și a Mecanismului extins de creditare (ECF).
Aranjamentul financiar are drept scop susținerea reformării sectorului financiar și a cadrului de supraveghere a acestuia. Acordul va avea două direcții prioritare: politici de asigurare a stabilității macroeconomice și financiare și reforme structurale de facilitare a creșterii economice.
Printre măsurile susținute de program se regăsesc realizarea reformelor privind ameliorarea mediului de afaceri, atragerea investițiilor și sporirea potențialului de creștere economică a Republicii Moldovei, lupta împotriva corupției, susținerea politicii durabile în sectorul energetic și implementarea agendei de reforme bugetar-fiscale. În același timp, programul prevede că politica monetară a statului va fi axată pe menținerea stabilității prețurilor în contextul regimului flexibil al ratei de schimb, iar politica fiscală se va concentra pe utilizarea chibzuită a limitelor disponibile de finanțare pentru a consolida investițiile publice și a susține obiectivele sociale și de dezvoltare.
”Este un pas important pentru credibilitatea economică a Republicii Moldova, sunt validate reformele noastre din ultimele luni, urmând, de altfel, noi pași pentru modernizarea țării. Reformele continuă și vor avea ca rezultat un trai decent pentru cetățeni”, a declarat Prim-ministrul Pavel Filip cu referire la acordul stabilit cu FMI.
Conform Acordului, accesul la finanțare se propune a fi stabilit la un nivel de 75% din cota Republicii Moldova la Fondul Monetar Internațional, aproximativ 179 milioane de dolari SUA. Totodată, noul program va permite deblocarea suportului financiar acordat țării noastre de către alți donatori și parteneri de dezvoltare.
Acordul urmează să fie aprobat de conducerea și Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional, care se va întruni în luna octombrie a.c..
Reamintim că, în perioada 5 – 15 iulie a.c., o misiune a FMI, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar, s-a aflat la Chişinău pentru a discuta condițiile semnării unui nou program de țară cu Republica Moldova.
Universitatea Tehnică din Moldova a fost desemnată drept învingător al Concursului de idei și proiecte pentru utilizarea proprietății publice rămase după demontarea pavilionului Republicii Moldova de la Expoziția Mondială ”Milano-2015”. O decizie în acest sens a fost luată de o comisie specială după analiza ofertelor prezentate pentru concurs.
Prezentând oferta UTM, rectorul Universității, Viorel Bostan, a accentuat că pavilionul va fi amplasat în campusul instituției din sectorul Râșcani al capitalei, unde zilnic se află circa 6 mii de studenți, și va fi folosit atât în scopuri educaționale, inclusiv ca un poligon pentru testarea ideilor studenților în diferite domenii, cât și drept un centru expozițional pentru evenimente de rang instituțional, local și național. Conform estimărilor specialiștilor UTM, pentru reinstalarea pavilionului și punerea lui în circulație va fi nevoie de circa 3 milioane de lei, care vor fi alocați atât din bugetul instituției, cât și de partenerii de dezvoltare a Universității.
Analizând ofertele de idei prezentate pentru concurs, viceprim-ministrul Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a accentuat că proiectul prezentat de Universitatea Tehnică din Moldova este cel mai eficient atât din punct de vedere financiar, cât și funcțional, deoarece oferă posibilitatea încadrării pavilionului în circuitul educațional și științific.
”Scopul concursului a fost selectarea celei mai interesante idei sau celui mai original proiect de utilizare eficientă a patrimoniului rămas în urma participării Republicii Moldova la Expoziția Mondială ”Milano – 2015. Cred că ne-a reușit acest lucru, deoarece proiectul UTM întrunește o serie de idei, care permit exploatarea pavilionului din punct de vedere funcțional la maxim, precum și oferă accesibilitate pentru publicul larg”, a accentuat ministrul Octavian Calmîc.
Republica Moldova a participat, în anul 2015, pentru prima dată cu pavilion propriu la Expoziția Mondială EXPO 2015, care a avut loc în orașul Milano, Italia. Pavilionul țării noastre a ajuns în lista celor 11 țări cu cele mai originale pavilioane, fiind plasat în rând cu pavilioanele Austriei, Estoniei, Israelului, Italiei, etc.
