Cultivarea dovleacului: când se seamănă, la ce densitate și când trebuie recoltat

0

Dovleacul este una dintre culturile care dau producții bune indiferent de calitatea solului, cât timp el este bine drenat. Preferă însă solul acid sau neutru, și poate fi cultivat la semi-umbră sau chiar şi la umbră. De asemenea, propice pentru dovleac este solul umed.

Seminţele de dovleac se seamănă direct, la 2-3 săptămâni după ultimul îngheţ, când pământul nu mai este îngheţat sau rece.

Se fac muşuroaie din pământ la 90 cm distanţă unul de altul, distanţa dintre rânduri trebuind să fie de 1,2 – 1,8 m. Seminţele se plantează la 2,5 cm adâncime, câte 5-6 în fiecare muşuroi.

Soiurile de dovlecel au perioadă scurtă de vegetație de aceea se pretează cultura de primăvară și de toamnă.

Citește și despre Zucchini – cultivare și îngrijire pentru recolte bune.

Culturile ce preced dovleacul pus primăvara pot fi ceapa verde, spanacul sau salata, în timp ce cultura de toamnă urmează după fasole, mazăre, cartofi timpurii.

La rândul său, dovleacul este o foarte bună cultură premergătoare pentru cereale, studiile indicând un spor de producție de 0,5-1,8 tone/hectare în cultura de grâu.

Cultura de dovlecel se înființează prin semănat direct între 15 aprilie-10 mai pentru cea din ogor (primăvara) și 10 iunie-1 iulie pentru cea din toamnă.

Se seamană mecanizat la adâncimea de 3-6 cm, norma de sămânță fiind de 4-6 kg pe hectar.

Pe terenurile prelucrate înființarea culturii se poate realiza după următoarea schemă (80+70) x 50 cm pentru soiurile cu vrejul scurt,150 x 150 cm pentru soiurile cu vrejul lung, se realizează o densitate de 27.000 de plante cu vrej scurt și 13.000 de plante cu vrejul lung pe hectar.

Pe terenurile neprelucrate, dovleacul se seamănă manual în cuib cu câte 2-3 semințe puse la distanță una față de cealaltă, cuib care este acoperit cu un strat de pământ de 2-3 cm după schema 100 x 80 cm. Vom avea astfel 12.500 de plante pe hectar.

FOTO: mudonthefarm.homestead.com
FOTO: mudonthefarm.homestead.com

Lucrările de întreținere la cultura dovleacului în câmp constau în răritul plantelor când acestea au o frunza formată, lăsându-se 1-2 plante într-un cuib, se fac 1-2 prașile manual și 2-3 prașile mecanice, se efectuează mușuroitul la cuib, se dau 4-5 udări cu norme de 250-300 de metri cubi la hectar.

Cultura de dovleac se fertilizează fazial, înainte de începerea fructificării cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu sau cu îngrășăminte organice lichide.

Recoltarea dovlecilor începe după 60-75 de zile de la răsărire, în luna iulie pentru cultura în ogor și durează pana la venirea brumelor pentru cea de toamna. Culesul se face manual prin detașarea fructelor cu o porțiune de peduncul.

Veți știi că dovleacul este gata de cules când se schimbă culaorea fructurlui și apar niște dungi găbui-verzi. Se intră la cules când semințele ajung la o umiditate de 50-60% dacă doriți să le valorificați.

Clik aici pentru a afla Cum producem pepene verde, galben și dovlecel în tuneluri.

Ca și producție, chiar și în sistem ecologic se pot obține 40-60 de tone/ha, uneori chiar 120 tone/ha în cultură pură. Dovleacul se poate pune și în cultură intercalată prin porumb, dar atunci producția scade la 10-15 tone/ha, iar recoltarea se efectuează după culesul cerealei.

Frunzele și vrejii rămași după recoltare se pot toca și se pot folosi ca nutreț pentru animale numai prin însilozare, în amestec cu paie sau resturile rămase după extragerea uleiului de dovleac.

Subvenții 2016: Stimularea investițiilor pentru consolidarea terenurilor agricole

0

A fost modificată și pentru anul 2016 este preconizat acordarea subvențiilor în proporție de 50% din taxa de stat şi plata pentru serviciile notariale, precum şi cheltuielile de înregistrare a contractelor la oficiile cadastrale teritoriale, dar nu mai mult de 400 lei pentru o tranzacție cu o parcelă de teren agricol, costul lucrărilor cadastrale în cazul comasării, în vederea formării unui singur bun imobil, dar nu mai mult de 500 lei per parcelă, pentru un număr de cel mult 10 parcele şi nu mai mult de 300 lei pentru un număr mai mare de 10 parcele comasate, în comparație cu anul 2015, unde subvenția constituie 50% din costul lucrărilor cadastrale în cazul comasării a cel puțin 3 parcele de teren, dar nu mai mult de 100 mii lei per beneficiar.

Subvenții 2016: Stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare şi procesare

0

Unul din cele mai importante domenii de subvenționare, care înregistrează o creștere de la an la an a numărului de solicitări, or producătorii agricoli au început să conștientizeze importanța calității producției, mai ales prin prisma angajamentelor RM statuate în acordurile de liber schimb cu UE, ENPARD, etc.

La această măsură, se propune acordarea subvențiilor în dependență de direcția de activitate a întreprinderilor respective, precum și de amplasarea obiectelor investiționale, cu menținerea plafoanelor în cauză.  Suma subvenției va constitui de la 20% până la 50%, în dependență de amplasarea proiectului (localitate rurală sau urbană), precum și de dispunerea de materie primă proprie, pentru care se realizează obiectul investițional. Aceste cerințe rezultă din necesitatea punerii accentelor și stimulării prioritate a producătorilor agricoli, adică cei care dispun de terenuri, creează și mențin locuri de muncă, achită impozite, contribuie la dezvoltarea comunității unde își desfășoară activitatea, etc.

Și în anul 2016 statul va subvenționa dobânzile la creditele agricole, cu majorarea plafonului de la 100 mii lei la 120 mii lei, iar rata dobânzii medii luată drept bază de calcul la fel s-a majorat de la 12% la 16%.

Grupurile de producători agricoli se vor bucura de o susținere mai mare. Amintim că prin Legea nr. 312 din 20 decembrie 2013 privind grupurile de producători și asociațiile lor, statul s-a angajat plenar în susținerea acestor grupuri, inclusiv prin subvenționarea producției vândute prin intermediul acestora. Astfel, începând cu acest an, în regulament sunt prevăzute 5% subvenție, acordate din valoarea producției vândute de către grup. La fel, grupurile de producători vor fi susținute, prin intermediul altor măsuri de sprijin – infrastructura postrecoltare, stimularea creditării, prin stabilirea plafoanelor mai mari, dar și prin intermediul proiectului Băncii Mondiale „Agricultura Competitivă”.

Soluții inteligente pentru micșorarea pierderilor post-recoltare de la savanții israelieni

0

Pentru a hrăni planeta cu o populație din ce în mai numeroasă e nevoie nu doar de a crește producția agricolă, dar și de a micșora pierderile post-recoltare. Potrivit unui raport al UNEP, Programul pentru Mediu al Organizației Națiunilor Unite, circa 1/3 din volumul producției agricole globale se pierde anual înainte să ajungă pe masa consumatorului. Dacă e să convertim în bani, pierderile se ridică la circa 1 trilion de dolari anual. Acestea apar în timpul recoltării, la depozitare, la transportul sau la distribuția producției. Legumele, fructele și pomușoarele sunt cele mai expuse riscului (până la 45% din producție).

Actuală oriunde în lume, problema pierderilor post-recoltare are nevoie de soluții eficiente. Agronomii din Israel par să fi găsit răspunsuri practice în acest sens. Despre câteva dintre acestea vom vorbi mai jos.

Cu 10% mai mulți struguri

Strugurii sunt una din cele mai exportate culturi din Israel. De cele mai multe ori, aceștia se strică din cauza boabelor crăpate. Dacă nu se întreprinde nimic, există riscul ca jumătate din roadă să fie compromisă. Ca acest lucru să nu se întâmple, în faza târzie de coacere,  fermierii israelieni prelucrează ciorchinii cu acid giberelic ce împiedică crăparea boabelor. Substanța ajută la păstrarea fructelor mai mult timp și micșorează pierderile cu până la 10%.

Pe lângă asta, pentru a evita alterarea strugurilor, fructele sunt depozitate în cutii speciale cu un strat protector impregnat cu dioxid de sulf (SO2) ce dezinfectează boabele și încetinește procesul biologic de descompunere.

Cu până la 80% mai multă ceapă

Pierderi post-recoltare considerabile se înregistrează mai ales în cazul unor culturi ca ceapa. Acest lucru se întâmplă fie din cauza unei manipulări brutale în timpul recoltării (utilaje ce zgârie coaja), fie din cauza condițiilor incorecte de păstrare (dacă nu sunt spălate imediat după recoltare, legumele sunt atacate de agenți patogeni), dar și din motive economice (cerere slabă, supraproducție etc.). Agricultorii din Israel culeg ceapa doar după ce 80-100% din frunzele verzi cad, lâsănd căpățânei o coadă de circa 10 cm. Ulterior roada se usucă în decurs de 9 zile la o temperatură de 30ºC și nivelul umidității aerului de 98%. În acest fel ceapa se păstrează mai mult timp și nu își pierde din greutate. Utilizarea acestei tehnologii face posibilă reducerea pierderilor postrecoltare cu 80%.

Pentru a păstra cartoful un timp îndelungat, i se va asigura o temperatură de 2-4ºC, condiție necesară pentru încetinirea germinării. În plus, acesta se prelucrează cu inhibitori de germinare organici, pe bază de chimion și mentă.

De două ori mai puține puncte negre pe fructe

Ne-am convins nu o dată cât de periculoase sunt punctele negre de fructe. În numai câteva zile acestea se pot transforma în niște pete mari încât fructul devine necomestibil. Anume aceste puncte sunt responsabile în mare parte de pierderile din rândul fructelor. Cauza apariției lor, ca și în cazul strugurilor, sunt crăpăturile în care pătrund microorganisme dăunătoare ce accelerează procesul de descompunere. Crăparea apare în rezultatul prejudicierii mecanice a pieliței fructelor în timpul culesului, transportării sau păstrării incorecte a fructelor.

În acest sens, cercetătorii israelieni au inventat un regulator de creștere, numit Superlon, care se aplică în epoca târzie de coacere. Substanța micșorează cu 50% apariția punctelor negre în primele trei luni de păstrare și încetinește cu 60-80% intensitatea dezvoltării lor.

Metode sigure de păstrare a cerealelor

Deși Israelul nu este un mare producător de cereale, oamenii lor de știință au găsit soluții pentru micșorarea pierderilor și pe acest segment. Depozitarea grânelor trebuie să asigure o protecție fermă împotriva insectelor, de vină pentru 40% din recolta stricată. Anume din acest motiv majoritatea tehnologiilor inovatoare propuse de israelieni vizează protecția cerealelor de insectele dăunătoare. Dat fiind faptul că majoritatea țărilor evită insecticidele chimice sintetice, savanții israelieni sugerează o abordare complexă a problemei. Aceasta presupune monitorizarea și analiza permanentă a riscurilor, utilizarea unor substanțelor ecologice pentru protecția (uleiuri eterice) și combaterea insectelor (feromoni speciali), dar și fumigate performante. Deși aceste măsuri micșorează pierderile postrecoltare cu doar 0,5%, calitatea și siguranța cerealelor nu are de suferit.

Spre deosebire de alte țări ce dispun de condiții optime pentru dezvoltarea agriculturii, Israelul a trebuit să facă față unor numeroase provocări, ceea ce, într-un final, l-a împins spre performanțe remarcabile. Țara a obținut progrese atât în ceea ce ține de creșterea, păstrarea și procesarea culturilor, dar și la capitolul irigare și sere. Astăzi, Israelul nu doar aplică aceste tehnologii în interiorul țării, dar și le exportă intens.

Articol realizat în baza materialelor bakertilly.ua

FOTO. VIDEO. Cum arată cea mai mare fermă verticală din lume

0

Cea mai mare fermă verticală din lume va apărea în orașul american Newark, statul New Jersey într-o fostă uzină de oțel. Datorită unei investiții de 39 mil. de dolari, ferma va produce anual până la o mie de tone de legume și verdețuri prin utilizarea tehnologiei aeroponice.

”Ne propunem să revoluționăm modul în care se practică agricultura și să o aducem mai aproape de consumatorii, adică în orașe”, declară Marc Oshima, unul din cofondatorii AeroFarms, compania din spatele proiectului.

Având în gestiune câteva ferme verticale în zonele urbane din SUA, acesta susține că agricultura pe verticală este extrem de avantajoasă, mai ales că face posibilă strângerea a câte 30 de recolte pe an.

Oshima precizează că plante ca varza sau spanacul cresc pe câmp timp de 30-40 de zile, pe când în serele verticale, unde plantele sunt iluminate cu becuri LED și primesc nutrienți prin stofele ce le înconjoară, perioada de creștere durează doar 12-16 zile.

aerofarms_02

El a mai menționat că cele mai multe legume cu frunze verzi consumate în SUA erau crescute în Arizona sau Salinas, statul California. Fermele urbane reduc semnificativ timpul și combustibilul cheltuit pentru transportarea legumelor la consumatori.

Compania speră să dezvolte 25 astfel de ferme în următorii 5 ani și ar vrea să pătrundă pe piața Angliei. Spre deosebire de fermele tradiționale, în cele verticale se consumă cu până la 95% mai puțină apă decât în câmp, iar producția de spanac este de 70 de ori mai mare decât în condiții normale.

”În plus, în agricultura verticală”, spune Oshima, ”deținem control total asupra procesului de creștere a plantelor și putem interveni oricând”.

Ferma care se va întinde pe cele 69 mii metri pătrați este dezvoltată de RBH Group și va include oficii, laboratoare, dar și o cafenea. AeroFarms este unicul său chiriaș.

Cea mai mare parte din cei 39 mil. de dolari investiți este asigurată de Goldman Sachs prin intermediul Urban Investment Arm.

”Tehnologiile inovative dezvoltate de AeroFarms vor contribui la creșterea economiei locale, vor promova alimentația sănătoasă și durabilitatea mediului”, a declarat Margaret Anadu, Directorul general al grupului.

”Proiectul va crea locuri de muncă înalt calificate, accesibile la nivel local ceea ce va contribui la modernizarea economiei din regiune”, a mai adăugat ea.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=2GfiLHlc6rA”]

Articol  realizat în baza materialelor independent.co.uk

FOTO. Se vinde o combină Case IH în stare ideală

0

Un antreprenor din România este în căutarea unor clienți pentru combina sa de model Case IH, pe care vrea să o vândă în cel mai scurt timp. Utilajul este verificat și pus la punct în cele mai mici detalii.

Detalii

  • Marca: Case IH
  • Model: IH 527
  • An: 1998
  • Ore toba: 1300
  • Putere: 268 CP
  • Nota generală (1-5): 5
  • Lățime operativă: 5400 m

Specificații:

  • Motor Volvo
  • 6 cilindri Diesel
  • Transmisie Hidrostatică
  • Masa paioase: 5,4 m cu cărucior
  • 6 cai scuturători
  • Tocător
  • Kit floare
  • Aer condiționat
  • Fabricată în Germania
  • Manual de utilizare
  • LIVRATĂ ÎN ROMÂNIA!
  • A lucrat 170 ha în țară
  • Ore de utilizare: 1100

Pentru informații adiționale privind prețul combinei și modalitățile de transport până în țara noastră îl puteți contacta direct pe Silviu Frasinescu. Mai jos sunt datele lui de contact.

Contacte

De ce fermierii și companiile mici au nevoie neapărat de un buget operațional

0

Întrebați despre situația de la firmă, o bună parte din proprietarii întreprinderilor agricole răspund intuitiv fiindcă nu dispun de calcule exacte și sunt convinși că doar holdingurile au nevoie de previziune financiară.

Este important ca agricultorii să înțeleagă ce aduce încasări companiei, căci cel puțin cheltuielile ei le pot programa. Fermierii ce activează în domeniu de ceva timp știu de ce cantitate de îngrășăminte vor avea nevoie, cât îi vor costa cerealele și chiar intuiesc când se va bloca tractorul.

Deși în primul an lucrurile nu vor merge exact conform bugetului stabilit, este total depășit să-ți duci afacerea bazându-te pe un carnet zdrențuit, unde contabilul schițează ceea ce directorul îi dictează.

Planificare financiară, necesară întreprinderilor mici și mari

Spre deosebire de alte industrii, jucătorii din sectorul agricol au început să-și planifice finanțele destul de târziu. Holdingurile au pornit primii pe această cale, deoarece în cazul lor se merge pe o abordare sistemică din capul locului, dar și cerințele creditorilor față de ei sunt mai mari. Companiile mici și mijlocii, neavând responsabilități atât de serioase, au văzut în previziunea financiară doar o povară în plus mai ales că băncile le oferă, de regulă, credite cu gaj, fără să le ceară bugetul.

Marjele mari din business le permiteau agricultorilor să comită greșeli, dar în ultima vreme situația s-a schimbat substanțial: cursul principalelor valute a crescut și a determinat scumpirea mărfurilor, ce constituie o bună parte din costul producției agricole (produse fitosanitare, îngrășăminte). Respectiv rentabilitatea afacerilor a scăzut, iar pentru a gestiona resursele financiare agricultorii trebuie să-și programeze nu doar cheltuielile, dar și veniturile. Ca rampă servește elaborarea bugetului operațional.

Bugetul operațional ține în frâu riscurile și găsește oportunități de creștere

Bugetul reglementează nu doar cheltuielile și veniturile, dar și mecanismul de schimbare a prețurilor la produsele bază și toate componentele prețului de cost. Este o măsură importantă întrucât a devenit tot mai complicat de prevăzut evoluția cursului valutar.

Studierea amănunțită a tuturor scenariilor posibile permite proprietarilor să întemeieze un sistem viabil de conducere a firmei, să administreze eficient achizițiile și să-și modeleze scopurile organizaționale, colective sau personale, reieșind din parametrii principali ai planurilor de afaceri.

Chiar și un om fără scop obține rezultate destul de lent, întrucât nu știe în ce direcție să meargă și ce poate fi numit un rezultat bun. În business este la fel, dacă există un țel, dar nu există buget, activitatea unei companii nu poate fi prognozată. Multe companii se ghidează după principiul ”cum va ieși”, dar în același timp stau cu frica în sân că lucrurile nu merg în direcție corectă și că firma suferă pierderi.

La formarea bugetului se construiesc planuri reale

Aceasta înseamnă că persoana răspunzătoare de formarea acestor planuri devine mult mai responsabilă de viitoarele încasări și plăți și nu se va mai putea eschiva cu un ”Ce să-i faci, nu ne-a ieșit”. Bugetul aprobat, perceput deja ca un document oficial, motivează angajatul responsabil de achiziții să minimizeze prețurile, întrucât acum vede că banii sunt limitați, iar cheltuielile prevăzute sunt indispensabile. Așteptările de până acum devin un plan de acțiune cu termene limite bine stabilite.

Având un buget aprobat, chiar și dacă lucrurile merg după cel mai prost scenariu, managerii vor ști ce urmează să se întâmple cu firma lor. Măsurile necesare pentru prevenirea pierderilor pot fi planificate în prealabil.

Articol realizat în baza materialelor bakertilly.ua

Afacerea familiei Scutaru de la Edineț

0

Pe dealul oraşului Edineţ, de după case se iveşte o splendoare de plantaţie multianuală de mere. Rândurile drepte de pomi cu ramurile pline de mere roşii, verzi şi galbene te învăluie şi te fac să te simţi ca într-o minunată poveste.

Fondatorii și proprietarii acestei plantaţii de poveste sunt Familia Scutaru – tatăl şi cei trei feciori. Tendinţa de a porni un business familial, la care, umăr la umăr să munceacsă toată familia, şi ideea de a lansa o afacere profitabilă pe meleagurile pământului natal i-a inspirat în primul rând pe tineri. După un studiu minuţios al cererii la producţia agricolă de pe piaţa locală, au constatat că merele sunt cele mai solicitate atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele internaţionale. Ideea, de a avea toţi copiii acasă şi de a munci împreună cu ei în perioada când majoritatea tinerilor pleacă peste hotare, l-a încântat pe tatăl familiei. Zis şi făcut…

În anul 2003 a fost înregistrată Gospodăria Ţărănească „Scutaru Victor” cu activitatea de bază — plantarea livezii superintensive cu împlementarea tehnologiilor moderne. Prin licitaţie, au încheiat contractul de arendă pentru teren agricol din rezerva primăriei or. Edineţ pe un termen de 50 de ani. Pentru înfiinţarea plantaţiei multianuale intensive de mere, au apelat la specialişti din domeniul horticulturii. Cu ajutorul rudelor şi prietenilor, au fost plantate primele 20 hectare de livadă.

În prezent, familia deţine 66 hectare de livadă de măr pe rod cu soiuri contemporane solicitate pe pieţele de export cum ar fi: Discovery, Slava Peremojtiam, Papirovka, Early Geneva, Jonagold, Gala Must, Idared, Renet Simerenko, Florina, Gloster, Fuji, Golden Delicious, Szampion; 11 hectare livadă de prune cu soiurile: Stanley, Udlinennaia, President, Haganta, Vizion şi 3 hectare livadă superintensivă de cireş cu soiurile: Cordia, Regina şi Summit.

mere-livada

De asemenea, proprietarii mai deţin în arendă un bazin acvatic cu o suprafaţă de 0,6 ha, special amenajat şi destinat irigării livezilor. Producerea fructelor este axată pe utilizarea celor mai moderne şi eficiente tehnologii de producere a merelor care au calităţi gustative înalte şi o aromă plăcută, specifică fiecărui soi.

Pe parcursul activităţii, familia Scutaru a lansat mai multe proiecte cu atragerea surselor financiare, au participat la diferite instruiri şi seminare tematice, au fost în deplasări cu schimb de experienţă în Polonia şi Olanda.

Din anul 2009, gospodăria este un exportator activ de fructe. Merele şi prunele produse în Moldova se deosebesc prin calităţi gustative şi nutritive înalte, fiind la mare căutare atât pe piaţa autohtonă, cât şi în afara ţării. Întreprinderea, la moment, face parte din lista companiilor acceptate pentru exportul fructelor pe piaţa din Rusia.

Din lipsa facilităţilor pentru păstrare, anterior, fructele produse nu puteau fi vândute la preţuri avantajoase, astfel că membrii gospodăriei au fost nevoiţi să găsească soluţii. Cea mai reuşită idee a fost să investească în construcţia frigiderului modern pentru păstrarea fructelor. Astfel, proprietarii au reuşit conformarea fructelor la standardele europene şi comercializarea acestora în sezonul rece, când preţurile oferite de comercianţi sunt mai mari. Existenţa unui asemenea frigider performant permite prelungirea perioadei de păstrare şi menţinerea calităţii iniţiale a fructelor.

mere-familia-scutaru

Toate aceste realizări au fost făcute inclusiv cu suportul primit din partea statului sub formă de subvenții de la AIPA. Sumele primite pentru procurarea tehnicii agricole, a sistemelor de irigare și construcției depozitului frigorific se estimează la circa 2,5 mln lei.

În toamna anului 2015, contractând creditul prin proiectul IFAD-5, întreprinderea agricolă a început realizarea unui nou vis comun, procurând echipamente de sortare şi ambalare moderne, de origine olandeză, care permit obţinerea producţiei după condiţii moderne şi eficiente şi care determină aspectul comercial şi calitatea fructelor. Până la roada din 2016, după cum declară proprietarul, instalarea şi montarea acestora va fi finisată.

„Investim în calitatea fructelor noastre la toate etapele de producere, de la materialul săditor până la recoltare, inclusiv în calitatea îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor. Am reuşit să instalăm şi un sistem de irigare prin picurare. Deţinem certificat GLOBAL GAP şi SGS, care reprezintă indicatorul garanţiei privind calitatea şi inofensivitatea produselor agricole pe care le creştem. Anume datorită acestui fapt avem parteneri constanţi care achiziţionează fructe doar de la noi, ceea ce ne-a motivat să contractăm încă un credit pentru a investi suplimentar în dezvoltarea afacerii noastre şi anume în linia de sortare. În cazul nostru, creşterea fructelor nu este doar o muncă agricolă, ci o afacere de familie. Am 4 feciori, 3 dintre care, Victor – administratorul, Vladimir şi Dan, participă la toate etapele de producere, de la sădit şi până la cules, având fiecare responsabilitate personală. Mă bucur că ei au ales să rămână la baştină şi să muncească într-un domeniu în care ţara noastră pe timpuri a deţinut locuri de frunte. Deja avem şi şapte nepoţi care, sperăm, că vor continua afacerea familiei Scutaru!”

Germania oferă 2 mln de euro pentru învăţământul profesional tehnic, inclusiv în domeniul agriculturii

0

Guvernul Germaniei acordă Republicii Moldova două milioane de euro pentru dezvoltarea învăţământului profesional tehnic prin sistem dual. Aceasta presupune că instruirea teoretică va fi completată de instruirea practică la agenţii economici. În acest sens, joi, 28 iulie, a fost semnat un acord între Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), transmite IPN.

Proiectul se va desfăşura în perioada 2016-2018. În acest sens, echipa de proiect şi cele două ministere vor colabora intens cu sectorul privat. Instruirea prin sistem dual va permite viitorilor specialişti să înveţe meseria chiar la întreprindere şi să fie pregătiţi în conformitate cu cerinţele angajatorului. Astfel, 30% din programul de instruire conţine ore teoretice predate la şcoala profesională, iar 70% instruire practică la întreprindere.

Ambasadoarea Germaniei în Republica Mooldova, Ulrike Knotz, a menţionat că ţara sa are o tradiţie îndelungată în instruirea profesională de acest gen.

„Am constatat că multe întreprinderi din Republica Moldova sunt interesate de acest model. Întreprinderile au nevoie de specialişti, care sunt astfel instruiţi încât se pot încadra imediat în muncă, fără a fi instruiţi suplimentar. Sunt sigură că un sistem dual ajustat la relaţiile Moldovei va contribui la succesul economic al ţării”, a afirmat oficialul.

Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Eduard Grama, a declarat că la sfârșitul programului își dorește să vadă o legătură foarte strânsă între mediul de afaceri și studenții care încheie instruirea tehnică. Potrivit lui, actualmente, numărul studenților care rămân să lucreze în domeniu, este mai mic de 17%.

„Noi sperăm ca prin programul respectiv să îmbunătățim să îmbunătățim procentajul dat și să dezvoltăm învățământul tehnic profesional”, a spus Eduard Grama.

Ministrul educaţiei, Corina Fusu, a menţionat că acest proiect este salutabil în contextul mai larg de modernizare a învăţământului profesional tehnic din Moldova. „Semnarea Acordului de astăzi reprezintă un pas important în această direcţie”, a spus ministrul educaţiei.

În prezent, învăţământul dual este practicat în şase companii din domeniul industriei auto şi textile şi cinci şcoli profesionale din Moldova. Începând cu luna septembrie, compania GasNaturalFenosa va oferi formare profesională prin sistem dual pentru instruirea electromontorilor. Acordul de parteneriat va extinde învăţământul dual în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, pentru a pregăti specialişti calificaţi în acest domeniu.