O misiune a FMI soseşte la Chişinău

0

O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional soseşte marţi, 5 iulie, la Chişinău şi se va afla în Republica Moldova până pe 15 iulie.

Prim-ministrul Pavel Filip a semnat o dispoziţie prin care a fost creat Grupul de negociatori pentru participarea la negocierea noului Memorandum cu privire la politicile economice şi financiare între Guvern și FMI.

Potrivit dispoziţiei, Grupul de negociatori va fi condus de Octavian Calmîc, viceprim-ministru, ministru al Economiei. În componenţa acestuia au fost incluși ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Stela Grigoraş şi Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea.

Prin aceeaşi dispoziție a fost instituit Grupul de lucru pentru examinarea şi elaborarea programului strategic de susţinere financiară de către FMI, sub conducerea viceministrului Economiei, Vitalie Iurcu. Acesta va fi compus din 20 de persoane, între care Secretarul general al Guvernului, Consilierul principal de Stat al Prim-ministrului pe politici de dezvoltare, administraţie publică şi cooperare internaţională, viceminiştri, dar şi mai mulţi funcţionari din cadrul instituţiilor responsabile.

Conform dispoziției semnate de Premierul Pavel Filip, Grupul de negociatori va demara procesul de identificare şi coordonare a priorităţilor Guvernului, care vor face parte din proiectul noului Memorandum. De asemenea, Grupul va negocia şi va prezenta spre aprobare proiectul noului Memorandum cu privire la politicile economice şi financiare între Guvernul Republicii Moldova şi FMI.

Totodată, Grupul de lucru va asista echipa de negociatori în procesul de pregătire a proiectului Memorandumului, precum şi în procesul de negociere a acestuia şi va elabora propuneri în vederea executării tuturor angajamentelor asumate.

Apicultorii din nordul țării studiază experiența prisăcarilor din România

0

O echipă de 16 apicultori din nordul Republicii Moldova au participat în perioada 27 iunie – 1 iulie la o vizită de studiu în România organizată în cadrul unui proiect-pilot de dezvoltare regională implementat de ADR Nord și finanțat de Guvernul României prin intermediul Asistenței oficiale pentru dezvoltare a României. Apicultorii au fost însoțiți de către șeful Secției managementul proiectelor a ADR Nord, Constantin Bândiu.

Pe parcursul celor cinci zile de aflare în dreapta Prutului, grupul de apicultori din Republica Moldova a vizitat localitățile Iași, Vaslui, Focșani și Râmnicu Sărat. Cu acest prilej, producătorii de miere din stânga Prutului au avut ocazia să studieze experiența în acest domeniu a specialiștilor români.

La Iași, apicultorii moldoveni s-au interesat de aspecte ce țin de reproducerea albinelor, comerțul mierii, utilajul apicol, medicamentele și hrana pentru albine, veterinăria apicolă. În județul Iași, apicultorii au vizitat, de asemenea, SRL „Apisrom” din comunca Popricani, Asociația Apicultorilor Profesioniști „Albina Râmniceană” și Centrul de procesare a mierii de albini din comuna Bârnova, SRL „Apivet” din comuna Miroslava.

La Vaslui, apicultorii din nordul Republicii Moldova s-au întâlnit cu apicultorii de la Asociația Crescătorilor de Albine (ACA) din România și au vizitat Centrul de procesare „Apisrom”. Cu acest prilej, Vasile Puf, preşedintele ACA Vaslui şi amfitrionul apicultorilor de peste Prut, le-a spus oaspeţilor că, indiferent de condiţiile meteorologice, apicultorii trebuie să-şi practice corect meseria.

„Poate să curgă nectarul din flori, dacă nu este cine să-l culeagă… Nu putem să facem ceva durabil fără să muncim, să punem suflet. Un procent de 99% din mortalitatea la albine are drept cauză apicultorul. Trebuie făcută toată tehnologia la momentul optim. Dacă beneficiaţi de acest program, să-l duceţi la capăt pentru că este o experienţă pozitivă pentru dumneavoastră”, a declarat Vasile Puf, citat de publicația vasluiană „Obiectiv”.

La Focșani, apicultorii moldoveni au vizitat ACA Focșani și SRL „Cirast”, unde s-au documentat în privința hranei pentru albine. La Râmnicu Sărat, grupul de apicultori a vizitat o fabrică de producere a stupilor.

„Principalele activităţi din cadrul proiectului vizează instruirea apicultorilor din nordul Republicii Moldova, precum şi reabilitarea unei clădiri din raionul Edineţ, unde va fi instalată o linie tehnologică de procesare a mierii de albine. Dorim să valorificăm la maximum potențialul melifer din nordul Moldovei prin crearea unui sistem centralizat de marketing, dar și prin atragerea tinerilor, inclusiv a femeilor, în practicarea apiculturii în spațiul rural și integrarea lor în grupuri de producători regionali”, susține şeful Secţiei managementul proiectelor, Constantin Bândiu.

Proiectul-pilot prevede crearea unui centru apicol în orașul Cupcini, raionul Edineț, constituit din două departamente, în cadrul căruia să fie create cel puțin nouă locuri de muncă: un centru informațional și de marketing a produselor apicole renovat și dotat tehnic și un centru de achiziție, procesare și ambalare a produselor picole

Până în prezent, au fost instruiți, în cadrul a două cicluri de seminare, 100 de apicultori din nordul Republicii Moldova. Totodată, în cadrul proiectului se desfășoară o campanie de informare privind modul sănătos de viață prin consumul mierii de albine, fapt ce va contribui la promovarea produselor apicole în vederea diversificării obținerii veniturilor și fortificării sănătății oamenilor.

Valoarea totală a proiectului-pilot „Crearea sistemului integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova”, lansat în iunie 2015, se cifrează la 157,382 de euro, oferiți de Guvernul României prin intermediul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare. Proiectul-pilot este implementat de ADR Nord în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și Consiliul Raional Edineț.

Comunitățile rurale pot să aplice la fonduri europene în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă

0

Proiectul Energie şi Biomasă (PEB) invită comunităţile rurale să aplice la fondurile europene ale proiectului pentru a-şi racorda instituţiile publice la sisteme de încălzire pe biomasă. Autorităţile locale de nivel 1 sunt invitate să se înscrie în concursul de selectare a instituţiilor ce vor trece la încălzirea pe biomasă. Comunităţile ce vor selecta ca şi instituţii beneficiare grădiniţele sau centrele de sănătate pot solicita şi instalarea colectoarelor solare de producere a apei calde în paralel cu sistemul termic pe biomasă.

Satele interesate sunt rugate să expedieze până pe 20 iulie curent scrisorile de intenţie pe adresa e-mail [email protected].  Scrisorile de intenţie vor fi examinate de către Comitetul de selectare al Proiectului Energie şi Biomasă din care fac parte reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerului Educației, Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Delegaţiei UE şi PNUD Moldova.

Scrisorile de intenţie vor fi examinate în baza următoarelor criterii:

  1. Motivarea și capacitatea instituțională a comunității de a implementa un proiect de încălzire a instituțiilor publice cu biomasă;
  2. Capacitatea de a mobiliza comunitatea și resursele locale pentru a asigura contribuţia financiară de 15 % din costul total al proiectului;
  3. Fezabilitatea tehnică a clădirii propuse pentru încălzire;
  4. Capacitatea comunității de a asigura instituția beneficiară cu biocombustibil calitativ, în cantități necesare şi în conformitate cu cerinţele de păstrare;
  5. Implicarea comunității în procesul de elaborare a Cererii de Proiect și estimarea costurilor;
  6. Prezentarea Propunerii finale de proiect pentru aprobare în termeni stabiliți;
  7. Asigurarea centralei termice pe biomasă cu personal motivat pentru operarea durabilă a sistemului de încălzire.

Comunităţile ce răspund tuturor criteriilor enumerate vor fi acceptate pentru următoarea etapă de concurs. Aplicanţii vor trece în total patru etape de selecţie, fiecare urmând a fi aprobată de comitetul de selectare al proiectului.

„Am decis să oferim oportunitatea şi comunităţilor rurale să beneficieze de fondurile europene în etapa a doua a proiectului ca răspuns la interesul sporit al acestora. Ne bucurăm de faptul că foştii beneficiari vor să îşi extindă sistemele de încălzire pe biomasă la alte instituţii publice, precum şi  salutăm dorinţa noilor comunităţi de a trece la energia produsă în R. Moldova”, a declarat Tatiana Crăciun, specialist în mobilizarea comunităţilor, Proiectul Energie şi Biomasă.

Proiectul Energie şi Biomasă, faza a doua, este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. El continuă prima etapă a proiectului , implementat în 2011-2014, cu un buget total de 14,56 milioane Euro, oferiţi de Uniunea Europeană (14 milioane Euro) şi PNUD (560 000 Euro).

Până în prezent, peste 150 de comunităţi au beneficiat de fondurile europene ale Proiectului Energie şi Biomasă, racordându-şi instituţiile publice la sisteme de încălzire pe biomasă.

Pentru informaţii suplimentare contactaţi:

  • Tatiana Crăciun, specialist în mobilizare comunitară, Proiectul Energie şi Biomasă, Tel: (+373 68680525), [email protected]
  • Ina Prisăcaru-Zglavuţă, specialist în comunicare şi mass media, Proiectul Energie si Biomasă, Tel: (+373 69)141006, [email protected]

PNUD Moldova dublează fiecare leu investit în hrănirea copiilor cu fructe

0

PNUD Moldova dublează fiecare leu investit de părinți și de sectorul privat în hrana copiilor cu fructe proaspete. În acest scop a fost lansată campania „Coolege Vitamine”, iar managerul de proiect, Dumitru Vasilescu, a menționat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că în Moldova copiii în şcoli şi grădiniţe consumă, conform datelor statistice, doar 2/3 din minimul necesar recomandat de fructe şi legume în stare proaspătă. Prin această campanie, PNUD Moldova și-a propus promovarea consumului regulat şi în creştere de fructe în stare proaspătă în şcoli şi grădiniţe, transmite IPN.

„Avem două obiective care sunt complementare. Este vorba să susţinem producătorii să dezvolte o nişă nouă pe piaţă, anume acea a gustărilor. Şi aici posibilităţile de diversificare sunt foarte multe şi importante, pe de o parte. Pe de altă parte, vrem gradual să sporim consumul de fructe în stare proaspătă în şcoli şi grădiniţe. Aici rolul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) este de a conecta sectorul privat la şcolile şi grădiniţele publice”, a spus Dumitru Vasilescu.

Managerul de proiect a adăugat că experienţa din ultimele cinci săptămâni de campanie a demonstrat că există în Moldova şi un sector privat destul de interesat şi receptiv.

„Deja am reuşit să acumulăm în jur de 90% din minimul necesar, în condiţiile în care PNUD Moldova dublează fiecare leu investit fie de părinţi, fie de sectorul privat. În scopul promovării consumului nu doar de mobilizare a fondurilor, dar, în general, am lansat platforma naţională Picivoinici.md, care oferă mai multe posibilităţi, inclusiv tehnice, de a investi sursele proprii”, a comunicat Dumitru Vasilescu.

Conform estimărilor experților, pentru a asigura un copil timp de un an şcolar integral cu gustări de fructe, în mod regulat, este nevoie de circa 270-280 de lei. Suma totală estimată a proiectului pentru ca PNUD, împreună cu companiile din sectorul privat, să poată asigura gratuit aceste gustări timp de un an şcolar este de circa 20 de mii de dolari, 10 mii de dolari îi oferă PNUD Moldova.

Şcolile eligibile în a participa la programe de acest gen sunt selectate în baza la trei criterii importante: disponibilitatea de a contribui, cât de modest, din bugetul propriu; cel puţin 10% dintre părinţi să semneze o declaraţie comună precum că sunt de acord ca şcoala lor şi copiii să fie incluşi în acest proiect; declaraţia de răspundere proprie a managerului şcolii cu privire la modul în care vede distribuirea acestor gustări în mod regulat pe intern către copii în condiţii de gratuitate.

Piedici în calea creditului polonez. Dobânzile ar putea crește până la 10%

0

Din toamnă banii din creditul oferit Republicii Moldova de Guvernul Poloniei ar putea deveni neatractiv pentru fermieri, după ce Guvernul a decis să transmită băncilor comerciale gestionarea acestuia. Ministerul Agriculturii s-a opus categoric acestor modificări. Și fermierii sunt împotriva noului regulament, specificând că, odată cu punerea acestuia în aplicare, dobânda ar putea fi majorată până la 6-8%, iar programul polonez de creditare să devină un proiect inutil, anunță Radio Chișinău.

Creditul polonez de 100 de milioane de euro acordat pentru agricultorii moldoveni urmează a fi gestionat de către băncile comerciale. Decizia a fost anunțată de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, potrivit căruia Ministerul nu dispune de structuri speciale pentru managementul riscurilor de creditare. Potrivit lui Octavian Armașu, Ministerul Finanțelor va semna contracte de recreditare cu băncile comerciale, care vor fi parte din proiect, pentru a diminua eventualele pierderi suferite de bugetul de stat, în condițiile în care fermierii nu vor putea returna banii primiți.

„Instituțiile financiare participante vor identifica și gestiona riscurile, vor examina fezabilitatea și rentabilitatea proiectelor investiționale, bonitatea potențialilor beneficiari, vor aprecia obiectul, lichiditatea și valoarea gajului, în conformitate cu practicile bancare, și vor asuma toate riscule de credit față de Ministerul Finanțelor cu toate activele sale”, a precizat Octavian Armașu.

În replică, ministrul Agriculturii, Eduard Grama, a calificat inițiativa Ministerului Finanțelor drept neargumentată, în condițiile în care banii din creditul polonez sunt gestionați doar de către Banca Poloneză de dezvoltare.

„Prin acordul care este semnat cu statul polon, Republica Moldova nu primește asistența respectivă prin bani care vin în țară, ei vin ca asistență tehnică. Noi nu înțelegem cum băncile vor acorda creditul, când nu sunt alocați bani la creditul respectiv. Unica bancă autorizată pentru gestionarea creditului respectiv este Banca polonă de dezvoltare”, a declarat Eduard Grama.

Solicitat de sursa citată, președintele Uniagroprotect, Alexandru Slusari a criticat și el inițiativa Ministerului Finațelor, menționând că în cazul în care aceasta va fi aprobată, dobânda la creditul oferit de Guvernul Poloniei ar putea crește până la 8-10%, făcându-l neatractiv.

„Ideea ca banii să fie gestionați de Minister a fost inițial pusă în concept. Băncile vor face orice proiect de nesuportat pentru mediul de afaceri intern din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor. În plus, nu este clar modul în care băncile vor fi oferi banii, cui îi vor transfera, cum vom plăti dobânzile, ce se va întâmpla cu utilaju procurat, a precizat Alexandru Slusari.

Creditul de 100 milioane de euro era acordat fermierilor pentru o perioadă de 25 de ani, cu o dobândă anuală de 0,15% şi o perioadă de graţie de cinci ani. Banii urmează a fi folosiţi pentru restructurarea sectorului agricol, în special a fermelor specializate în producţia de lapte sau carne, precum şi a altor produse agricole competitive.

4 mii de combine antrenate la seceriș. Care este productivitatea medie de grâu și orz la hectar

0

La sfârșitul săptămânii trecute, producătorii agricoli din raioanele din zona de centru și sud ale republicii au demarat campania de recoltare a culturilor cerealiere și leguminoase. A început recoltarea orzului și a grâului de toamnă.

Conform datelor operative prezentate de direcțiile agricole raionale, recoltarea orzului a început în raioanele Cahul, Rezina, Ialoveni, și Dondușeni. Productivitatea medie la 1 ha se înregistrează la nivel de 4,7 t/ha la Rezina și respectiv – 3,66 t/ha Cahul. Este important să menționăm că productivitatea medie la 1 ha înregistrată depășește rezultatele obținute în anul 2015 cu cca 1,3-1,5 t/ha. (Productivitatea medie la 1 ha în anul 2015 – 2,27 t/ha, media 2011-2015 – 2,1 t/ha).

Recoltarea grâului de toamnă a început în raionul Cahul, unde s-a înregistrat productivitatea la 1 ha la nivel de 3,9 t/ha. (Productivitatea medie la 1 ha în anul 2015 – 2,76 t/ha, media 2011-2015 – 2,67 t/ha).

Culturile cerealiere pentru recolta anului 2016, au fost semănate pe o suprafață de cca 380,5 mii ha, inclusiv: 311 mii ha cu grâu de toamnă, 48,1 mii ha cu orz de toamnă, orz de primăvară – 19,4 mii ha, grâu de primăvară – 1,0 mii ha, alte culturi – 1,0 mii ha. Suprafața culturilor cerealiere, comparativ cu anul 2015, este mai mică cu 5-6 %. Rapița ocupă suprafața de 17,9 mii ha. Mazărea a fost semănată pe 7,5 mii ha.

Conform informaţiei prezentate de Inspectoratul „Intehagro”, în campania de recoltare vor fi antrenate circa 4 mii combine.

Ținem să menționăm că, recoltarea cerealelor se efectuează, de obicei, în zilele cele mai uscate şi cu temperaturi înalte, fapt care sporeşte riscul apariţiei incendiilor. În context, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare atenționează producătorii agricoli, în perioada desfăşurării campaniei de recoltare a cerealelor, să manifeste prudență maximă și să respecte normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor.

FOTO. Ministrul Agriculturii, la volanul unei combine în gospodăria fermierului Andrei Gîrlea din Țareuca

0

Cu ocazia demarării campaniei de seceriș, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a vizitat vineri, 1 iulie, gospodăria fermierului Andrei Gîrlea din localitatea Țareuca, raionul Rezina. Ministrul a discutat cu fermierii din regiune despre dificultățile întâmpinate în cadrul campaniei de recoltare a cerealelor, și chiar a urcat la volanul unei combine. La eveniment a fost prezentă și conducerea raionului Rezina în persoana vicepreședintelui în probleme de mediu și dezvoltare regională, Andrei Godoroja.

În discuții cu fermierii ministrul Eduard Grama a menționat că în anul curent se preconizează obținerea unui volum global de cca 1 mln. tone cereale, inclusiv grâu de toamnă – cca. 964 mii tone, productivitatea la 1 ha preconizându-se de cca 3t/ha. Ministrul a apreciat înalt gospodăria fermierului Andrei Gîrlea, menționând că este un model de agricultor care se informează continuu despre politicile în domeniu și participă la proiectele de susținere a agriculturii în Republica Moldova.

Gospodăria fermierului Andrei Gîrlea se specializează în cultivarea culturilor: grâu, orz de toamnă, orz de primăvară, mazăre, porumb, sorg, floarea soarelui, rapița, soie, dar și culturi etero-oliaginoase: oregano și lavanda. De asemenea dispune de o livadă de prune și livada de mere. Aceasta are în proprietate tehnică agricolă performantă cu ajutorul căreia a implementat tehnologia no-till și mini-till pe o suprafața de 1600 ha. Împreună cu alți producători agricoli a beneficiat în cadrul programului MAC-P de o porțiune de grant și în prezent construiește un frigider și 2 uscătorii.

Un nou război comercial la orizont? Belarus este nemulțumită de restricțiile de pe piața zahărului

0

Belarus a cerut Comisiei Economice Euroasiatice să suspende parţial acordul de comerţ liber cu Moldova, dacă ţara noastră va menţine în continuare restricţiile impuse la importul de zahăr, anunţă cotidianul rus Kommersant.

Belarus, cu jalba în proţap

Autorităţile de la Minsk susţin că măsurile impuse de Moldova ar lovi dur în exporturile de zahăr din Belarus pe piaţa moldovenească, care s-ar fi redus de aproape 10 ori.

E vorba de faptul că încă în anul 2007 a fost o lege ce prevede instituirea unei taxe vamale excepţionale speciale pentru o perioadă de 4 ani – până în 2012 (ulterior a fost extinsă) – pentru mărfurile de la poziţiile tarifare „1701 Zahăr din trestie sau sfeclă de zahăr şi zaharoză pură din punct de vedere chimic”. Potrivt legii, taxa menţionată se aplică suplimentar faţă de taxa vamală în vigoare, indiferent de ţara de origine a mărfii.

Partea belarusă consideră că cerința încalcă acordul cu privire la regulile de origine a mărfurilor în spațiul CSI, iar faptul că sunt impuse cote reprezintă o încalcare a prevederilor art. 3 din Acordul de libers schimb din CSI – nico țară nu are dreptul de a adopta sau de a menține restricții cantitative în comerțul reciproc. Kommersant susţine că o comisie va analiza plângerea depusă de Belarus.

A fost autorizat importul de zahăr din Belarus

În acelaşi timp autorităţile de la Chişinău susţin că nu ar exista probleme la acest capitol.

„Nu este nicio încălcare. În plus deja Camera de Licenţiere a autorizat importul a 3.000 de tone de zahăr din Belarus, iar în total ar putea fi autorizată livrarea a circa 19.000 de tone, cantitate care ar fi necesară pentru a acoperi deficitul de zahăr de pe piaţă”, a declarat Mihaela Gorban, şefa Direcţiei generale cooperare economică internaţională din cadrul Ministerului Economiei.

Suspendarea Acordului de Libers Schimb nu este agreată de Rusia

Surprinzător este că în acest caz Rusia ar putea susţine Moldova. Or, o eventuală suspendare fie şi parţială a Acordului de comerţ liber cu Moldova ar afecta partea rusă.

„Or, acum exportul de mărfuri rusești în Moldova depășesc în mod semnificativ importurile”, relatează publicaţia de la Moscova.

Aceasta aduce şi calculele potrivit cărora pierderile Rusiei de la o astfel de acţiune ar putea aduce prejudicii de circa 100 milioane de dolari.

În plus Rusia deja a impus restricţii comerciale contra Moldovei. În august 2014 a blocat accesul zahărului moldovenesc, dar şi a altor produse pe piaţa rusească. În consecinţă în ultimii doi ani balanţa comercială cu Moldova este pozitivă.

De notat că Belarus procesează o cantitate mare de zahăr din trestie şi a inundat cu producţia sa statele vecine. În consecinţă mai multe state din regiune au impus bariere în calea acestei producţii. Totodată Belarus nu este nici ţară membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

De notat că la începutul lunii iunie, prim-ministrul Pavel Filip s-a întâlnit, la Bişkek cu omologul său belarus, Andrei Kobeacov. Premierul belarus a acceptat invitaţia lui Pavel Filip de a efectua o vizită de lucru în Republica Moldova până la finele acestui an. Cu acest prilej, la Chişinău se va desfăşura reuniunea Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare comercial-economică şi un for al oamenilor de afaceri din Moldova şi Belarus.

Via Mold-Street

Guvernul a extins perioada moratoriului asupra controlului de stat încă pentru o perioadă de 3 luni

0

În cadrul ședinței de astăzi, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Hotărârii cu privire la extinderea moratoriului asupra controlului de stat, instituit prin Legea nr.18 din 4 martie 2016 privind moratoriul asupra controlului de stat, pentru o perioadă de trei luni, începând cu 1 iulie 2016 și până la 30 septembrie curent.

Prezentând proiectul hotărârii elaborate de ministerul Economiei, viceprim-ministrul Octavian Calmîc, a menționat că documentul are drept scop extinderea perioadei moratoriului asupra controlului de stat a activității persoanelor fizice şi juridice, care desfășoară activitate de întreprinzător, pentru o perioadă de trei luni, precum și menținerea în continuare a condițiilor favorabile dezvoltării mediului de afaceri național. În perioada dată Parlamentul urmează să se expună pe inițiativa Guvernului privind uniformizarea procedurilor de control și reducerea numărului autorităților guvernantele cu funcție de control.

Octavian Calmîc a menționat că pe durata moratoriului, ministerul Economiei va fi instituția împuternicită să examineze și să i-a decizii asupra demersurilor referitoare la inițierea controlului de stat la fața locului. Vicepremierul a precizat că în primele trei luni de aplicare a moratoriului, 1 aprilie – 29 iunie curent, în cadrul ministerului Economiei au fost înregistrate 62 de demersuri privind solicitarea efectuării controlului de stat la fața locului. După examinarea acestora, ministerul a eliberat 42 de decizii de respingere a demersurilor, 10 de acceptare a procedurii de desfășurare a controalelor, iar în 10 cazuri au fost expediate scrisori cu expunerea lipsei competenței pe marginea demersurilor adresate din partea organelor abilitate cu funcții de control.

Majoritatea demersurilor înregistrate de către ministerul Economiei au parvenit din partea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat, Inspecția Financiară, Inspectoratul Ecologic de Stat, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producției Alcoolice, Inspectoratul Energetic de Stat, Inspecția de Stat în Construcții, Agenția Pentru Protecția Consumatorilor, Agenția Națională Pentru Siguranța Alimentelor, Compania Naționala de Asigurări în Medicină, Autoritatea administrativă „Agenția Națională Transport Auto”, Instituția Publică „Căpitănia Portului Giurgiulești”.

Viceprim-ministrul Calmîc a mai accentuat că pe durata primei perioade de aplicare a moratoriului nu au fost înregistrate careva periclitări în funcționalitatea sistemului economic sau de apărare a drepturilor persoanei în stat, iar implementarea proiectului în cauză nu necesită alocarea resurselor financiare suplimentare de la bugetul de stat. Concomitent, ministerul Economiei încurajează ca procedura de supraveghere a agenților economici să fie efectuată prin varii instrumente disponibile fără implicarea și perturbarea activității economice a întreprinderilor. Este de notat că aceasta este ultima extindere legală a moratoriului, după care controalele de stat vor fi desfăşurate după principii noi, orizontal aplicate față de toți și de către toate instituțiile guvernamentale cu funcții de control.