Delegaţia Serviciului federal pentru control veterinar şi fitosanitar (Rosselihoznadzor) va vizita în perioada 27 iunie-1 iulie Moldova, ca răspuns la solicitarea conducerii Găgăuziei de a permite majorarea volumului livrărilor de produse agricole în Rusia.
O scrisoare în acest sens a fost primită de başcanul autonomiei, Irina Vlah din numele directorului adjunct al Rosselihoznadzor, Evghenii Nepoclonov.
În anul trecut, după întrevederea Irinei Vlah cu conducerea Rosselihoznadzor, 26 întreprinderi agricole din Găgăuzia au obţinut permisiune de a livra fructe şi legume proaspete pe teritoriul Rusiei.
Aceasta este cu mult mai mult decât cifra furnizorilor de pe restul teritoriului Moldovei. De asemenea, favorizează Găgăuzia şi alt serviciu sanitar rus – Rospotrebnadzor, fapt datorită cărui mulţi vinificatori găgăuzi, spre diferenţă de cei moldoveni, au dreptul de a livra vinuri în FR.
Locuitorilor de la țară le este foarte convenabil să crească pe lângă casă porci deoarece pot folosi, pe lângă hrana concentrată, resturile alimentare sau cele de la bucătărie.
Ca îngrășarea porcilor să vă aducă profit alegeți animale cu un apetit bun și din rase ce cresc repede. Aceste calități le puteți determina examinându-le constituția.
Astfel, în umeri purcelul nu va fi mai lat ca în spate, trunchiul va fi lung și drept, spinarea lată va coborî în șolduri rotunde și adânci. O spinare încovoiată, spată îngustă și un abdomen flasc vădesc o dezvoltare slabă a musculaturii. De asemenea, crupa trebuie să fie dreaptă, jamboanele lungi, cărnoase, bine dezvoltate în părți și rotunjite în spate.
Este foarte important ca membrele grăsunilor să fie puternice și sănătoase deoarece animalele a căror articulații sunt slabe nu pot să-și țină greutatea pe picioare și stau mai mult timp ”așezați”. Suinele cu picioare lungi și uscățive cresc un timp mai îndelungat, respectiv se îngrașă mai bine chiar dacă sunt hrăniți cu furaje ieftine, voluminoase și puține concentrate. În schimb suinele cu picioare scunde, chișițe scurte și oase subțiri se opresc devreme din crescut și depun rapid grăsimi. Aceștia se cumpără doar când se dorește îngrășarea pentru grăsime, iar dieta lor va fi bazată în principal pe furaje concentrate.
Acumulează destul de devreme grăsimi porcii cu capul ușor și turtit, pe când cei a căror cap e greu, cu profil drept denotă faptul că animalul este robust, musculos și poate crește repede și îndelungat.
La cumpărarea purceilor se va face obligatoriu proba mesei. Îi veți alegeți doar pe cei care mănâncă pofticios și care mai degrabă apucă hrana și nu o sug.
Cel mai indicat este să cumpărați purceii născuți primăvara. Pe lângă faptul că în perioada verii pot fi hrăniți cu nutrețuri ieftine cum ar fi iarba verde sau resturile de la legume, nu va fi nevoie nici de condiții speciale de întreținere.
În anul curent se aşteaptă că roada de grâu de toamnă va fi un pic mai mare decât media pentru ultimii 10 ani. Potrivit prognozelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, şi roada de floarea soarelui va fi una dintre cele mai înalte din ultimii 10 ani, transmite IPN.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează pentru anul 2016 în medie pe ţară o roadă de grâu de toamnă de circa 2,8-3,1 tone/ha. Media pentru ultimii 10 ani a fost de 2,7 tone/ha.
Cât ţine de floarea soarelui, Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează pentru anul 2016 în medie pe ţară o roadă de circa 1,6-1,8 tone/ha. În ultimii 10 ani roada medie a fost de 1,4 tone/ha.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, anul cu cea mai proastă recoltă de grâu de toamnă şi de floarea soarelui a fost 2007, atunci s-a adunat mai puţin de o tonă la hectar. Roada cea mai bogată a fost adunată în 2010 şi 2014, recolta depăşea 3,3 tone de grâu şi 1,8 tone de seminţe de răsărită la fiecare hectar.
Membrii Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova se plâng pe condiţiile dificile în care sunt nevoiţi să activeze şi cer autorităţilor să întoarcă banii sustraşi din sistemul bancar, transmite IPN cu referire la o declaraţie remisă de Federaţie.
„Noi, cei care lucrăm pământurile ţării, trăim întotdeauna cu speranţa că va fi mai bine, că ne vom putea uşura munca cumpărând tractoare şi pluguri mai bune, că statul se va întoarce cu faţa spre sat, adică cu faţa la cel care îi pune pâinea pe masă. Dar speranţa noastră e una deşartă, e una de care cei care ne conduc pur şi simplu îşi bat joc”, se menţionează în declaraţie.
Semnatarii afirmă că cei care au sustras banii din sistemul bancar au scumpit creditele, iar agricultorii rămân la banii obţinuţi de la kilogramul de grâu sau de struguri.
„Ne-au lăsat cu pensiile nemajorate, cu drumurile nereparate. Tot miliardul acela a scumpit produsele în magazine, curentul şi gazul. Numai munca noastră – cum a fost ieftină, aşa ieftină a rămas”, se spune în declaraţie.
De asemenea, semnatarii susţin că cele peste 13 miliarde de lei, bani acordaţi sub formă de credit de BNM sub garanţia statului, vor fi restituite de oameni.
„La cele 13 miliarde se mai adaugă alte şapte-opt miliarde de lei dobândă. Şi asta atunci când noi, ţăranii, încă mai credem că statului i se va face milă de oamenii ţării, că îi va sprijini, că va pune umărul la dezvoltarea agriculturii şi a satului. Ce fel de stat avem, dacă acesta lasă hoţii nepedepsiţi şi pune tot greul pe umerii oamenilor?”, se mai menţionează în declaraţie.
Membrii Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova susţin că vor fi mai uniţi ca niciodată pentru a apăra dreptatea.
Cultivarea ardeilor iuti poate fi o alta afacere agricola de succes pentru fermierii care nu dispun de suprafete mari de teren. Un exemplu in acest sens il regasim la Predrag Jivici, un tanar din localitatea Cenad, judetul Timis, care, in urma cu 4 ani, si-a infiintat propria sa cultura de ardei iuti, din cele mai cunoscute soiuri pe plan mondial: Jalapeno, Habanero si Cayenne.
„Totul a inceput prin facultate, cand aveam la pervazul geamului ghivece cu ardei iuti. Pasiunea fiind mare, am vrut sa continui, asa ca acum 4 ani am achizitionat un teren de 2.000 mp la Cenad si am decis sa infiintez o cultura de ardei iuti mai deosebiti. Am 2 solarii de 100 mp, unul fiind mai mult rasadnita, apoi mai am 800 mp cultivati. In primul an am avut circa 12 soiuri, a fost un an de test, voiam sa vad ce gust au, ce miros, sa vad cum cresc. Intr-un final, am ales sa cultiv 3 soiuri principale, de origine mexicana, si anume Jalapeno, Habanero si Cayenne”, povesteste, pentru StiriAgricole.ro, Predrag Jivici.
Pe langa gradul de iutime, tanarul cultivator, absolvent de Arte Plastice, si-a ales soiurile de ardei iuti si pe baza unor criterii cromatice. „Mi-am dorit sa am o paleta de culoare cat mai varianta. La Cayenne de exemplu am rosu, dar si galben, ceea ce mi se pare deosebit. Acest lucru ma ajuta si sa realizez si niste cutii speciale, MixBox, in care pun cate un arde iute din fiecare soi. E o explozie de culoare. Un astfel de pachet il ofer celor care nu au mai experimentat aceste tipuri de soiuri, asa le pot descoperii gustul, aroma .etc”, povesteste Predrag Jivici.
Iuteala ardeilor este masurata pe baza Scalei Scoville (SHU), care depinde in mare parte de sensibilitatea la capsaicina a oamenilor. Astfel, nu este o metoda foarte precisa pentru a masura concentratia de capsaicinoida, cu toate acestea, concentratia de capsaicina poate fi aproximativ estimata la ~18μM/SHU.
Soiul de ardei iuți Cayenne // FOTO: stiriagricole.ro
Soiul de ardei iute Jalapeno este cunoscut pe plan international, acesta fiind mai degraba o varietate de chilli verde (rosu cand e copt), de marime mica sau medie. Ardeiul are un varf rotund si este lung de pana la cinci centimetri, avand un diametru ce variaza intre 1,8 si 2,5 cm. Jalapeno are pulpa grasa, motiv pentru care e folosit de cele mai multe ori proaspat. Este evaluat intre 2.500 si 10.000 de unitati Scoville (SHU).
Folosit si cunoscut mai degraba ca si pulbere, soiul de ardei iute Cayenne este numit dupa orasul Cayenne din Guyana Franceza, datorandu-si raspandirea in intreaga lume comerciantilor potughezi din secolele 15. Fructele lungi si subtiri (in majoritatea cazurilor) sunt, probabil, ceea ce majoritatea considera a fi „chilli”. Acest soi este evaluat intre 30.000 si 50.000 de unitati Scoville (SHU).
Cel mai iute ardei din gradina tanarului antreprenor este soiul Habanero, acesta detinand chiar recordul de iutime in anul 1999. Cel mai cunoscut este rosu si oranj, dar exista si alb, maro si chiar roz. In general, un ardei habanero copt are intre 2 si 6 centimetri lungime.
„Iutimea ardeiului habanero, cu aroma sa ca de fructe, usor citrica si cu parfumul sau floral, l-au transformat intr-un ingredient foarte popular folosit in sosuri si mancaruri picante”, scrie Predrag Jivici pe site-ul sau de prezentare248chilli.ro.
Pentru fiecare cultura, tanarul fermier timisorean cumpara anual seminte de la producatori autorizati din intreaga lume. In ultimul an insa, Predrag Jivici s-a decis sa cumpere de la un magazin specializat din Regatul Unit.
Soiul de ardei iuți Habanero // FOTO: stiriagricole.ro
„In primul an am cumparat de la mai multi producatori, insa, bineinteles, am avut rezultate diferite. De anul trecut, cumpar doar de la o firma britanica, aceasta colectionand seminte de ardei iuti din toata lumea. In general, semintele se vand la bucata. Un plic de Habanero ajunge cam pe la 3 euro. Eu cumpar insa cantitati mai mari si am niste reduceri. Anul acesta am pus 1.500 de fire”, a mai spus tanarul antreprenor.
Pentru a se dezvolta in mod corespunzator, ardeii iuti au nevoie in primul rand de multa caldura, pe o perioada cat mai mare de timp. De exemplu, soiul Habanero are nevoie de nu mai putin de 6 luni pana sa fie recoltat.
„Am inceput cultivarea mai devreme anul acesta. In 2015 m-a prins iarna cu ardeii afara. Noi nu avem o vara suficient de lunga pentru ei. In noiembrie a venit un ger si a inghetat tot. Astfel, am inceput anul acesta la 1 februarie. Am pus semintele la germinat, in rasadnita mica incalzita, in interiorul solarului. Folosesc niste tavite clasice de rasad, din acelea celulare si pamant acidofil, care ajuta planta sa germineaza la 10 – 15 zile. Aici stau o luna. Ulterior, mut rasadurile mici in ghivece de rasad, 9 pe 9, din acelea cubice, negre. Le scot din rasadnita incalzita si le pun in solar, inca o luna. Cand devin mari, cam pe la 25 cm, le mut afara. Habanero are nevoie de 6 luni pana la primul fruct, iar Jalapeno cam 3 luni”, a explicat Predrag Jivici.
Din punct de vedere al productiei, anul trecut fermierul timisorean a reusit sa aiba o cantitate totala de 102 kilograme, repartizata astfel:
Habanero 45kg (cu mentiunea ca 30% din recolta posibila nu a apucat sa se coaca, din cauza venirii frigul);
Jalapeno 37kg (si aici 15-20% pierdere, din acelasi motiv);
Cayenne red + golden 20kg (aceasi pierdere ca si la Jalapeno, ambele soiuri fiind in gradina).
FOTO: stiriagricole.ro
„O parte din plantele din gradina au suferit si de boala, am pierdut timp, pe care nu am cum sa-l cuantific in productie. In mare, recolta a fost jumate din cat am anticipat eu (o planta de jalapeno, ar trebui sa produca 20-25-30 de fructe, a cate ~15g/ardei). In fiecare an e diferita productia, inca nu am un benchmark la treaba asta. Nu pot decat sa compar cifrele de la un an, cu urmatorul, desi e greu din cauza conditiilor diferite, a vremii diferite, etc. Anul trecut am pus rasaduri in 3 serii, la o luna intre ele. Ultima serie a fost degeaba, nu a avut nici o sansa. Anul asta am redus la 2 serii – 1 februarie si ~1 martie”, a mai spus cultivatorul.
Preturile la care sunt vanduti ardeii iuti cultivati de Predrag Jivici se situeaza intre 40 si 80 lei.
„Nu ii vand cu preturile de afara, am incercat sa le adaptez consumatorului roman. Soiul Jalapeno il dau cu 40 lei/kg, Cayenne cu 60 lei/kg si 80 lei pentru Habanero. Vand in general la cateva restaurante de nisa, bio, din Timisoara, care sunt mai destupate si stiu ce cumpara. De asemenea, mai am mici colaborari, chiar si cu 2 localuri din Bucuresti si Cluj. In schimb, spre surprinderea mea, foarte multe persoane fizice care ma suna si cumpara de la mine. Ba chiar unii imi lasa si seminte de ardei iuti din diferite colturi ale lumii. E o activiatte care generaza profit, insa ar trebui scalata. Adica nu 1.000 de plante cum am eu acum, ci undeva la 5.000 de plante sau peste. Acolo am vorbi de un profit considerabil, cat un salariu de oras, care ti-ar permite sa faci exclusiv doar asta”, explica Predrag Jivici.
Pe langa cele 3 soiuri principale, Predrag Jivici mai cultiva Cherry Bomb, Yatsufusa (cresc in buchete), Peter Pepper (are o volumetrie aparte), Serrano (asemantor cu jalapeno), NuMex Twilight (ornamental de talie mica, dar comestibil 100%).
Somelierii și profesioniștii HoReCa din țară au participat săptămâna aceasta la o degustare tematică a primelor vinuri din Moldova certificate cu Indicație Geografică Protejată (IGP). Evenimentul a fost organizat de Proiectul de Competitivitate al USAID și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV).
Evenimentul a fost moderat de: Diana Lazăr, vicedirectorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova; Gheorghe Arpentin, Președintele Uniunii Oenologilor Moldovei și Președintele Asociației cu Indicație Geografică Protejata „Valul lui Traian”; Elizaveta Breahnă, expert în vinificație al Oficiului Național al Viei și Vinului. Experții au prezentat conceptele de Indicație Geografică Protejată și Denumire de Origine Protejată pentru vinuri.
Diana Lazăr, vicedirectorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova: „Din recolta anului 2015 au fost produse în premieră pentru Moldova primele vinuri cu IGP, care au fost certificate și supuse controlului caietului de sarcini conform noii reglementări tehnice intrate în vigoare în 2015. Proiectul USAID a contribuit la instituirea acestor sisteme noi de calitate pentru vinurile autohtone, bazate pe practicile Uniunii Europene. Vinurile cu IGP/DOP sunt mai competitive, pot fi vândute cu un preț mai înalt și se bucură de o încredere mai mare din partea consumatorilor. Astfel, Vinul Moldovei se poate poziționa într-un segment mai înalt pe pe piețele europene, în contextul semnării Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.”
Elizaveta Breahnă, expert în vinificație al Oficiului Național al Viei și Vinului: „Legislația recent armonizată la standardele UE impune condiții referitoare la plantațiile de viță-de-vie și unitatea vitivinicolă (adică dotările tehnico-tehnologice ale întreprinderii), care trebuie să fie respectate cu strictețe de către producătorii de struguri sau vin cu IGP. Procesul este controlat minuțios, începând de la plantarea viței-de-vie, până la fabricarea vinului și îmbutelierea acestuia, astfel este asigurată trasabilitatea fiecărei sticle de vin și este garantată calitatea produsului cu IGP.”
Participanții au degustat 9 vinuri (3 albe, 3 rose și 3 roșii) din cele 3 regiuni IGP: „Codru”, „Valul lui Traian”, „Ștefan Vodă”, cu obiectivul de a determina tipicitatea vinurilor care provin din regiuni diferite. Prezentarea și degustarea vinurilor s-a desfășurat în format interactiv, în cadrul căruia somelierii invitați la eveniment au fost rugați să comenteze vinurile și să propună asocieri ale acestora cu bucatele din restaurante.
În anul curent au fost certificate în premieră vinuri cu Indicație Geografică Protejată, produse de 8 vinării din țară. Vinurile certificate conțin pe etichetă informații despre IGP și specificul acestora, conform standardelor și cerințelor de calitate ale Uniunii Europene. Beneficiile IGP pentru companiile vitivinicole sunt multiple:
Ajustarea clasificării vinurilor la standardele din UE;
IGP este o garanție a calității și tipicității;
Consumatorii vor asocia vinurile cu IGP unei regiuni delimitate, unor tradiții și legende;
Prezervarea terroir-ului și a practicilor în vinificație și diseminarea lor ;
Marketing-ul comun și promovarea mai eficientă.
Pentru a beneficia de avantajele IGP, companiile vitivinicole trebuie să fie înregistrate în Registrul Vitivinicol (RVV) și să devină membre ale asociațiilor din regiunilor delimitate: pentru zona de sud a țării – Asociația „Valul lui Traian”, în centru – Asociația „Codru” și în sud-est – Asociația „Ștefan Vodă”. Companiile care devin membre ale asociațiilor și corespund criteriilor de selectare pot obține calificarea de vinuri cu IGP.
Prim-ministrul Pavel Filip a avut, astăzi, un schimb de opinii privind eradicarea corupţiei în Republica Moldova şi experienţa internaţională în acest sector cu Înaltul Consilier UE în domeniul anticorupției, Pawel Wojtunik.
În debutul întrevederii, Premierul a trecut în revistă acţiunile întreprinse de Guvern în lupta cu corupţia şi formarea unui sistem public integru şi performant. Pavel Filip s-a referit şi la nivelul de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei şi a Strategiei naţionale anticorupţie, precum şi la obiectivele de activitate a Cabinetului de miniştri pe această direcţie.
„Astăzi avem toate componentele necesare pentru a avea succes în lupta cu corupţia, există determinare din partea Guvernului, avem voinţă parlamentară şi cel mai important, avem o viziune de reformare a acestui sector. Mizăm pe experienţa şi suportul dumneavoastră în crearea mecanismelor care ne vor permite să diminuăm acest fenomen în Republica Moldova şi să elaborăm un cadru legal modern de prevenire şi combatere a actelor de corupţie”, a menţionat Prim-ministrul.
La rândul său, Pawel Wojtunik a subliniat că lupta pentru combaterea corupţiei este o problemă comună pentru societatea internaţională, însă nu toate țările recunosc acest fapt şi nu se angajează în realizarea măsurilor anticorupţie.
„Corupţia nu este o chestiune politică şi trebuie tratată în rând cu alte infracţiuni. Este mai simplu şi ieftin să prevenim, decât să luptăm cu actele de corupţie săvârșite deja. Sunt gata să vă ofer experienţa şi suportul meu în realizarea eforturilor Guvernului”, a mai spus Înaltul Consilier UE.
Oficialii au mai discutat despre experienţa internaţională în reformarea sistemelor cu probleme de corupţie, mecanismele de implementare a strategiilor anticorupţie, precum şi măsurile prioritare cărora trebuie să le fie acordată o atenţie imediată.
Pawel Wojtunik a fost, în perioada 2009 – 2015, şef al Biroului Central Anticorupție din Polonia, reuşind să înregistreze performanţe deosebite în activitatea sa, fapt dovedit şi de progresele înregistrate de Polonia în ratingurile internaţionale de profil. Anterior, consilierul Wojtunik a ocupat diverse funcţii de conducere în instituţii cu atribuţii de combatere şi prevenire a crimelor organizate şi terorismului. Acesta are studii în domeniul dreptului, făcute în Polonia şi Statele Unite ale Americii.
Înalţii Consilieri UE au scopul de a acorda suport autorităţilor din Republica Moldova în realizarea agendei de reforme prioritare şi implementarea Acordului de Asociere RM-UE. În prezent, Premierul Pavel Filip are patru consilieri în domenii precum reforma administrației publice, sectorul financiar-bancar, comunicare şi transparență, anticorupţie. În curând urmează să mai fie selectat un consilier în domeniul justiţiei.
Specia de viespi Oobius depressus, considerată extinsă de mai bine de 100 de ani, a fost semnalată de către cercetării americanii din cadrul Universității Riverside din California, potrivit rsute.ru.
Specialiștii spun că această specie distruge lăcustele și gândacii de lemn ce parazitează pe Acacia melanoxynol, salcâm originar din estul Australiei. Un asemenea exemplar de viespe a fost observată pentru ultima dată tocmai în îndepărtatul an 1914.
Prima semnalare a fost făcută în octombrie anul trecut de către cercetătorii din California care susțin că corpul insectei avea 1,2 mm în lungime, iar spinarea era de un negru strălucitor.
Până la ora actuală, în laboratoarele Universității californiene s-au crescut și înmulțit circa 100 de indivizi Oobius depressus. Americanii își doresc să mărească populația acestor viespi pentru a combate gândacii dăunători. În plus acestea sunt capabile să găsească ouăle lăcustelor chiar și sub scoarța arborilor acacia.
Proprietarii pot amplasa pe terenurile cu destinaţie agricolă structuri de primire turistică de tipul pensiunilor. Modificări şi completări în acest sens la Codul funciar au fost aprobate de Guvern, transmite IPN.
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Eduard Grama, a specificat că, la modul practic, nici nu e vorba de o schimbare a destinaţiei terenurilor agricole, deoarece proprietarii de pensiuni desfăşoară activitate agricolă, au în posesie livezi de fructe, plantaţii de pomuşoare, întreţin animale domestice. Pe de altă parte, permiterea amplasării pe terenurile agricole a pensiunilor va crea noi oportunităţi de angajare în câmpul muncii în mediul rural, va spori numărul persoanelor de la sate antrenate în activităţi neagricole, fapt importat pentru a asigura o dezvoltare rurală durabilă.
Dreptul de a amplasa pensiuni pe terenurile agricole, fără recuperarea cheltuielilor de schimbare a destinaţiei terenurilor, o vor avea acei proprietari care practică activitate agricolă nu mai puţin de 5 ani.
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare a mai spus că nu va fi nevoie de recuperat cheltuielile pentru schimbarea destinaţiei trenurilor agricole în cazul când pe acestea vor amplasate diverse obiective necesare activităţii de prelucrare a solului, de exemplu depozite unde se păstrează recolta, utilajul, uscătorii şi alte obiective.
