Ploile torenţiale care au căzut în ultima perioadă în Franţa ar putea afecta recoltele celui mai mare producător de grâu din Uniunea Europeană, însă condiţiile meteo mai bune în alte ţări precum Germania menţin în continuare şansele ca Europa Occidentală să înregistreze o nouă recoltă consistentă de grâu în acest an, informează Reuters.

Luna trecută, mai mulţi observatori şi-au majorat estimările referitoare la producţia de grâu a UE, iar Comisia Europeană prognoza la finele lunii mai o recoltă de 145,1 milioane de tone. Cu toate acestea, inundaţiile care au afectat în ultima săptămână sudul Parisului, una din principalele regiuni în care se cultivă grâu în Franţa, a pus noi presiuni asupra recoltelor afectate de ameninţarea unei boli, ceea ce a dus cotaţiile futures pe bursa Euronext la cel mai ridicat nivel din ultimele luni.

„Cel mai mare impact asupra recoltelor ar putea veni de pe urma unei combinaţii între ploi şi boala fusarium”, a declarat Paul Gaffet de la firma de consultanţă ODA Groupe.

Această firmă şi-a redus deja luna trecută estimările privind recolta de grâu a Franţei din acest an cu un milion de tone până la 38,3 milioane tone, şi după ultimele ploi ar urma să reducă din nou estimările cu alte 1,5 milioane tone.

O altă firmă franceză de consultanţă, Agritel, estimează că aproximativ un sfert din producţia de grâu a Franţei este în prezent în pericol din cauza bolii fusarium (fuzarioza n.r.) , care afectează calitatea şi cantitatea recoltei de grâu.

În schimb, în Germania, ploile torenţiale au lovit sudul, dar au ocolit alte regiuni producătoare de cereale.

„Pe ansamblu, nu mă aştept la un impact negativ din partea ploilor şi ar putea fi chiar un element pozitiv în zonele unde solul nu reţine umezeala. Regiunile din nordul Germaniei nu au avut de suferit de pe urma ploilor”, a declarat un analist german.

Asociaţia cooperativelor agricole din Germania a estimat că în acest an recolta de grâu va scădea cu 3,7% comparativ cu cea de anul trecut până la 25,57 milioane de tone, unul dintre motive fiind şi decizia fermierilor de a opta pentru cultivarea rapiţei.

De asemenea, ploile de săptămâna trecută au ajutat culturile din zonele uscate din Polonia, a declarat Wojtek Sabaranski analist la Sparks Polska. Chiar şi aşa Sparks Polska şi-a redus estimările privind recolta de grâu a Poloniei în 2016 până la 10,7 milioane tone, de la aproximativ 11 milioane tone, ca urmare a secetei recente.

Între timp, vremea umedă din Marea Britanie a crescut riscul de boli dar cu toate acestea cel de al treilea mare producător de grâu din UE ar putea înregistra o recoltă similară cu cea de anul trecut de 16,4 milioane tone.

AGERPRES

Cinci persoane, printre care ex-directorul Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie Chişinău (CNVVC), au fost reţinute de CNA şi procurorii anticorupţie într-un dosar de escrocherie, se spune într-un comunicat de presă al instituției. Reținuții sunt bănuiţi de fals în acte publice şi tentativă de dobândire ilicită a bunurilor prin înşelăciune, fapt ce a cauzat prejudicii în proporţii deosebit de mari statului.

Potrivit datelor anchetei, bănuiţii ar fi încercat să intre în posesia a 5 bunuri imobile, ce aparţineau  CNVVC, folosind decizii de judecată false. Aceştia ar fi invocat pretinse contracte de vânzare-cumpărare, încheiate în anii 90 cu conducerea Colegiului, prin care bunurile instituţiei treceau în proprietatea escrocilor. Astfel, în baza unor decizii de judecată fictive, bunurile, dobândite ilegal, au fost înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău.

Concret, este vorba despre o clădire administrativă, o farmacie,  un laborator, un modul de păstrare a produselor alimentare, o şură, dar şi 12 hectare de teren. În total, suma bunurilor adjudecate de bănuiţi depăşeşte câteva milioane de lei. În urma acţiunilor de urmărire penală, s-a stabilit că toate documentele la care făceau referire bănuiţii sunt false, începând cu contractele de vânzare-cumpărare, până la deciziile de judecată.

Astăzi, ofiţerii CNA şi procurorii au efectuat mai multe percheziţii la domiciliile şi în automobilele bănuiţilor pentru fortificarea probatoriului. Până la această oră, cinci persoane au fost reţinute pentru 72 de ore şi sunt cercetate penal pentru fals în acte şi escrocherie.

Dacă vor fi găsite vinovate, acestea riscă o amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.

La CNA a fost escortat şi juristul Colegiului care este audiat de ofiţerii de urmărire penală. În total, cinci persoane sunt reţinute, iar în privinţa celei de a şasea, deocamdată, nu este luată o decizie.

În Uniunea Europeană continuă creșterea prețurilor la grâu. Pe fonul înrăutățirii situației semănăturilor cu grâu de iarnă din Franța, are loc o creștere a prețurilor la acest produs. Specialiștii estimează o roadă mai mică decât cifrele menționate anterior, din cauza pierderilor cauzate de condițiile climaterice nevaforabile și a bolilor. Analiștii se îndoiesc că în această țara va putea fi adunată cantitatea de grâne prognozată la începutul sezonului și că aceste grâne vor avea calitatea necesară.

Precipitațiile abundente împreună cu temperaturile înalte, au afectat culturile cerealiere nu doar în Franța, dar și în alte țări, precum Germania, Rusia și unele țări balcanice. Asemenea condiții climaterice duc la o calitate mai joasă a culturilor cerealiere și micșorează roada.

Astfel, din cauza presiunilor cauzate de micșorarea prognozelor, prețul grâului în comparație cu contractele din septembrie, a crescut cu 1,50 €, ajungând la 169,25 €/ tona (191,71 $/tona). Alți factori care au dus la creșterea prețurilor, a fost slăbirea valutei euro în comparație cu valuta americană, dar și influența SWOT din Chicago, unde la fel s-a înregistrat creșterea prețurilor la grâu.

Deși producătorii moldoveni sunt plini de probleme, iar statul nu le vine în ajutor aproape cu nimic, ei reușesc să rămână optimiști și să spere la o schimbare spre bine. Gheorghe Strelciuc, producător agricol din Pohoarne, Șoldănești a declarat pentru Agrobiznes că în prezent, tot mai mulți tineri vor să se implice în agricultură.

„Mă bucur de acest lucru, pentru că, în condițiile create astăzi de actuala conducere, este foarte greu să faci agricultură. Ajutorul din partea statului este aproape nul. Noi suntem numai o văcuță de muls, mai mult cu impozitele”.

Producătorul susține că dacă în Moldova ar fi minimul de condiții care sunt în România, Polonia sau Germania, atunci rezultatele ar fi mult mai bune.

„Avem anumite rezultate, nu negăm acest lucru, dar nu sunt acelea pe care le așteptăm. Dacă am avea condițiile românești, de exemplu, am putea să mărim leafa la oameni de două ori. Dacă cele poloneze, de trei ori și tot așa. Dacă se mărește leafa și impozitele la stat ar crește. Acum, însă, avem din partea statului numai vorbe și promisiuni. Mare ajutor nu pot ei să promită, că nu au de unde să-l dea, noi înțelegem acest lucru”.

Gh. Strelciuc are în gestiune în jur de 100 de ha de livadă, care deja este bătrână, dar o păstrează mai mult pentru a asigura tinerilor un loc de muncă. Deși condițile sunt dificile, leafa angajaților este achitată la timp, la fel și impozitele.

„Se spune că tinerii pleacă din țară. Dar unde să lucreze cu un salariu decent? Noi ținem mai mult livada ca să dăm de lucru la tinerele femei din sat”.

Potrivit producătorului, una din cele mai mari probleme pentru ei este legată de consolidarea terenurilor.

„Aș vrea să pun livadă tânără, dar nu este normal să pui livadă pe pământ arendat. În orice moment proprietarul îți poate spune că vrea pământul înapoi și atunci nu ai ce face. Am avut asemenea cazuri, iar producătorul a rămas numai cu investiția. Statul trebuie să discute de urgență subiectul consolidării terenurilor în Parlament. Nu poți să faci mare lucru pe un câmp parcelat”.

O altă problemă  sunt condițiile din sistemul bancar, mult mai grele decât în alte țări.

„Mulți producători vor să se dezvolte, să facă lucruri frumoase, să plătească impozite. Nimeni nu fuge de obligații, dar oferiți-ne măcar minim de condiții”, susține el.

Ne spune că în noaptea când au fost înghețurile nu au dormit deloc. S-a dat foc la paie în livadă și astfel au fost salvate merele.

„A fost fum, am fost penalizat de ecologie, dar avem mere. Dacă o să fie mere, o să putem exporta, dacă nu prea – o să le dăm la suc. Ce mai putem face, decât să ne dăm după situație, ne spune optimist Gheorghe Strelciuc.

El le recomandă tinerilor să nu le fie frică de greutăți și să învețe cât mai mult.

„Să încercăm să ne axăm pe lucruri pozitive, pentru că negativ este foarte mult. Să privim spre viitor tot pozitiv și să sperăm că atitudinea conducerii țării se va schimba spre bine. La final le dau și lor un exemplu despre cum procedează statul român. Țara vecină oferă credit cetățenilor moldoveni care nu au cetățenie română, pentru a face afaceri la ei. Există euroregiunea Botoșani și unii cetățeni de-ai noștri investesc bani acolo. Este un subiect de gândire pentru autoritățile noastre!”, ne-a mai spus producătorul.

În premieră, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și Serviciul Vamal, au încheiat un Acord de colaborare cu privire la controlul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar și fitosanitar, care traversează frontiera vamală. Documentul a fost semnat de Gheorghe Gaberi, director general ANSA și Vitalie Vrabie, director general al Serviciului Vamal.

Potrivit serviciului de presă al ANSA, acordul prevede modul de colaborare dintre cele două instituții în procesul controlului de stat la introducerea, scoaterea și tranzitul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar și fitosanitar, inclusiv în procesul certificării originii preferențiale a mărfurilor.

Conform stipulărilor din acord, autoritățile în cauză vor efectua schimburi de informații privind domeniile de referință, precum și se vor notifica reciproc referitor la eventualele modificări ale cadrului legal sau a procedurilor tehnologice. Tot în baza respectivului Acord, Serviciul Vamal va oferi asistența necesară privind instruirea inspectorilor ANSA, referitor la utilizarea modulelor specializate ale sistemelor informaționale din gestiune. Părțile au convenit asupra organizării unor ședințe trimestriale în vederea evaluării stadiilor de implementare a fiecăreia dintre prevederile acordului încheiat.

Vitalie Vrabie a precizat importanța respectivului Acord, implementarea căruia va spori semnificativ gradul de securizare a mărfurilor supuse acestui tip de control. Gheorghe Gaberi și-a exprimat certitudinea că documentul dat va consolida conlucrarea comună dintre cele două autorități, fapt extrem de important pentru siguranța alimentelor și protejarea consumatorilor din Republica Moldova. De asemenea, conducătorii celor două instituții au menționat contribuția Înalților Consilieri UE, Rosario de Blasio și Zenonas Stanevičius, la elaborarea documentelor de politici în domeniile de referință prin aplicarea celor mai bune practici europene.

Comerţul extern al Republicii Moldova a înregistrat în luna aprilie 2016 evoluţii foarte bune ce ar putea constitui un semn al revenirii economiei. Datele Biroului Naţional de Statsitică arată că în luna aprilie că exporturile de mărfuri au crescut cu 18%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 178,5 milioane de dolari.

Totuși, volumul mărfurilor exportate în primele patru luni ale anului 2016 rămâne inferior celui înregistrat cu un an mai devreme. În ianuarie-aprilie 2016 exporturile de mărfuri au totalizat 595,7 milioane de dolari, cu 6,8% mai puțin decât în 2015.

Principala piaţă de desfacere rămâne Uniunea Europeană cu o cotă de 62,5%. Pe ţări, România este principala piaţă,  unde au ajuns 23,3% din exporturi. Urmează Rusia cu o cotă de 10,4% şi Italia cu 10,2%.

Irakul a ajuns a 9 piaţă de desfacere

Creşteri spectaculoase au înregistrat livrările în unele state din Orient. Astfel Irak-ul a ajuns a noua piaţă de desfacere pentru mărfurile din Moldova, cu livrări de peste 19 milioane de dolari. la acest capitol Irakul a depăşit Ucraina, pe piaţa căreia au ajuns cu 20% mai puţine mărfuri.

Şi la import tendinţele sunt pozitive, mai ales pentru Buget, care acumulează venituri din taxe şi accize aplicate la mărfurile de import.

Astfel pentru prima dată în ultimele 13 luni, în decurs de o lună s-a înregistrat importuri mai mari de 400 de milioane de dolari.

Potrivit BNS în aprilie, importurile de mărfuri au fost cu 1,3% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 21,4%- comparativ cu luna aprilie 2015. În ianuarie-aprilie 2016 importurile de mărfuri au totalizat 1.289,5 milioane dolari, cu 1,2% mai puţin decât în perioada corespunzătoare din anul 2015.

Datele BNS relevă că importurile de mărfuri din ţările Uniunii Europene (UE-28)  au crescut cu 4,9% şi s-au cifrat la 636,7 milioane de dolari, deţinînd o pondere de 49,4% din total.

Importurile de mărfuri din ţările CSI au scăzut cu 9%, până la 334,9 milioane dolari. Cele mai spectaculaose evoluţii au avut importurile din Franţa care s-au triplat şi cele din Brazilia, care au crescut de 13 ori.

Via Mold-Street

Prim-ministrul Pavel Filip s-a întâlnit astăzi, la Bișkek, în cadrul reuniunii şefilor de guvern din ţările membre ale CSI cu omologul său rus, Dmitri Medvedev.

Premierii au discutat despre necesitatea continuării dialogului politic şi relansării relațiilor economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă, stabilirea unei agende comune de acțiuni pentru identificarea soluțiilor pe întreg spectrul de problemele existente în cooperarea bilaterală.  În context, Pavel Filip a menţionat că primii pași în acest sens au fost făcuți: vizita ministrului de externe Andrei Galbur la Moscova, consultările la nivel de viceminiştri de externe la Chişinău, precum şi întâlnirea recentă a co-preşedinţilor comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare comercial-economică, Dmitri Rogozin şi Octavian Calmâc au oferit cadrul optim pentru atingerea obiectivelor propuse.

”Sperăm că aceste eforturi vor impulsiona pozitiv cooperarea bilaterală în toate domeniile și, în primul rând, vor contribui la depășirea barierelor existente în relațiile comercial-economice tradiționale pentru a reveni la trendul de creștere a schimburilor comerciale”, a spus Pavel Filip.

De asemenea, Premierul s-a referit la viitoarea vizită a lui Dmitri Rogozin la Chișinău, preconizată pentru 5-6 iulie 2016 şi în cadrul căreia urmează a fi agreată o foaie de parcurs pentru eliminarea restricțiilor la exportul de mărfuri moldovenești pe piața rusă. În acest sens, autoritățile naționale de profil  vor colabora mai strâns cu agențiile ruse pentru a asigura respectarea standardelor de calitate.

La rândul său, Premierul Dmitrii Medvedev a exprimat disponibilitatea părții ruse de a relua relațiile dintre cele două țări, inclusiv pe platforma comisiei interguvernamentale de cooperare comercial-economică.

”Vreau să vă doresc succes în această perioadă economică deloc ușoară pentru Republica Moldova. Federația Rusă este interesată să reușiți și sunt gata să discutăm despre situația curentă în relațiile noastre și perspectivele de viitor”, a spus Dmitri Medvedev.

În discuţia cu Premierul Federaţiei Ruse, Pavel Filip a mai menţionat că Acordul de liber schimb în cadrul CSI trebuie implementat pe deplin şi că, din punct de vedere juridic, nu există vreo contradicţie cu regimul comercial al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Oficialul moldovean a subliniat că implementarea Acordului de Liber Schimb cu UE în Republica Moldova creează oportunităţi pentru investitorii străini, inclusiv din Federaţia Rusă, de a beneficia de lipsa taxelor vamale la exportul de mărfuri în UE.

Cei doi şefi de guvern au mai vorbit despre cooperarea interguvernamentală în domeniul culturii, migraţiei, dar şi despre reglementarea conflictului transnistrean.

”Procesul de reglementare a conflictului transnistrean este o prioritate pentru Guvernul de la Chişinău, de aceea apreciem rolul mediatorilor internaţionali, inclusiv al Federației Ruse, în efortul de relansare a procesului de negocieri în formatul ”5 + 2””, a spus Pavel Filip.

În context, Premierul Filip a menţionat că, actualmente, sunt create condiţii favorabile pentru ca agenţii economici din regiunea transnistreană să efectueze operaţiuni de import-export, beneficiind de preferinţele oferite de cadrul legal al Republicii Moldova.