Agricultorii se arată nedumeriţi de modificările preţurilor la produsele petroliere din ultima perioadă. Aceştia califică drept manipulări reducerile şi majorările preţurilor la motorină din ultimele trei săptămâni, transmite IPN.

Preşedintele Uniunii republicane a agricultorilor UniAgroProtect, Alexandru Slusari, menţionează într-un comunicat de presă că după ce la sfârşitul lunii mai întreprinderile petroliere au majorat preţurile la motorină cu 1,1 lei, la solicitarea Guvernului, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a plafonat preţul la 13,83 lei per litru, în scădere cu 80 de bani decât preţurile anunţate de operatori.

„Se crează impresia că timp de câteva săptămâni asistăm la un spectacol. Petroliştii majorează preţurile la motorină cu 1,1 lei. Guvernul face apel la ANRE. Acesta intervine şi micşorează preţurile cu 30 de bani. Peste două săptămâni urmează altă majorare cu 52 bani, astfel încât să fie compensate incomodităţile petroliştilor după ce prima lor majorare a preţurilor cu 1,1 lei a fost corectată de ANRE”, a afirmat Alexandru Slusari. Astfel, potrivit lui, în ultimele trei săptămâni preţul motorinei a crescut cu 1,3 lei per litru.

În comunicat se menţionează că a fost analizată dinamica preţurilor la ţiţei şi s-a observat că în perioada de două săptămâni anterioare datei de 31 mai, atunci când ANRE a stabilit primul plafon de 13,85 lei pentru un litru de motorina, preţurile unui baril de ţiţei marca Brent au oscilat între 48,5 şi 49,5 dolari.

„În următoarele săptămâni până la 14 iunie, această oscilaţie nu a suferit schimbări semnificative. Mai mult ca atât, noi observăm trendul uşor spre scădere a preţurilor. La noi apare o întrebare firească – care este motivul majorării considerabile a preturilor la motorină, admisa ieri de către ANRE?”, a afirmat Alexandru Slusari.

Potrivit lui, cotaţiile internaţionale a preţurilor la produsele petroliere Platt’s Mediterranean, care este baza pentru calcularea plafoanelor pentru benzină şi motorină, conform prevederilor noii metodologii a ANRE, practic nu este posibil de urmărit în spaţiul mediatic deschis. Această informaţie este oferită cu plată, iar ANRE nu publică dinamica acestor cotaţii.

Preţurile plafon de comercializare cu amănuntul a benzinei, motorinei şi a gazului lichefiat sunt stabilite conform noii metodologii ANRE – o dată la 14 zile calendaristice. Pe 14 iunie, ANRE a stabilit pentru următoarele două săptămâni plafonul de 16,25 lei pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95, cu patru bani mai mult decât a fost stabilit în ultimele două săptămâni. Pentru un litru de motorină – 14,35 lei, cu 52 de bani mai mult decât anterior, iar pentru gazul lichefiat – 7,29 lei, cu nouă bani mai mult.

Dezvoltarea şi promovarea agroturismului în Republica Moldova a fost subiectul unei mese rotunde care a avut loc marți, 14 iunie, la sediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. La eveniment a participat ministrul Eduard Grama, viceministrul Vasile Luca, directorul adjunct al Oficiul Național al Viei și Vinului Vladimir Grosu, directorul general al Agenției Turismului Stanislav Rusu, directorul general al C.I.E. “Moldexpo” Arcadie Andronic și reprezentanți ai agențiilor de turism.

În cadrul întrunirii a fost discutată situaţia actuală privind dezvoltarea şi promovarea agroturismului în Republica Moldova și a fost prezentată activitatea Agenţiei Turismului privind dezvoltarea turismului rural.

„Trebuie să constatăm cu regret că o bună parte din populația Republicii Moldova nu cunoaște atracțiile turistice ale țării și nu a vizitat alte regiuni decât cea de baștină. Sunt de părerea că noi nu valorificăm pe deplin potențialul țării în domeniul turismului, mă refer aici în special la turismul rural. Împreună cu Agenția Turismului ne propunem să dezvoltăm acest sector iar un prim pas ar fi elaborarea unui plan de acțiuni”, a menționat ministrul Eduard Grama.

„În calitate de autoritate în domeniu ne propunem să avem o lege a turismului rural care ar putea să ofere unele facilități subiecților din mediul rural în oferta serviciilor non-agricole pentru a cointeresa agenții economici de a investi în agroturism. Practica din alte state ne demonstrează că există o multitudine de  beneficii”, a precizat directorul general al Agenției Turismului Stanislav Rusu.

Un subiect aparte discutat în cadrul ședinței ține de organizarea ediției din acest an a „Zilei Naționale a Vinului” care va avea loc pe 1-2 octombrie. După ce a fost prezentat proiectul de concept, participanții au venit cu idei privind locația de desfășurare a evenimentului. Printre propuneri a fost cea de a reveni la tradiție de organizare a paradei vinificatorilor.

De menționat că, în timpul apropiat vor fi organizate mai multe ședințe de consultare a părților interesate pentru organizarea sărbătorii naționale a vinului. Totodată, se examinează oportunitatea lansării unei proceduri on-line de consultare a opiniei publice privitor la locația desfășurării evenimentului.

Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice a prezentat un proiect de dezvoltare a lucrărilor antigrindină, în care propune majorarea suprafețelor de protecție, preponderent în zona de sud a Republicii Moldovei.

Astfel, este necesară organizarea activității a 80 de puncte rachetare automatizate și amenajarea punctului de comandă în incinta clădirii administrative a Serviciului Special. Un alt moment important constituie îmbunătățirea sursei de informații radiolocaționale, prin achiziția a 2 radare meteorologice, care se preconizează a fi instalate în Cimișlia și Ceadâr-Lunga.

Pentru realizarea proiectului urmează a fi format un grup de lucru precum și elaborarea unui studiu de fezabilitate în care vor fi identificate costurile estimative ale investiției, soluția tehnică și sursa de finanțare.

Eficacitatea lucrărilor antigrindină este demonstrată anual prin scăderea constantă a gradului de afectare a suprafețelor protejate, în comparație cu suprafețele neprotejate. De menționat că, printre cauzele afectării de grindină a terenurilor protejate sunt numărul insuficient de rachete, restricție de lansare în direcția localității; restricţii de lansare în direcţia frontierei; restricţii de aviaţie.

Notă: Lucrările antigrindină au fost iniţiate în anul 1964, în raionul Ungheni, prin crearea primei unităţi-pilot în orăşelul Cornești. La începutul anilor ’90 lucrările de protecţie se îndeplineau pe o suprafaţă de 2,5 mln hectare, activau 226 puncte rachetare în cadrul a 14 unităţi paramilitare. Eficacitatea lucrărilor a constituit circa 85-90% la sută.

După o perioadă de stagnare, în anul 2002 au fost reluate lucrărilor de protecţie antigrindină pe o suprafaţă protejată – 480 mii ha cu  39 de puncte rachetare, indicatori care au fost în continuă creștere.

Actualmente, din cele peste două milioane de terenuri agricole din ţară, doar jumătate sunt protejate de fenomenele meteo extreme. Lucrările de protecție  se efectuează pe o suprafață de 1486 mii. ha. (teritoriul protejat) prin intermediul a 12 unități speciale cu 115 puncte rachetare. În zona de protecție sunt incluse 25 de raioane cu diferită suprafață de protecție.

În incinta Agenției de Dezvoltare Regională Nord a avut loc ședința de constituire a Asociației obștești „Asociația Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord”. Fondatorii Asociației sunt câte un apicultor din municipiul Bălți și din cele 11 raioane din Regiunea de Dezvoltare Nord.

În cadrul primei ședințe, cei 12 apicultori din regiune au decis să creeze Asociația obștească „Asociația Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord”, după mai multe discuții anterioare în acest sens. Totodată, participanții la ședință au aprobat statutul Asociației și au ales organele de conducere: președintele, Consiliul de administrare și Comisia de cenzori. Cu 11 din 12 voturi, preşedintele Asociaţiei Obștești „Asociația Apicultorilor din municipiul Bălţi”, Gheorghe Carpovici, a fost ales președinte al Asociației obștești „Asociația Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord”, aflată în curs de înregistrare la Ministerul Justiției.

Asociația a fost creată în cadrul proiectului „Crearea sistemului integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova”, lansat de ADR Nord în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și finanțat prin intermediul Asistenței oficiale pentru dezvoltare a României. Valoarea totală a proiectului se cifrează la 157,382 de euro.

Proiectul urmărește să creeze un sistem integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de Dezvoltare  Nord (RDN) prin dezvoltarea unui sistem de achiziții, stocare, procesare și ambalare de produse apicole la nivel regional. Inițiativa a fost pregătită în cadrul unui proiect de twinning din domeniul dezvoltării regionale, finalizat în 2014, la care au participat, în calitate de parteneri, instituții publice din România și din Franța.

Amintim că o primă experiență de promovare a producătorilor de miere în nordul republicii a fost Festivalul Mierii, organizat de ADR Nord la sfârșitul lunii septembrie 2014, în contextul celei de-a doua ediții a Zilelor Regiunii de Dezvoltare Nord. Ediția a doua a Festivalului Mierii a avut loc în octombrie 2015, la Bălți, în contextul Zilei cooperării Letoniei cu Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova, eveniment organizat în cadrul celei de-a treia a Zilelor Regiunii de Dezvoltare Nord.

Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) propune mai multe soluţii pentru facilitarea accesului la resurse financiare pentru companiile cu potenţial de creştere din Republica Moldova. Despre aceasta s-a discutat în cadrul unei şedinţe de lucru, organizate de ODIMM şi Ministerul Economiei, cu participarea reprezentanţilor sectorului bancar. De asemenea, participanţii la şedinţă au abordat posibilităţile de îmbunătăţire a activităţii Fondului de Garantare a Creditelor (FGC), program gestionat de ODIMM, transmite IPN.

Într-un comuncat de presă al Organizaţiei, se menţionează că ODIMM propune majorarea plafonului de garantare la produsele oferite, micşorarea comisionului de garantare precum şi alte activităţi de îmbunătăţire. Potrivit Organizaţiei, acestea ar conduce la valorificarea la maxim a rezervelor FGC.

Șefa-interimară a Direcţiei politici de dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii şi comerţ al Ministerului Economiei, Svetlana Țurcanu, a menţionat că accesul la finanţare este unul dintre cele mai discutate subiecte în cadrul întâlnirilor cu antreprenorii. Astfel, ministerul este deschis pentru orice dialog cu instituţiile bancare pentru a facilita accesul la credite şi diminuarea riscurilor atât pentru IMM-uri, cât şi pentru bănci.

Directoarea generală ODIMM, Iulia Iabanji, a menţionat că majoritatea aspectelor de optimizare a activităţii Fondului de Garantare au fost discutate de nenumărate ori cu instituţiile financiare şi mediul de afaceri. Toate aceste propuneri vor sta la baza noului Acord de colaborare între ODIMM şi băncile comerciale.

Potrivit ei, ODIMM planifică să stabilească colaborări cu unităţile de implementare a Liniilor de finanţare, cum ar fi Proiectul de ameliorare a Competitivităţii PAC II, Fondul internaţional pentru dezvoltarea agricolă FIDA VI, Programul de restructurare a sectorului vitivinicol, Linia de finanţare pentru eficienţa energetică a Republicii Moldova – MOSEFF, etc. În opinia sa, acest lucru ar putea spori gradul de absorbţie a fondurilor internaţionale. Totodată ODIMM îşi propune să stabilească parteneriate de colaborare cu Organizaţiile de Microfinanţare în domeniul garantării. Începând cu anul 2011, cu suportul Uniunii Europene portofoliul Fondului a fost capitalizat peste 60 de milioane de lei, fapt ce permite utilizarea acestora pentru întreprinderile mijlocii.