Fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jose-Manuel Barosso, va participa la forumul oamenilor de afaceri „Republica Moldova în noul context regional”, care va avea loc miercuri la Chişinău. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, forumul este organizat de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova, preşedinte şi fondator al cărei este vicepreşedintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.

Conform comunicatului organizatorilor forumului, la acesta sunt preconizate discuţii aprinse privind cele mai actuale şi potrivite pentru Moldova idei de dezvoltare economică a ţării.

În documentul citat se vorbeşte că alături de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova, reprezentanţii businessului mare, mic şi mijlociu, Prim-ministrul Pavel Filip, şi membrii Guvernului său vor fi personalităţi cunoscute, care au confirmat participarea la forum. Printre aceştia sunt: fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jose-Manuel Barosso, analistul economic din Rusia Vladislav Jukovski, fostul responsabil în Guvernul Slovaciei pentru implementarea euro, Igor Barat, alţi economişti cu renume.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri a fost creată în octombrie 2010 la iniţiativa lui Vlad Plahotniuc, care este şi preşedintele organizaţiei. Director general al AOAM a devenit Andrian Candu, care atunci încă nu era deputat al Parlamentului. Acum un an acesta a fost succedat în funcţie de economistul şi consultantul în afaceri Andrei Crigan.

Îngheţurile de la finele lunii aprilie au afectat rodul de fructe pe motiv că pomii au început vegetaţia mai devreme. Însă pierderile provocate de calamitate încă nu pot fi estimate, iar declaraţiile precum că raionul Briceni va avea pierderi de 100 de mii de tone de mere nu corespund realităţii. Despre aceasta au comunicat ministrul agriculturii, Eduard Grama, şi alţi reprezentanţi ai ministerului în cadrul mesei rotunde privind subiectul îngheţurilor din raioanele de nord ale ţării şi efectele acestora asupra culturilor agricole, transmite IPN.

Mihai Suvac, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, a comunicat că vegetaţia anul acesta a început cu o lună mai devreme.

„Cunoaştem că, de obicei, la finele lui aprilie şi în prima decadă a lunii mai, este cea mai mare probabilitate a îngheţurilor şi că în această perioadă începe înflorirea abia. Dar în anul curent deja înfloritul era pe final şi se lega rodul. Iar când temperaturile au căzut brusc pe alocuri chiar până la -5 sau -7 grade aceasta a avut un impact negativ asupra rodului de măr. Gradul de afectare a fructelor este imposibil de determinat în momentul impactului, deoarece se cunoaşte că în procesul vegetaţiei are loc reglarea fructificării sau aşa-numita cădere a fructelor din iunie, fructele pe care pomul nu le poate întreţine cad”, a comunicat Suvac.

Şeful de direcţiei a spus că trebuie aşteptată căderea fructelor din iunie ca să poată fi stabilit gradul de afectare.

„Însă gradul real poate fi estimat doar la recoltare. Putem spune că gradul de afectare este semnificativ. Cele mai afectate au fost merele de toamnă şi cele de iarnă. Merele precoce, cele de vară, au fost mai puţin afectate, căci fructul era format mai bine. Cireşul practic şi-a revenit, prunul la fel este normal. În linii generale aş menţiona că impactul a avut loc, gradul de afectare poate fi estimat concret după recoltare. Aşa situaţie practic nu am avut, nu am atestat în ultimii ani”, a specificat Mihai Suvac.

Ministrul agriculturii, Eduard Grama, a menţionat că anterior s-a vehiculat informaţia precum că în raionul Briceni pierderile sunt de peste 100 de mii de tone de mere.

„Anul trecut în raionul Briceni s-au colectat 55 de mii de tone de măr. În ultimii 3 ani media nu depăşeşte 15 tone la hectar. Aceasta arată o deviere foarte mare a realităţii. Astăzi nu există nicio metodologie de a calcula pierderile ca formă. Am văzut că unii producători solicită certificate de forţă majoră. Am discutat cu preşedintele Camerei de Comerţ şi mi-a spus că niciun producător agricol nu a înaintat nicio cerere de a obţine un certificat de forţă majoră”, a spus ministrul agriculturii.

Oficialul a menţionat că după estimarea pierderilor reale se va decide modul de compensare a acestora, însă nu se vor mai acorda subvenţii per kilogram, aşa cum a fost anterior.