Fermierii moldoveni își vor putea expune produsele într-un pavilion specializat din orașul Sankt Petersburg, în cadrul expoziției „AGRORUSI 2016”. Expoziție care se va desfășura în perioada august- septembrie 2016, unde vor fi prezentate toate inovațiile din domeniul agriculturii din Rusia, anunță BTV.

Anunțul a fost făcut atât de Ghenadii Dmitriev vicepreședintele raionului Pușkin, parte componentă a Petersburgului, cât și de Victor Afanasenko președintele Camerei de Comerț a acestui raion. Ideea de a deschide un astfel pavilion, în care urmează să fie expuse produsele moldovenești pentru consumatorii din Federația Rusă i-a venit primarului de Bălți, Renato Usatîi.

Cei doi funcționari din Sankt- Petersburg, care fac parte dintr-o delegație venită la Bălți să marcheze cei 595 de ani de la fondarea orașului au salutat propunerea lui Renato Usatîi.

Tradițional, expoziţia „AGRORUSI” cuprinde toate ramurile complexului agroindustrial – tehnica agricolă, agrochimia şi biotehnologiile, zootehnia şi pescuitul, mărfurile pentru fermieri, pentru construcţia caselor, produse agricole.

Mai multe detalii despre expoziția din acest an găsiți pe site-ul evenimentului.

În acest an, fondul ajutoarelor pentru agricultori va crește cu 300 de milioane și va ajunge până la 900 de milioane de lei. Regulamentul care stabilește priorităţile subvenţionării fermierilor pentru 2016 a fost discutat, joi, 19 mai, cu Asociațiile de producători.

În premieră, vor fi oferite ajutoare din partea statului pentru agricultura ecologică și apicultură. La fel, producătorii care vor efectua achiziții prin intermediul firmelor offshore nu vor primi subvenții pentru aceste cheltuieli. Fermierii care fac agricultură ecologică în primul an ar putea beneficia de subvenții de cinci mii de lei. Cu două mii de lei mai mult vor primi cei care practică această activitate de doi ani.

Potrivit AIPA, în acest an Regulamentul vine cu două măsuri noi: ”Susținerea promovării și dezvoltării agriculturii ecologice” și ”Servicii de consultanță și formare”. Totodată, domeniile de intervenție au fost racordate la cerințele programului ENPARD, care la rândul său impune întroducerea obligatorie, începând cu acest an, a certificării standardelor de calitate. Astfel, producătorii agricoli care deja dețin astfel de certificate pot beneficia de subvenție majorată, în valoare de 10 mii lei la prezentarea unuia din certificatele HACCP, GlobalGap, GMP sau ISO. În premieră, în acest an, femeile-agricultori ar putea beneficia de un adaos de 15 la sută la subvenţia acordată de stat. Un bonus similar este prevăzut și pentru tinerii fermieri, ceea ce constituie o majorare cu cinci la sută față de anul 2015. Totodată, fermierii care vor procura utilaj nou, fabricat în Moldova, ar putea beneficia de sprijin financiar în proporție de 35 la sută din costul acestuia. În cazul echipamentului achiziţionat din străinătate, majorarea subvențiilor vor fi doar 25 la sută.

„Dacă e să vedem câte tractoare ar trebui să fie în Moldova – 34 de mii, după normă. Acum avem șapte mii de tractoare până la zece ani”, a spus preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, citat de Canal2.

În acest an, femeile – agricultori ar putea beneficia de un adaos de 15 la sută la subvenţia acordată de stat. Un bonus similar este prevăzut și pentru fermierii tineri. Producătorii cred însă că ei au nevoie de mai multă susținere.

Alți producători sunt mai optimiști.

„În premieră, se vor subvenționa și materialul biologic la formarea noilor familii de albine, inclusiv mecanizarea și retehnologizarea firmelor apicole. Sperăm că asta va duce la extinderea și dezvoltarea sectorului”, a menţionat președintele Asociației Naționale a Apicultorilor, Ștefan Condratiuc.

Potrivit ministrului Agriculturii, Fondul de Subvenționare este majorat în fiecare an.

„La ziua de astăzi, posibilitățile statului sunt la nivelul respectiv. Fondul de subvenționare este pentru dezvoltarea agriculturii, nu pentru susținerea agricultorilor de formă, ca să supraviețuiască”, a spus ministrul Agriculturii, Eduard Grama.

Producătorii agricoli care vor obține subvenții în baza datelor eronate vor fi incluși în lista neagră.

„Vor fi dați pe mâinile organelor de drept, care vor intenta, după caz dosare penale pentru acțiunile lor ilegale. Cei care au primit deja banii. În privința lor vor fi intentate procedurile necesare, în primul rând de recuperare a mijloacelor alocate”, a menţionat directorul interimar AIPA, Nicolae Ciubuc.

Pentru a intra în vigoare, Regulamentul trebuie aprobat de Guvern. Ministrul Agriculturii, Eduard Grama, speră că începând din 2017 va fi aplicată Legea Subvenționarii, care va oferi mai multă stabilitate în domeniu. În 2015, au fost oferite subvenții în valoare de 267 de milioane de lei pentru 2.500 de agricultori.

Mai jos puteți descărca raportul de prezentare a totalurilor subvenționării pentru anul 2015.

Totalurile subvenționării – 2015.

Horticultorii din nordul Moldovei au nevoie de ajutor financiar în legătură cu îngheţurile care au avut loc la sfârşitul lunii aprilie şi care au afectat suprafeţe întinse de plantaţii. Despre aceasta reprezentanţii asociaţiilor producătorilor agricoli au vorbit joi, într-o conferinţă de presă la agenţia „INFOTAG”.

Potrivit preşedintelui asociaţiei Moldova-Fruct, Iurie Fala, „îngheţurile vor avea consecinţe seroase nu doar pentru fermieri, dar şi pentru economia ţării”.

„Horticultorii al treilea an consecutiv se confruntă cu probleme climatice şi economice, inclusiv embargoul rusesc”, a amintit el.

Preşedintele uniunii UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a spus că doar în raionul Briceni au îngheţat 3345 ha livezi, 146 ha plantaţii de legume şi 766 ha culturi de câmp.

El a informat că UniAgroProtect, AGROinform, Moldova-Fruct şi Federaţia Naţională a Fermierilor au adresat o scrisoare Prim-ministrului Pavel Filip, în care au relatat despre problemele cu care se confruntă fermierii şi au propus măsuri de îmbunătăţire a situaţiei.

„Este necesar în regim prioritar de a lichidat restanţele privind compensaţiile şi subvenţiile pentru anul 2014; de a elabora procedura de eliberare a certificatelor pentru situaţiile de forţă majoră; de a îmbunătăţi politica asigurării riscurilor agricole; de a achita câte 10 mii de lei pentru fiecare hectar afectat de îngheţuri”, consideră fermierii.

Livezile de meri din zona de Nord au fost afectate de înghețurile de la sfârșitul lunii aprilie. Cel mai tare a fost afectat raionul Briceni, Edineţ, Râşcani, Ocniţa, Donduşeni, unele gospodării din Soroca, a anunțat director executiv al Asociaţiei Moldova-Fruct, Iurie Fală, citat de Radio Chișinău.

Recolta de mere a fost compromisă în proporţie de 90% în Briceni, raionul cu cea mai mare pondere de producere a merelor, peste 3 mii de hectare de plantaţii.

Deoarece iarna a fost foarte blândă, pomii fructiferi au înflorit mult mai devreme, iar îngheţurile din aprilie au compromis rodul. Potrivit estimărilor, din cauza îngheţurilor s-ar fi pierdut peste 100 de mii de tone de mere.

Producătorii agricoli le cer autorităţilor achitarea la timp a subvenţiilor în agricultură şi acordarea ajutoarelor producătorilor agricoli din nordul ţării.

La ministerul Economiei s-au desfășurat consultările moldo-ucrainene în cadrul cărora au fost analizate relațiile comercial-economice dintre două state după decizia Guvernului Republicii Moldova de a introduce, până la 31 decembrie 2016, taxele vamale la importul produselor lactate, produselor din carne și a cimentului din Ucraina.

În cadrul dialogului experții au făcut un schimb de opinii vizavi de situația creată. În context, experții din Republica Moldova au menționat că decizia respectivă este una temporară și are drept scop protejarea pieței interne de importurile masive înregistrate  în ultimul timp din Ucraina, în special după introducerea embargoului din partea Federației Ruse asupra mărfurilor ucrainene.

Partea ucraineană și-a exprimat îngrijorările față de măsurile aplicate de Republica Moldova, solicitând informație suplimentară privind importurile de mărfuri din Ucraina în ultima perioadă de timp. Grupurile de experți au convenit ca în termeni cât mai restrânși să prezinte reciproc informații adiționale privind evoluția importului dintre două state și impactul hotărârii asupra producătorilor și economiilor  din Republica Moldova și Ucraina.

În vederea menținerii unor relații tradițional stabile de cooperare comercial-economice cu partea ucraineană, viceprim-ministru, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, va întreprinde o vizita de lucru în perioada 6-7 iunie curent, la Kiev, unde va discuta relațiile comercial-economice cu Stepan Kubiv, prim-viceprim-ministrul, ministru al dezvoltării economice și comerțului al Ucrainei.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a lansat astazi la Chișinău proiectul „Suport pentru dezvoltarea Programului Național pentru Resursele Genetice Vegetale pentru Alimentație și Agricultură în Moldova (PGRFA)”.

Proiectul presupune evaluarea nevoilor și oportunităților pentru conservarea și utilizarea resurselor vegetale genetice, elaborarea unui program național privind resursele vegetale genetice și întărirea capacităților instituționale ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare privind conservarea și utilizarea durabilă a resurselor vegetale genetice în țară.

“Protejarea resurselor vegetale genetice este o prioritate regională”, a menționat Avetik Nersisyan, Ofițerul Agricol FAO pentru Europa și Asia Centrală. “Aceasta contribuie la securitatea alimentară mondială, precum şi la dezvoltarea unei agriculturi durabile pentru generaţiile prezente şi cele viitoare”.

Iurie Ușurelu, viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare a mulțumit FAO pentru suportul constant acordat dezvoltării agriculturii în Moldova și a subliniat deschiderea și cooperarea ministerului în implementarea proiectului.

La evenimentul de lansare a fost prezentă și Eva Thörn, expertă în domeniu din partea FAO, care a prezentat practicile privind conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor genetice pentru alimentație și agricultură în țările europene. Proiectul va contribui la racordarea cadrului legal al Moldovei, în conformitate cu cele mai bune practici și recomandări europene, a spus ea, menționând că în acest fel Republica Moldova se alătură efortului internațional în conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor vegetale.

Actorii principali implicați în planificarea, implementarea și evaluarea activităților proiectului sunt Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova cât și departamentele regionale, organizațiile de cercetare și de extensiune, asociațiile de fermieri, ONG-urile, universitățile agrare, colegiile.

De asemenea, în cadrul aceluiași proiect, FAO va oferi suport direct experților naționali responsabili de implementarea angajamentelor internaționale, cum ar fi Convenția Diversității Biologice, Protocolul Nagoya, Tratatul Internațional privind Resursele Genetice la Plante pentru Alimentație și Agricultură.

Programul național privind Resursele Genetice Vegetale pentru Alimentație și Agricultură va fi elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare cu suportul FAO și va fi implementat de către actorii naționali responsabili în domeniu.

La inițiativa Asociaţiei ,,Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova”, Consiliul pe filiera de produs „Sfeclă de zahăr, zahăr și produse procesate” s-a întrunit în ședință miercuri, 18 mai, pentru a analiza situația din ramură pentru anul trecut și rezultatele semănatului în anul 2016. La ședință au participat producătorii de sfeclă de zahăr, producătorii de zahăr, consumatorii industriali.

Membrii Consiliului au examinat situaţia pe piața autohtonă şi cea regională a zahărului în anul 2015 și gradul de executare a exportului de zahăr în limitele prevederilor Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA).

Participanții la ședință au constatat că mari suprafeţe de sfeclă de zahăr au fost supuse unor cataclisme precum seceta din anul 2015, vânturi puternice, îngheţuri în nordul republicii, ploi cu grindină.

Astfel, seceta din vara anului 2015 a dus la scăderea recoltei în comparaţie cu anul 2014. Dacă în anul favorabil 2014 au fost recoltate 1290,5 mii tone de sfeclă de zahăr, în anul 2015 s-au recoltat circa 551,6  mii tone sfeclă. Totodată, în urma înghețurilor din aceasta primăvară unele gospodării au fost nevoite să însămânțeze repetat terenurile. În pofida dificultăților înregistrate, producătorii de zahăr spun că situația este satisfăcătoare.

De asemenea, producătorii au menționat problema irigării, invocată anterior și de fermierii din alte ramuri. În acest sens, ministrul Eduard Grama a informat că a solicitat sprijinul FAO pentru efectuarea unui studiu privind rezervele de apă de pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, conducerea ministerului a îndemnat producătorii să întreprindă toate măsurile pentru a nu majora prețul la zahăr, care este un produs social.

La inițiativa lui Alexandru Slusari, membrii Consiliului au votat pentru expedierea unei adresări către Guvern cu solicitarea de a sprijini producătorii de sfeclă de zahăr care au avut de suferit în urma înghețurilor și furtunilor de praf, precum și pentru soluționarea în termeni proximi a problemei irigării.

Menționăm că, datorită aplicării tehnologiilor avansate, folosirii seminţelor sfeclei de zahăr cu productivitate înaltă, folosirii tehnicii performante, mijloacelor de siguranţă a plantelor etc., recolta de sfeclă de zahăr permanent crește. Productivitatea sfeclei de zahăr a crescut de la 13,0 t/ha până la 33,0 t/ha (medie pe ultimii 3 ani), iar în anul favorabil 2014 – 42,8 t/ha.

Notă: Consiliul pe filiera de produs „Sfeclă de zahăr, zahăr şi produse procesate” a fost constituit prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în anul 2010, în baza Legii privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi agroalimentare (nr. 257 din 27.07.2006).

Unul din scopurile principale ale Consiliului constă în stimularea, promovarea şi dezvoltarea activităţii pe filieră în beneficiul partenerilor filierei.

Crearea Consiliului pe filiera de produs, a contribuit esenţial la dezvoltarea creşterii sfeclei de zahăr şi pieţei zahărului autohton, devenind o platformă productivă de comunicare dintre producătorii de sfeclă de zahăr, producătorii de zahăr, consumatorii industriali şi organele publice.

O echipă mobilă a Serviciului Vamal, responsabilă de prevenirea și combaterea traficului ilicit de mărfuri în zona de centru a țării, a stopat în trafic un ”Mercedes 614D”, înmatriculat în Bulgaria, ce transporta peste 7 tone de legume.  Proprietarii mărfurilor nu aveau asupra sa niciun document de însoțire.

Cazul a fost înregistrat în apropierea localității Hagimus, unde, în baza analizei indicatorilor de risc, o partulă a echipelor mobile Centru a tras pe dreapta un ”Mercedes 614D”, cu numere de înmatriculare în Bulgaria. Șoferul și 3 pasageri aflați în unitatea auto au declarat inițial că nu transportă bunuri sau mărfuri, însă inspectorii vamali au dispus efectuarea controlului vamal, în temeiul prevederilor legale.

În urma efectuării controlului vizual al autovehiculului, angajații vamali au constatat prezența unei cantități mari de legume în compartimentul marfar, pentru care  proprietarii nu au putut prezenta documente justificative. De menționat, că abia după realizarea  controlului vamal toți, cei aflați în unitatea auto au declarat verbal că marfa le aparține.

Microbuzul, a fost însoțit la terminalul vamal din proximitate. În urma controlului fizic amănunțit, au fost descoperite peste 7 tone de legume și fructe: conopidă, bostănei, cartofi, castraveți și căpșune.

În cadrul cercetărilor s-a constatat că bărbații au ocolit postul vamal intern de control ”Hagimus”, având intenția de a se eschiva de la achitarea plăților vamale și ulterioara comercializare a mărfii pe piețele de desfacere din mun. Chișinău.

Valoarea totală a lotului de marfă, care aparține celor 4 bărbați cu vîrste cuprinse între 20 – 40 ani, se cifrează la suma de peste 90 mii lei.

Pentru ilegalitățile comise, făptașii au achitat amenzi contravenţionale în cuantum de 12 mii lei şi respectiv urmează să achite taxele aferente pentru cantitatea dată de legume, după care o vor putea comercializa.

Din momentul intrării în vigoare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător RM-UE, volumul exportului din Moldova în țările UE s-a redus, a declarat pentru Sputnik Moldova vicedirectorul Centrului de Investigații Strategice și Reforme, doctorul în economie, Elena Gorelova.

După cum a explicat economistul, începând cu 1 septembrie 2014, adică din momentul intrării în vigoare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Moldova și UE, exportul RM în Uniunea Europeană a scăzut.

„Adică, noi nu am primit ceea ce am așteptat — creșterea volumului livrărilor de mărfurilor în UE”, a spus Gorelova.

Expertul a subliniat că pe parcursul lunilor septembrie-decembrie 2014, exportul Moldovei pe piața UE s-a diminuat cu 0,4%, în 2015 — cu 2,3%, iar în primul trimestru al anului 2016 — cu 14,5%.

„Astfel, zona de liber schimb cu țările UE funcționează de mai bine de un an și jumătate, iar exportul nostru pe piața europeană scade. De ce? Moldova nu este gata să concureze pe această piață”, a afirmat Gorelova.

Ea a subliniat că în Europa a crescut concurența internă — între producătorii din diferite țări UE, care produc produse agricole și alimentare, produse pe care Moldova intenționa să le exporte în primul rând.

„Acest lucru se întâmplă deoarece Rusia a impus sancțiuni comerciale față de UE. Astfel că între producătorii de produse agricole și alimentare din Spania, Italia, Grecia, Franța, Polonia și din alte țări ale UE, și care au pierdut piața rusească, a început o concurență dură pe piața comună a UE. Moldova nu poate deocamdată să concureze eficient cu producătorii europeni”, a mai adăugat expertul.

După cum a menționat Gorelova, pentru Republica Moldova ar fi convenabil acum să lucreze pentru piața rusească, pentru că pe piața rusească sunt în vigoare sancțiunile asupra livrării de produse agricole și alimentare din țările UE și Turcia.

„În acest an noi, am fi putut majora livrările pe piața rusească. Este vorba, în primul rând, de mărfurile agricole și alimentare — produsele sectorului agricol și industriei alimentare”, a opinat specialistul.

Moldova a semnat la 27 iunie 2014 la Bruxelles Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Documentul prevede crearea unei zone de liber schimb cu țările UE și anularea etapizată a taxelor de intrare.

Între timp, rezultatele ultimelor sondaje sociologice arată că UE își pierde din popularitate în rândul populației Republicii Moldova.