Agricultura românească ar putea înregistra, în 2016, cele mai bune rezultate din ultimul deceniu, respectiv un business total de 24,5 miliarde lei, ca urmare a vremii favorabile din primăvară, a investiţiilor din domeniu, relansării consumului şi a evoluţiei preţurilor, se arată într-o analiză a Dekalb, potrivit Ziarului Financiar.

După un an 2014 în care agricultura a generat o afacere totală de 20,8 miliarde de lei, în 2015, datele preliminarii indică un business cu peste 1,5 miliarde de lei mai mare, de aproximativ 22,49 miliarde lei, iar pentru 2016 este estimat un rezultat de 24,49 miliarde lei.

Potrivit analizei Dekalb, realizată pe baza datelor financiare depuse de firmele din domeniu la Ministerul de Finanţe, business-urile din agricultură ar urma să treacă în 2016, în premieră, de pragul de 10.000 de firme, faţă de 8067 în 2010, 9533 în 2013 şi 9929 în 2014, ultima referinţă pentru care există date statistice finale.

Cele mai multe firme din agricultură sunt înregistrate în Regiunea Sud-Est (21,15%), urmată de Sud (19,41%) şi Vest (13,03 %).

Analiza arată, totodată, că numărul salariaţilor din agricultura românească (înregistraţi oficial) este prognozat să ajungă, anul acesta, la peste 50.000 de oameni, de la nivelul de 37.656 angajaţi declaraţi oficial în 2010.

Spre comparaţie, în 2011 au fost înregistraţi în plată 41.437 de salariaţi, în 2012 au fost 43.997, iar în 2014, ultimul an pentru care există datele finale – 48.066.

„Dincolo de evoluţia financiară a sectorului, am avut, din punct de vedere meteorologic, o primăvară promiţătoare pentru agricultura românească. Luând în calcul şi evoluţia pozitivă a preţurilor, perspectivele sezonului agricol 2016 sunt optimiste, cele mai bune din ultimii ani”, afirmă Daniel Stanciu, directorul de marketing Dekalb, brand al companiei Monsanto.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, prognoza de productivitate a grâului românesc a fost ajustată cu 5,5% în aprilie faţă de martie la nivelul mediu de 4,02 tone/ha. Acesta este şi un maxim istoric în ultimele 26 de sezoane agricole pentru randamentul local al recoltei locale de grâu.

Cifrele arată că piaţa locală a grâului va avea în 2016/2017 cel de-al cincilea sezon consecutiv de creştere din punctul de vedere al productivităţii grâului şi a patra recoltă consecutivă de grâu ce depăşeşte pragul de aproximativ 7 milioane de tone.

O producţie record se preconizeaza şi în segmentul rapiţei, de 1,3 milioane de tone, în creştere cu 35% faţă volumul recoltat sezonul anterior, România urmând să devină principalul producător de rapiţă de la Marea Neagră.

Reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Ministerului Agriculturii și Alimentației, specialişti în domeniul protecţiei plantelor și siguranței alimentelor de origine vegetală, savanți și experți în domeniu au decis împreună necesitatea elaborării strategiei și a programului Managementului Protecției Integrate a Plantelor în Republica Moldova.

Discuțiile au avut loc în cadrul unui seminar cu privire la combaterea organismelor dăunătoare organizat azi la Chișinău de către reprezentanța oficială a FAO în Republica Moldova.

Avetik Nersisyan, Ofițerul Agricol FAO pentru Europa și Asia Centrală, prezent la eveniment a punctat activitățile din domeniu ale organizației în regiune și a subliniat că programul este extrem de important pentru creșterea productivității în sectorul agricol ce va dezvolta un sistem integrat de protecție a plantelor pentru Moldova.

În context, Ludmila Rusu, consultant național FAO a vorbit despre statutul curent privind protecția plantelor în Moldova, problemele și provocările existente dar și despre cadrul legal incomplet la acest capitol.

Elaborarea strategiei și a programului Managementului Protecției Integrate a Plantelor în Republica Moldova va contribui pe termen lung la obţinerea unor recolte stabile, de calitate superioară, la reducerea riscului de poluare a mediului ambiant şi a producţiei agricole, va ține sub control limita organismelor dăunătoare sub pragul de dăunare și desigur va spori siguranța alimentelor.

Pentru asigurarea protecției integrate a plantelor, doctorul în științe, Anatolie Fala, de la Agenția pentru Dezvoltare Rurală (ACSA) a subliniat necesitatea educației fermierilor și a producătorilor agricoli. La atingerea acestui obiectiv un rol important vor avea cele 12 Școli de Câmp în Moldova, create cu suportul FAO.

Conform FAO (1968), Protecția integrată a plantelor reprezintă un „Sistem de reglare a biotipurilor şi populaţiilor nocive care, ţinând cont de mediul specific şi de dinamica acestora, foloseşte toate tehnicile şi metodele, adaptate însă în aşa fel încât să fie compatibile şi să menţină populaţiile dăunătorilor şi patogenii la niveluri la care acestea să nu cauzeze pagube economice”.

Agricultorii din Basarabeasca au avut ocazia să stea la sfat cu ministrul Agriculturii, Octavian Grama, aflat într-o vizită de lucru în teritoriu. Aceștia i-au mărturisit ministrului problemele cu care se confruntă.

Cadastrarea terenurilor agricole, noile măsuri prevăzute în regulamentul de subvenționare pentru anul 2016, importul de motorină în scopuri agricole, calitatea pesticidelor și păstrarea acestora în locuri special amenajate, terenurile neprelucrate/abandonate și posibilitatea de transformare din terenuri multianuale în forestiere, arderea deșeurilor chimice fito și veto, posibilitatea instituirii unui impozit unic pe venit, Codul funciar sunt câteva subiecte cheie discutate în cadrul ședinței.

Fermierii au menționat că se confruntă cu un șir de dificultăți determinate de numărul scăzut, pe alocuri chiar lipsa medicilor veterinari în sate.

Potrivit agricultorilor, o problemă majoră este faptul că muncitorii nu vor să se încadreze în lucrările agricole sezoniere, deoarece pierd indemnizațiile pentru șomaj.

Ministrul Eduard Grama a menționat că urmează a fi format un grup de lucru care va elabora un mecanism nou și echilibrat care va simplifica procedura de importul direct a motorinei în scopuri agricole. Eduard Grama a mai precizat că problema muncitorilor zilieri este în vizorul autorităților și se caută soluții pentru simplificarea metodei de angajare în cadrul lucrărilor agricole sezoniere.

Totodată, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama a menționat că sunt organizate consultări pe problema asigurărilor în agricultură. În acest sens a avut loc o primă ședință cu participarea reprezentanților companiilor de asigurări, iar în timpul apropiat vor avea loc mai multe consultări cu părțile implicate.

În cadrul vizitei de lucru în raionul Basarabeasca, conducerea MAIA a mers și la plantațiile de grâu și de floarea soarelui, la viile de struguri de masă și tehnici, și la grădina de legume a unui producător agricol din satul Sadaclia. Ministrul a reiterat angajament asumat de Guvern în vederea susținerii producătorilor autohtoni.

Terenuri agricole devastate de grindină la Ştefan Vodă. O ploaie torenţială a distrus totul în calea sa. Cea mai afectată localitate este Carahasani, unde peste 600 de hectare de livezi şi culturi sezoniere au fost nimicite.

Pagubele se ridică la peste şapte milioane de lei, declară primarul satului. Oamenii sunt disperaţi şi spun că se confruntă cu această problemă al treilea an, iar singura lor scăpare ar fi un sistem antigrindină. Deşi de la dezastru a trecut aproape o săptămână, autorităţile nu au intervenit nici măcar pentru a evalua pierderile.

Victor Roşca nu mai poate recolta nimic de pe cele opt hectare de viţă de vie pe care le are în Carahasani. Este disperat pentru că munca lui de un an şi banii investiţi s-au dus pe apa sâmbetei într-o oră, atât cât a durat ploaia.

Ploaia torenţială şi grindina care s-au abătut săptămâna trecută peste satul Carahasani au afectat şi câteva hectare de livezi de pruni, piersici şi cireşi. Printre cei care au avut de suferit este şi Mihai Jucă. El are două hectare de livadă, care înseamnă singura sursă de venit a familiei sale, notează jurnal.md.

Agricultorii se plâng că se confruntă cu această problemă al treilea an consecutiv, iar statul nu a intervenit niciodată pentru a-i ajuta. Ei solicită măcar un sistem antigrindină, care să-i scape de dezastru.

La o primă estimare, autorităţile din Carahasani spun că grindina a afectat peste 600 de hectare de terenuri agricole.

Directorul adjunct al Serviciului Antigrindină, Lilian Ungureanu, a declarat că ştie despre această problemă, dar, din lipsă de bani, sistemul antigrindină din zona de sud nu va fi relansat prea curând.

Fermierii spun că s-au adresat cu o solicitare către Guvern pentru a fi ajutaţi. Contactați, Serviciul de presă al Executivului a spus că problema va fi discutată în cel mai scurt timp în şedinţă. Totodată, ministrul Agriculturii, Eduard Grama, a declarat că nu ştie cu cât vor fi despăgubiţi agricultorii, întrucât nu i s-au prezentat încă informaţii privind pagubele provocate de grindină.

Membrii Asociaţiei Micului Business din Moldova (AMB), care îşi desfăşoară activitatea în baza patentei de întreprinzător, afirmă că începând cu anul 2017, activitatea micilor comercianţi va fi sistată, printr-un „act monopolist”. Aceştia cer autorităţilor să abroge o prevedere din Legea 121, prin care comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele etc., autorizate de autoritatea administraţiei publice, se exclude de la 1 ianuarie 2017. Membrii Asociaţiei au declarat într-o conferinţă de presă la IPN, că guvernarea vrea să interzică micul business în bază de patentă, întrucât acesta face concurenţă monopoliştilor.

Preşedintele AMB, Eugen Roşcovanu, spune că micii comercianţi au adresat numeroase scrisori guvernării prin care au solicitat să le fie permisă în continuare activitatea în bază de patentă, însă au primit doar răspunsuri formale. Potrivit lui, în Republica Moldova nu se ţine cont de micul business, în timp ce în ţările europene, acest sector reprezintă coloana vertebrală a economiei. Eugen Roşcovanu pledează pentru crearea de către autorităţi a unor condiţii de dezvoltare a micului business.

Preşedintele Asociaţiei este de părerea că guvernarea nu îndeplineşte prevederile Acordului de Asociere, cu privire la politica industrială şi antreprenorială, în care se cere stimularea şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi, în special, a microîntreprinderilor.

Directoarea filialei AMB din Căuşeni şi zona de sud, Eleonora Hergheliu-Ţurcan, consideră că anularea patentei va stimula comerţul ilegal. Aceasta a declarat că persoanele care se ocupă cu micul business şi-au creat singuri locuri de muncă, achită taxele către stat, asigurându-şi în acest mod pensii minime. În pofida acestui fapt, spune Eleonora Hergheliu-Ţurcan, unele autorităţi publice locale majorează costul patentei fără a cere opiniile antreprenorilor. Astfel, încât la elaborare bugetelor stabilesc taxe locale „ce depăşesc bunul simţ” pentru micii comercianţi.

Directorul filialei Asociaţiei Micului Business din Soroca şi zona de nord, Grigore Marciuc, afirmă că legea privind desfăşurarea activităţii micilor comercianţi prin intermediul patentei a fost adoptată în anul 1998 ca o lege anticriză. În opinia sa, activitatea în bază de patentă ar trebui să existe în continuare, întrucât în ţară criza economică devine mai acută. Grigore Marciuc spune că micii comercianţi achită taxele pentru patentă lunar şi chiar în avans, iar interzicerea comerţului pe bază de patentă îi va falimenta pe cei care practică micul business.

Pe lângă abrogarea prevederii sus-menţionate, membrii Asociaţiei Micului Business solicită guvernării introducerea unui impozit specific pentru microbusiness şi declararea de la 1 ianuarie 2017 a unui moratoriu pe un termen de 10 ani la orice schimbare a legislaţiei care stimulează întreprinderile mici. Potrivit membrilor AMB, termenul de 10 ani va coincide cu termenul Acordului de Asociere până când va fi armonizată definitiv legislaţia Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene. În cazul în care revendicările nu vor fi îndeplinite, oamenii spun că vor ieşi să protesteze.