Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a inițiat un proces amplu de consultări în vederea soluționării problemelor din domeniul asigurării în agricultură, în contextul riscurilor tot mai frecvente care afectează culturile agricole (secetă, grindină, îngheț). O primă ședință în acest sens, a avut loc luni, 16 mai, la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare cu participarea ministrului Eduard Grama, directorului interimar al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură Nicolae Ciubuc și a reprezentanților companiilor de asigurări.

Prin demararea acestui proces de consultări Ministerul are ca scop evaluarea efectivă a problemelor legate de asigurare înregistrate pe parcursul ultimilor ani. Conducerea MAIA cât și asiguratorii au împărtășit aceeași opinie menționând că la moment costurile pentru asigurarea în agricultură sunt prea mari. Astfel, a fost discutată opțiunea de a micșora procentul de asigurare până la aproximativ 5% (în prezent procentul de asigurare în agricultură este de până la 15 la sută.)

Ministrul Eduard Grama a precizat că se examinează două metode de asigurare, fie prin asigurarea obligatorie sau prin crearea Casei naționale de asigurări în agricultură, după principiul asigurării în medicină.

În cadrul discuțiilor, reprezentanții companiilor de asigurări au înaintat mai multe propuneri, printre care demararea procesului prin asigurarea obligatorie a viilor și livezilor cu posibilitatea de extindere și pentru alte sectoare.

De asemenea, este examinată posibilitatea creării unui cadru legal care ar stabili obligativitatea asigurării în agricultură. Directorul interimar al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Nicolae Ciubuc a menționat că se elaborează un proiect de lege în acest sens, împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare, Ministerul Economiei și Ministerul Dezvoltării Regionale și  Construcțiilor .

Pe parcursul acestei săptămâni vor avea loc mai multe consultări pe acest subiect cu asociațiile de producători agricoli dar și cu societatea civilă.

Potrivit informațiilor Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, anual peste 300 de producători agricoli asigură circa 25-30 de mii de hectare de teren agricol (aproximativ 2% din suprafața totală de terenuri agricole și livezi).

Doi frați și tatăl lor, locuitori ai satului Dezghingea, raionul Comrat au fost reținuți pentru 72 de ore, fiind suspectați de furt de ovine.

Polițiștii de la Leova au efectuat cercetări în cazul unei sesizări în furt de ovine. În perioada 22 noiembrie-12 decembrie 2015, de la o stînă din satul Borogani, raionul Leova, persoane necunoscute au furat 42 de oi, prejudiciul creat victimei ridicîndu-se la peste 30 mii de lei.

Ca urmare a cercetărilor, polițiștii au identificat trei suspecți, doi bărbați de 30 și 31 de ani și tatăl acestora, de 53 de ani, anterior judecați pentru infracțiuni similare.

La 15 mai, polițiștii au  efectuat o acțiune  procesuală de percheziție la ferma de ovine din s. Dezghingea, r-nul Comrat, unde suspecții sunt proprietari. Aici, oamenii legii au depistat și ridicat 19 ovine, care ar fi sustrase de la stîna din s. Borogani, o armă cu țeavă lisă confecționată artizanal, 22 cartușe cu calibrul 16 mm, două pistoale, unul ”bereta” cu țeava ghintuită și altul pneumatic, deținute ilegal.

Pentru fapta lor, suspecții ar putea să plătească destul de scump, pînă la 5 de închisoare. Cercetările sunt continuate pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale a suspecților.

În pofida potențialului enorm, niciodată de la obținerea independenței, exportul produselor animaliere moldovenești nu a ocupat mai mult de 6% din exportul de produse agroalimentare. Mai mult! Majoritatea pozițiilor tarifare au continuat să-și diminueze cota.

Pe fundalul unei balanțe comerciale agroalimentare pozitive, produsele animaliere sunt singura categorie care constant înregistrează o balanță comercială negativă, care pentru anul 2015, de exemplu, a depășit valoarea de 62,4 milioane de dolari. La această balanță a contribuit comerțul cu produse de pește (-29,1 milioane de dolari), carne (-17,2 milioane de dolari), produse lactate (-14,3 milioane de dolari).

Este clar – în aceste condiții, nu doar că se înregistrează un import masiv, ce depășește cu mult exportul produselor respective – dar este în pericol însăși asigurarea securității alimentare a țării.

Doar mierea naturală, caviarul și praful de ouă merg în UE

Cadrul general macroeconomic a afectat în proporții foarte mari sectorul animalier. Embargoul impus de Federația Rusă în octombrie 2014 a lovit în conservele de carne, în carnea proaspătă și congelată – asta pe de o parte.

Pe de altă parte – Uniunea Europeană a permis exportul din Republica Moldova doar pentru 3 produse de origine animalieră: miere naturală, caviar (sic!) și praf de ouă; pentru restul produselor animaliere ”portița pieții UE” rămâne închisă, întrucît acestea nu corespund cernțelor riguroase de igienă și calitate.

Totuși, factorii interni au fost determinanți în generarea provocărilor actuale.

Din cele mai notorii ”succese” din domeniu putem aminti, distrugerea infrastructurii de producție (un număr impunător de ferme avicole și de porcine au fost pur și simplu prădate în anii 1992-2000), lipsa suprafețelor calitative pentru pășuni, lipsa unei politici agricole coerente (inclusiv de subvenționare) cu referință la dezvoltarea sectorului zootehnic, o precară infrastructură a calității, determinată inclusiv de faptul că cel mai mare șeptel de animale este concentrat în gospodăriile populațiilor, ceea ce rezultă într-o producție neuniformă ca norme sanitar-veterinare și calitate.

Datorită acestor condiții, exportatorii au căutat piețe de alternativă și astfel a apărut o nouă problemă – numărul restrâns de parteneri care ar putea importa produsele autohtone conform normelor autohtone de calitate dar și nivelul de dezvoltare scăzut al acestora; de aici au rezultat venituri mici pentru exportatorii autohtoni, iar piețele de desfacere respective pot reprezenta focare de instabilitate, fiind țări în curs de dezvoltare, dar și țări CSI.

Deficiențe instituționale majore

Pentru a putea exporta produse animaliere pe o piață dezvoltată și cu o mare putere de cumpărare, așa cum este cea a UE, acestea ar trebui să corespundă unor cerințe riguroase de calitate și igienă. Respectarea acestor cerințe este instituționalizată prin Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Certificarea produselor animaliere în laboratoarele ANSA trebuie să fie recunoscută de către UE (în cazul exportului pe această piață) și să fie executată de către o entitate acreditată.

În cazul mierii, o astfel de entitate este Centrul Republican de Diagnostică Veterinară (CRDV), recunoscut de UE. Momentan, acest centru se află în re-acreditare, iar exportatorii de miere întâmpină dificultăți în ceea ce ține de certificarea recunoscută în UE.

În cazul ouălor, Moldova ar putea să devină un jucător important pe piața regională, însă lipsa capacităților de laborator pentru aceste produse stagnează exportul în UE, unde Moldova are drepturi de export doar pentru praf de ouă.

Din discuțiile anterioare cu oficiali din cadrul ANSA rezultă că relansarea sistemului de testare pentru exportul ouălor în UE necesită investiții de circa un milion de euro.

În același timp, exporturile de carne proaspătă sau refrigerată nu sunt permise în UE, în primul rând din considerente de igienă a creșterii și întreținerii acestor animale. Atât abatoarele autohtone, cât și înseși locațiile (fermele) de întreținere a animalelor trebuie să respecte norme clare, începând cu specificații de construcție. Întrucât cea mai mare parte a fermelor sunt edificii renovate în baza celor vechi, este clar că astfel de norme stricte nu pot fi respectate.

Pe lângă rolul de autorizare, certificare și inspecție, Agenția are misiunea de a efectua audit gratuit, la cerere, pe activitatea agenților economici aflați în vizorul activității ANSA. Totuși, oficialii instituției se plâng de o pronunțată pasivitate din partea crescătorilor de animale și o lipsă clară de voință în implementarea standardelor HACCP (obligatoriu prin lege la procesare).

Pe de altă parte, operatorii economici invocă costuri ridicate pentru echipamente și, mai ales, lipsa unor mecanisme sau granturi de adaptare eficientă a producătorilor de producție animalieră la situațiacurentă a pieții. Riscurile neconformității se amplifică și pentru regiunea transnistreană, întrucât doar 2 colaboratori ai ANSA țin în vizor aspectele animaliere și de sănătate a plantelor în regiunea separatistă.

Cu atât mai mult, ANSA a devenit deosebit de neatractivă pentru angajații care se află la început de carieră, salariul mediu inițial al cărora este în jur de 2.500 lei. O nouă provocare pentru ANSA urmează a fi Noul Pachet de Igienă, care stipulează transpunerea pe plan local a noilor reguli UE privind siguranța alimentelor.

O altă problemă majoră ține de atribuțiile ANSA, instituție care nu are drept de inițiativă legislativă, cum se întâmplă în alte țări din regiune. Restanțele (din anii 2011-2013) privind armonizarea unei serii de acte normative și standarde conexe produselor de origine animalieră aduc un plus de pesimism în rândul exportatorilor care nu pot accesa piața UE, iar cazurile răsunătoare legate de corupția unor inspectori şi şefi din cadrul ANSA la autorizarea exportului de fructe prin companii din regiunea transnistreană nu a adăugat ”prestigiu” instituției.

Ghișeul unic – găselnița ineficientă a autorităților

În septembrie 2015, printr-un regulament aprobat de Guvern, s-a pus problema simplificării procedurii de export a produselor animaliere prin instituirea ”ghișeului unic” pentru eliberarea actelor necesare. Toată responsabilitatea pentru perfectarea actelor exportatorului, precum și eliberarea certificatului sanitar-veterinar a fost pusă pe seama ANSA și Centrului Republican de Diagnostică Veterinară.

De atunci, operatorii economici au simțit unele schimbări pozitive, cum ar fi, de exemplu, reducerea cu 50% a taxei pentru certificatul sanitar-veterinar (până 100-200 lei), diminuarea costului procedurilor până la 400 lei. Însă, din punct de vedere procedural, schimbări vizibile nu au avut loc.

Toate actele permisive și-au păstrat obligativitatea: certificatul sanitar-veterinar, certificatul de conformitate, autorizația sanitar-veterinară pentru mijloacele de transport și avizul sanitar-veterinar (ambele emise de ANSA). Doleanțele agricultorilor privind necesitatea eliberării unui singur document permisiv – sau cel mult două – au rămas neauzite.

Mai mult, s-a păstrat obligativitatea prezentării unor informații adiționale cerute de ANSA, necesitatea controlului efectuat asupra mărfii de către postul ANSA la vamă etc.

Ceea ce s-a dorit a fi drept ”nou” și-a demonstrat lipsa de fezabilitate. Spre exemplu – obligarea medicilor veterinari să preleveze probele direct de la agenții economici și să le transporte, timp de 24 de ore, la CRDV este, de-a dreptul, nerealistă; deși s-a dorit excluderea contactului dintre exportatori și laboratorul de certificare, acești medici nu au logistica necesară ca să asigure eficient acest proces și astfel contactul respectiv persistă.

Totodată, s-a impus termenul de 5 zile pentru eliberarea certificatului de conformitate, însă atât CRDV, cât și exportatorii afirmă că, în realitate, mai devreme de 7-8 zile acesta nu este eliberat; transferul informației s-a dorit a fi simplificat, prin transmiterea datelor rezultatelor testărilor, pe e-mail către ANSA și, în paralel, prin curier. Totuși, nu se întămplă deloc așa.

Acest disconfort pentru exportatori agravează și mai mult situația complicată a acestora. În final, ei abandonează piețele externe existente și încercările de a prospecta noi piețe. Ca alternativă de conjunctură pot servi doar piețele Orientului Mijlociu, care acceptă unele produse animaliere autohtone fără mare birocrație.

Perspective vagi

Chiar dacă, să admitem, că pe interior se va reuși eficientizarea procedurilor pentru exportul animalier și se va consolida o idee clară de dezvoltare a sectorului zootehnic – este deja târziu pentru exportatorii autohtoni să devină actori importanți în regiune.

Unul dintre motive este că, spre deosebire de sectorul vegetal, costurile pentru producția de origine animalieră se recuperează foarte greu iar capacitățile de producție necesită investiții colosale. Un alt motiv ține de structura fondului funciar: Moldova nu dispune în prezent de terenuri care să producă o cantitate suficientă de rezerve furajere calitative.

Nu în ultimul rând – exportatorii de produse animaliere din Moldova nu au o tradiție de prospectare a piețelor dezvoltate, nu cunosc cum (cu excepția celor care comercializează miere) să le abordeze, iar infrastructura autohtonă a calității este în formă incipientă de dezvoltare, laboratoarele nefiind recunoscute de UE, în timp ce Centrul Național de Acreditare MOLDAC este de-abia evaluat pentru a deveni membru al organului european respectiv.

Via Mold-Street

Asigurarea împotriva calamităților naturale ar putea deveni obligatorie. Ministerul Agriculturii propune crearea Casei Naționale de Asigurări în Agricultură. Astfel, fermierii ar putea fi constrânși să-și asigure terenurile, aşa cum toţi cetăţenii, de exemplu, sunt obligați să-și cumpere polița de asigurare medicală, transmite postul Canal2.

Mihai Ţurcanu din oraşul Mărculeşti, raionul Floreşti, deţine o livadă cu o suprafaţă de 20 de hectare. Mai mulți ani la rând, fermierul a suportat pierderi, din cauza grindinei, secetei sau chiar a îngheţurilor de primăvară. Din acest motiv, agricultorul şi-a asigurat livada.

”Eu am avut pierderi să spunem undeva de 500 de mii de lei. Și nu am primit niciun ban pentru că au socotit că la mine situația e mai bună”, a comunicat fermierul din satul Mărculești, raionul Florești, Mihai Țurcanu.

Mihai Ţurcanu este sigur că riscul de a se confrunta cu astfel de situații va fi minim, dacă va fi introdusă asigurarea agricolă obligatorie.

”Asigurările sunt binevenite, însă trebuie foarte bine de chibzuit, fiindcă într-adevăr noi suntem după un an de secetă și au fost afectați toți fermierii. Nu sunt bani. Sunt mulți cu credite foarte mari”, a mai spus fermierul din satul Mărculești, raionul Florești, Mihai Țurcanu.

Subiectul a fost discutat de responsabilii la Ministerul Agriculturii cu reprezentanții companiilor de asigurare. Unii dintre aceştia afirmă că agricultorii apelează la șmecherii doar pentru a obține despăgubiri.

”Au căzut două boghițe de ghiață la o ”sotkă” de ce să nu încerc să chem compania de asigurări ca să mai fac oleacă de bani? De aceea, nu întotdeauna producătorii agricoli au dreptate”, a afirmat reprezentantul Companiei de Asigurări, Ion Buza.

Alți asigurători ar fi gata să perceapă o primă mai mică de la fermieri, în schimbul unei polițe de asigurare obligatorie în agricultură.

”Cum ne vom pomeni noi în situația în care 70-80 la sută din producători nu reușesc să-și achite prima de asigurare?  Umblăm cu judecăți, nu este binevenit”, a afirmat reprezentantul Companiei de Asigurări, Oleg Galbură.

Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură urmează să decidă cum îi va obliga pe fermieri să procure poliță agricolă.

”Fie că vom merge pe calea obligativității, așa cum există și obligativitatea achitării anumite prime în alte fonduri. Aduc exemplu aici, Casa Națională de Asigurări Sociale sau, eventual, obligativitatea în cazul accesării subvențiilor”, a afirmat directorul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură, Nicolae Ciubuc.

Pentru început, se propune ca agicultorii să fie obligați să-și asigure vița-de-vie și livezile.

”Trebuie să elaborăm un mecanism, să vedem care sunt și costurile și cheltuielile care sunt pentru fiecare cultură separat. Fiecare cultură are cheltuielile”, a declarat ministrul Agriculturii, Eduard Grama.

Potrivit statisticilor, anul trecut doar două la sută din livezile şi terenurile agricole au fost asigurate.

Parlamentul Republicii Moldova a votat, în lectură finală, în cadrul ședinței de vineri, 13 mai, proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.66-XVI din 27.03.2008 privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate.

Documentul prevede simplificarea procedurii de eliberare de către AGEPI a certificatelor privind dreptul de utilizare a indicației geografice (IG), denumirii de origine (DO) și specialității tradiționale garantate (STG). Conform estimărilor, implementarea proiectului de Lege va reduce cheltuielile agenților economici pentru înregistrarea produselor cu IG, DO și STG.

Urmare a intrării în vigoare a noilor modificări legislative, dreptul de utilizare a indicațiilor respective va fi obținut de către producător odată cu obținerea autorizației emise de autoritatea competentă desemnată de către Guvern, cu funcții de gestionare și control a produselor desemnate cu IG, DO și STG, la demonstrarea faptului că producătorul corespunde și respectă condițiile prescrise de caietul de sarcini. Certificatul privind dreptul de utilizare a IG, DO și STG va fi eliberat la solicitare, fără achitarea taxelor. Totodată, o denumire înregistrată ca STG poate fi utilizată de orice operator care comercializează un produs ce este conform cu caietul de sarcini corespunzător.

Astfel, a fost introdusă derogarea, pentru vinurile și produsele vinicole, cu privire la admiterea transformării materiei prime în vin cu IG sau DO dincolo de aria geografica delimitată, cu condiția prescrierii acestei posibilități în caietul de sarcini și sub supravegherea Autorității competente desemnate de către Guvern, cu funții de gestionare și control a produselor cu IG și DO. Aceasta derogare a fost necesară în vederea excluderii barierelor în calea desfășurării activității de întreprinzător în sectorul vitivinicol.

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aprobate, va fi obligatorie înregistrarea utilizatorilor IG și DO în Registrele deținute de AGEPI, în baza informațiilor furnizate de către Autoritățile competente desemnate de către Guvern.

Proiectul are drept scop armonizarea legislației naționale cu regulamentele europene și de delimitare a funcțiilor de gestionare și control a producerii de funcțiile de înregistrare și protejare a IG.

Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului (MIEPO), instituția responsabilă de organizarea participării Republicii Moldova la Expoziția Mondială ”Milano-2015”, organizează un concurs de idei și proiecte privind utilizarea bunurilor publice rămase după demontarea pavilionului țării noastre de la Expo Milano 2015. Termenul limită pentru depunerea propunerilor este 15 iunie 2016.

Potrivit Nadejdei Florea, jurist din cadrul MIEPO, scopul concursului constă în selectarea celei mai interesante idei sau proiect de utilizare eficientă a patrimoniului rămas în urma participării Republicii Moldova în cadrul Expoziției Mondiale ”Milano-2015”.

”Termenul limită pentru depunerea propunerilor este 15 iunie 2016, iar rezultatele acestuia vor fi aprobate de către Comisia pentru gestionarea patrimoniului public rămas în urma participării  Republicii Moldova la Expoziția Mondială ”Milano-2015”, a specificat Nadejda Florea.

Sursa citată a mai accentuat că la concurs sunt eligibili să participe toți doritorii, persoanele fizice sau juridice, înregistrate în Republica Moldova sau peste hotare ei. Pentru o bună organizare  a concursului a fost elaborat Caietul de sarcini,  care conține toate cerințele și condițiile de participare în cadrul acestuia.

Republica Moldova a participat, în anul 2015, pentru prima dată cu pavilion propriu la Expoziția Mondială EXPO 2015, care a avut loc în orașul Milano, Italia. Pavilionul țării noastre a ajuns în lista celor 11 țări cu cele mai originale pavilioane, fiind plasat în rând cu pavilioanele Austriei, Estoniei, Israelului, Italiei, Chile, etc.