Programul USAID „Comerț, Investiții și Reglementarea Activității de Întreprinzător” (BRITE) în cadrul campaniei Update Moldova a elaborat un ghid informațional „Cum ne protejăm afacerea eficient”.
Potrivit agenției „INFOTAG”, ghidul cuprinde sfaturi practice, ușor accesibile, răspunde la întrebările ce apar cel mai frecvent în interacțiunea dintre mediul de afaceri și stat. Datorită ghidului businessul are acces la recomandări, modele de documente și studii de caz, cu ajutorul cărora este mai ușor de protejat drepturile și interesele sale.
În prezent, agenţii economici se confruntă în activitatea lor cu situaţii de abuz din partea autorităților în procesul de control asupra activității de întreprinzător și la eliberarea actelor permisive. Pe de altă parte, de cele mai multe ori, nici antreprenorii nu își cunosc drepturile și obligațiile sau cum ar putea să le aplice eficient în scopul de a-şi proteja afacerea.
Ghidul „Cum ne protejăm afacerea eficient” este elaborat cu scopul asigurării transparenței relațiilor dintre mediul de afaceri și stat.
Ghidul descrie măsurile ce pot fi întreprinse de către antreprenori în cazul controalelor de stat, obținerii actelor permisive, controalelor fiscale și controalelor organelor de drept.
Utilizatorii vor putea folosi modelele de acte și liste de verificare în care sunt menționate condițiile controlului, drepturile, obligațiile și interdicțiile antreprenorilor și ale organelor de control sau actele și condițiile necesare obținerii unui act permisiv sau contestării unei decizii de control. Conţinutului ghidului poate fi consultat accesând site-ul www.controale.md.
Prim-ministrul Pavel Filip a participat, astăzi, la inaugurarea Postului de control sanitar veterinar și fitosanitar de la punctul de trecere al frontierei Tudora, din raionul Ștefan Vodă, informează biroul de comunicare al Executivului.
În cadrul evenimentului, șeful Executivului a subliniat efortul Guvernului de ameliorare a mediului de afaceri prin diminuarea presiunii administrative, simplificarea procedurilor vamale, reducerea cu 25% a actelor permisive, micşorarea numărul organelor de control, acțiuni ce vor avea ca impact economisirea timpului și a costurilor operațiunilor efectuate de antreprenori.
„Vreau să vă asigur că îmbunătățirea condițiilor de afaceri este pe linia întâi de priorități ale Guvernului. De aceea, modernizarea acestui punct vamal prin optimizarea procedurilor de control sanitar veterinar și fitosanitar la cerințele europene va permite, atât facilitarea operațiunilor comerciale la frontiera țării, cât și asigurarea populației Republicii Moldova cu produse agro-alimentare sănătoase și sigure”, a afirmat Pavel Filip.
De asemenea, Premierul a vizitat laboratoarele, depozitele și frigiderele dotate cu utilaj performant, care garantează siguranța și inofensivitatea mărfurilor agroalimentare.
„Guvernul va depune tot efortul pentru menţinerea unui dialog eficient între mediul de afaceri, stat, vamă și Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor ca să garantăm siguranța alimentară a Republicii Moldova”, a punctat Pavel Filip.
Edificarea Postului de control de la Tudora s-a efectuat prin asistenţa Proiectului „Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P) realizat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea proiectelor în domeniul Agriculturii, finanţată de Banca Mondială (UCIMPA BM). Costul proiectării obiectului este de 284 de mii de lei, iar construcţia – 12 800 000 de lei.
Pentru construcția și renovarea Postului de control sanitar veterinar și fitosanitar la punctul de frontieră Tudora, Banca Mondială a acordat un credit de 12,8 milioane de lei. Conform Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, pâna la sfârsitul anului, urmează să fie inaugurate alte trei astfel de posturi la Criva, Leușeni și Giurgiulești.
În cadrul vizitei de lucru în raionul Ștefan Vodă, Pavel Filip a mers și la complexul de producere și ambalare a fructelor pentru export din localitatea Olănești. Premierului i-au fost prezentate ultimele tehnologii aplicate de producător în pomicultură.
Compania are circa 130 ha de livadă superintensivă de mere, cireșe, prune, piersici și nectarine, dotată cu plasă antigrindină și irigare prin picurare. Depozitul de păstrare a fructelor are o capacitate totală de 1300 de tone, iar linia de sortare și preambalare poate prelucra 6 tone de fructe pe oră.
La moment starea culturilor cerealiere de toamnă în linii generale este satisfăcătoare. Cel puțin așa a declarat pentru Agrobiznes, Mihail Suvac, Şef, Direcţia politici de producţie, procesare şi reglementări de calitate a produselor vegetale.
„Mai slab dezvoltate sunt culturile cerealiere de toamnă în zona de nord a republicii. Cauza principală este semănatul de toamnă în sol uscat, cu depășirea termenelor optime de semănat. Dar, totodată, precipitațiile insuficiente căzute în perioada lunilor martie-mai anul curent. Culturile cerealiere de toamnă la moment sunt în faza de înspicare. În această fază de dezvoltare este prematur de a efectua unele prognoze a productivității culturilor”, a ținut să precizeze reprezentatul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Potrivit lui Mihail Suvac, unele estimări în vederea prognozei recoltei culturilor cerealiere pot fi efectuate în faza de formare și umplere a boabelor. Lipsa sau cantitatea redusă de precipitații atmosferice în această fază de dezvoltare a culturilor poate diminua semnificativ recolta cerealelor.
Dacă ar fi să analizăm datele oferite de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, am constata că toamna anului 2015 a fost în general foarte caldă şi cu precipitaţii reduse. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +10,4..+12,7ºС, depășind norma cu 1,7- 2,4ºС și fiind semnalată în medie o dată în 10-15 ani. Vreme anormal de caldă s-a semnalat în luna septembrie, când temperatura medie lunară a aerului a depășit norma cu 3,5-4,3ºС, semnalându-se în medie o dată în 30 ani. De asemenea, vreme anormal de caldă s-a semnalat în decada a doua a lunii noiembrie, când temperatura medie decadică a aerului a depășit norma cu 5,1 – 6,5ºС, fiind semnalată în medie o dată în 15-25 ani.
Cantitatea precipitațiilor căzute pe parcursul toamnei 2015 a constituit în fond 100-200 mm (100-190% din normă).
În luna septembrie 2015 rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu arătură de toamnă (pe miriște) pe 75% din teritoriul cercetat au fost foarte joase și au constituit 1-12 mm (5-65% din normă). Izolat rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului au lipsit.
Din cauza rezervelor reduse de umezeală productivă în sol, iar izolat lipsa lor, s-au creat condiții nefavorabile pentru pregătirea terenurilor și semănatul culturilor de toamnă în termeni optimi în cea mai mare parte a teritoriului țării. Ploile căzute la sfârșitul lunii septembrie au completat puțin rezervele de umezeală productivă în straturile superioare ale solului și au îmbunătățit condițiile pentru începutul semănatului culturilor de toamnă.
Semănatul în masă a culturilor de toamnă s-a efectuat, depășind termenele optime de semănat – în luna octombrie.
Conform datelor Serviciul Hidrometeorologic de Stat, condiţiile pentru iernatul culturilor de toamnă în perioada de iarnă au fost satisfăcătoare. Izolat pieirea culturilor de toamnă a constituit 1-3%.
Precipitațiile în decursul lunilor martie și aprilie anul curent, pe 75 % din teritoriul în fond a constituit 30-70 mii (75-175 % din normă), izolat, preponderent în raioanele din nordul țării – 6-25 mm (10-55 % din normă). Precipitațiile atmosferice în perioada de toamnă-primăvară au căzut neuniform pe întreg teritoriul republicii. În zona de sud și centru au fost înregistrate precipitații la nivelul normei, în unele localități depășind norma. În zona de nord au fost înregistrate precipitații sub limita normei.
Agrobiznes menționează că pentru recolta anului 2016 culturile de toamnă au fost semănate pe o suprafață de cca 410 mii ha, inclusiv: 325 mii ha cu grâu de toamnă, 60 mii ha cu orz de toamnă, 25 mii ha cu rapiță.
Tarabele din piețele din Capitală abundă în fructele de sezon. Vânzătorii ambulanți sunt cei care propun spre vânzare primele cireșe și căpșuni din acest an. Potrivit acestora, fructele sunt crescute și culese în Moldova. Pentru a le delecta însă, cumpărătorii sunt nevoiți să scoată între 10 și 20 de lei pentru un pahar de cireșe și între 45-75 de lei pentru un kilogram de căpșuni.
Doamna Maria este originară din Criuleni. De dimineața a reușit să își culeaga prima roadă din acest an și să încerce să o realizeze la Chișinău.
„Piața din Criuleni e plină de căpșuni. Practic, toată populația are sere pe acasă și crește fructe sau legume. La Chișinău, însă e mai ușor să îți vinzi marfa. E mai mare cererea decât oferta”, afirmă doamna Maria. Tot ea cere pentru aceste delicii ale primăverii între 50 și 60 de lei pentru un kilogram de căpșuni, în funcție de dimensiunile fructelor.
„Cireșele sunt din copacul din ogradă mea din Ialoveni”, susține și doamna Elena. „E unicul copac din mahala care se coace primul. Toți copii vin la el, precum albinele la flori. Doar că pe lângă copii, vin și mulți grauri. Și ei ne dau multe bătăi de cap. Așa că împreună cu soțul, am strâns dis-de-dimineață o căldare și iată mi-au rămas doar vreo câteva pahare spre vânzare. Dacă până mă întorc acasă vor mai rămâne ceva cireșe din urma acestor păsări, vin și mâine la oraș. Din banii acumulați voi reuși să îmi procur și niște răsad sau semințe pentru grădină”, mai adaugă doamna Elena.
Totuși, atât vânzătorii, cât și cumpărătorii afirmă că în acest an, fructele au apărut prea devreme, cu aproape două-trei săptămâni.
„De când mă țin minte, mai devreme de data de 22 mai când se sărbătorește SF.Nicolai nu vedeam cireșe coapte. Dar în acest an, natura parcă numai e ce a fost”, susține domnul Ion, un domn de vârsta a treia.
Și domnul Ilie, un locuitor al orașului Cimișlia confirmă cele spuse.
„Nu știu dacă e bine sau nu, dar anul acesta parcă nici primăvară nu am avut. Și fructele au apărut mai devreme, ba chiar mă uit și la legumele din grădină, că se „maturizează” prea repede”, mai concretizează acesta.
Medicii însă atenționează despre consumul fructelor și legumelor în această perioadă. Acestea trebuie procurate în locuri autorizate sau în pieţele de profil. Totuși, dacă apar manifestații clinice ale intoxicațiilor alimentare precum dureri abdominale, greaţă, vomă, diaree, febră, dureri de cap să vă adresaţi urgent după ajutor medical.
El se numește Octav. Este un tânăr din Republica Moldova care participă la un proiect de sprijin social-economic pentru oamenii nevoiași din țările Nord-Africane. Concetățeanul nostru îi învață pe oamenii obișnuiți cu viața din deșert să cultive legume de o înaltă calitate, chiar dacă acolo nu există bogatul sol moldovenesc.
Octav a relatat în exclusivitate pentru Sputnik Moldova că și-a dorit din copilărie să viziteze țările din Africa. Era fascinat de viața din deșert, absolut deosebită de cea din țara noastră, de piramidele egiptene. La ora actuală, el este implicat într-un proiect de sprijin social-economic a persoanelor vulnerabile din țările din Nordul Africii.
Dat fiind faptul că legumele sunt produse necesare și benefice pentru organismul uman, iar cultivarea lor în nisipurile deșertului, unde apa poate fi găsită foarte rar, pare a fi ceva imposibil, a fost elaborată o tehnologie care permite totuși cultivarea legumelor, chiar și în pustiu. Această tehnologie este promovată inclusiv prin eforturile lui Octav.
El a menționat că tehnologia presupune cultivarea legumelor în apă, care conține toate substanțele pe care trebuie să le absoarbă aceste culturi pentru creștere. În această apă sunt crescuți și hrăniți pești, Iar materia rezultată din digestia acestora face ca mediul respectiv să devină unul benefic și pentru creșterea legumelor.
Totodată, cultivarea legumelor în baza acestei tehnologii permite obținerea unor produse ecologic pure de o calitate foarte înaltă.
Biroul Naţional de Statistică informează că în luna aprilie a.c. preţurile medii de consum au rămas la nivelul preţurilor din luna martie 2016, fiind influenţate de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,9 la sută, de scăderea preţurilor la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 1,5 la sută, precum şi de menţinerea preţurilor mărfurilor nealimentare la nivelul lunii precedente.
Potrivit BNS, în această lună, inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni din aprilie 2015 pînă în aprilie 2016) a constituit 8,3%, inclusiv la: produse alimentare – 9,3%, nealimentare – 7,2% şi servicii – 7,8%. Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în aprilie 2016 faţă de martie 2016 a constituit 100,0% (informativ: în aprilie 2015 faţă de martie 2015 IPC a marcat 101,0% şi faţă de aprilie 2014 – 107,6%).
În aprilie au crescut preţurile la unele produse alimentare: fructe de livadă sămînţoase – cu 19,1%, cartofi – cu 12,1%, legume proaspete – cu 5,0% (în special: varză proaspătă – cu 27,5%, sfeclă roşie – cu 12,2%, usturoi – cu 7,7%, tomate – cu 4,9%, morcov – cu 4,7%), struguri – cu 4,3%, fructe exotice – cu 1,4%.
Totodată, în această perioadă au scăzut preţurile la: vinete – cu 12,7%, ridiche de lună – cu 12,5%, ouă de găină – cu 6,4%, dovlecei şi bostan – cu 2,9%, ceapă uscată – cu 1,7%, lapte şi produse lactate – cu 1,2% (în special: brînză din lapte de vacă – cu 2,1%, lapte integral – cu 1,5%, smîntînă şi frişcă – cu 1,4%), pomuşoare de livadă (căpşune) – cu 1,1%, carne de găină şi de iepure, mezeluri fierte, afumături – de la 0,1% pînă la 0,3%.
Datele oferite de BNS arată că s-a mai redus tariful la energia electrică pentru consumatorii casnici – cu 9,9%, serviciile hoteliere – cu 1,8%, serviciile transportului feroviar internaţional de pasageri – cu 1,4%, serviciile transportului aerian de pasageri – cu 0,2%.
Preşedintele instanţei de judecată din Leova, Petru Vacula, a reușit să obțină în 2015 peste 36 de mii de lei din vânzarea mierii. Acesta a realizat-o fabricii de dulciuri „Bucuria”, informează moldovacurata.md.
La capitolul venituri, familia magistratului Vacula a câştigat anul trecut din salarii peste 163 de mii de lei, alte peste 51 de mii de lei constituie pensia anuală a magistratului ca fost poliţist. Preşedintele instanţei din Leova a mai declarat suma de circa 36 de mii de lei obţinută din “vânzarea producţiei agricole”, despre care a precizat că este miere. “Surplusul de miere care l-am avut timp de doi ani l-am dat la fabrica de dulciuri „Bucuria”. Nu am voie să am afaceri, dar pot să am nişte iepuraşi pe lângă casă sau albini ca să mă dezdoi sâmbăta şi duminica”, a spus magistratul.
Ştefan Condratiuc, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor din Moldova, a declarat pentru Moldova Curată că o persoană fizică poate comercializa miere unui agent economic.
Reprezentanţii fabricii „Bucuria” au menţionat că persoana fizică care vrea să vândă fabricii mierea de albini, prezintă şi următoarele documente: autorizaţie sanitar – veterinară de funcţionare (dacă prisaca este autorizată); certificat de înregistrare a prisăcii de albini, emis de Primăria locală; certificat sanitar-veterinar (formularul nr.2) eliberat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor; raport emis de laboratoarele de încercări a produselor alimentare autorizate.
Petru Vacula a absolvit Facultatea de Drept la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”. Timp de 18 ani, el a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), activând în Comisariatul de Poliţie din Leova. Acolo a deţinut mai multe funcţii: de la ofiţer de sector până la comisar adjunct. Timp de doi ani însă Petru Vacula a deţinut funcţia de comisar al Comisariatului de Poliţie din raionul Cantemir.
Vinurile Purcari au fost distinse cu încă 10 medalii la nivel internațional. În cadrul prestigioasei competiții Decanter World Wine Awards 2016, vinurile noastre au obținut 3 medalii de argint și 7 de bronz. Vinohora în Alb (Fetească Albă & Chardonnay) 2014, Sauvignon de Purcari 2015 și Ice Wine 2014 au fost premiate cu argint, în timp ce medaliile de bronz au fost destinate vinurilor Negru de Purcari 2012, Negru de Purcari 2013, Alb de Purcari 2013, Alb de Purcari 2014, Pinot Grigio 2015, Rose de Purcari 2015 și Freedom Blend 2014.
Începând cu anul 2011, Vinăria Purcari este premiată anual la acest concurs. La Decanter World Wine Awards 2015, vinurile Purcari au luat 2 medalii de argint și 4 de bronz – fiind cea mai premiată vinărie din Europa Centrală. Evenimentul a fost organizat pentru prima dată în anul 2004, devenind cea mai mare competiție de vinuri din lume, la care participă producători din peste 45 de țări. Vinurile sunt evaluate de un juriu format din cei mai buni degustatori mondiali.
Agrobiznes menționează că Vinăria Purcari, fondată în 1827, este cea mai veche vinărie din Moldova care face parte din Bostavan Wineries Group, liderul pieței vinicole din Moldova. Prima medalie de aur a fost obţinută în 1878, la Expoziţia Mondială din Paris, atunci când oenologii francezi au fost profund impresionaţi de aroma bogată şi culoarea intensă a vinului Negru de Purcari, care a întrecut chiar şi vinurile de Bordeaux.
De-a lungul anilor, colecția de vinuri Purcari a câștigat peste 200 de medalii la cele mai prestigioase concursuri internaționale ca Decanter, Concours Mondial de Bruxelles, Challenge International du Vin, a obținut legendara apreciere la curtea regală din Marea Britanie și deține Titlul de Furnizor Oficial al Casei Regale a României.
Și colecţia vinurilor Bostavan a fost completată cu alte două medalii obţinute în cadrul competiţiei internaţionale Decanter World Wine Awards 2016. Vinul Via Etulia Cabernet Sauvignon 2014 și cel din seria DOR – Rară Neagră & Cabernet Sauvignon 2014 au concurat cu vinuri produse în peste 45 de ţări ale lumii, fiind apreciate cu două medalii de bronz de un juriu format din peste 200 de somelieri mondiali.
Vinăria Bostavan este cel mai mare exportator de vinuri de calitate din Republica Moldova cu parteneri în peste 25 de țări ale lumii. Vânzările globale ale companiei ating cifra de 9 milioane de sticle pe an.
Acționarii grupului sunt fondul american de investiții Horizon Capital, International Finance Corporation (Banca Mondială) și fondatorul grupului, vinificatorul Victor Bostan.
Gutuiul este una din cele mai vechi fructe cunoscute. Istoricii susțin că ar data de peste 4000 de ani. Prețuit pentru aroma lui plăcută și nobilă, gutuiul este foarte căutat pe piața de fructe. În plus, nefiind o cultură pretențioasă și rezistentă investiția într-o plantație de gutui sună destul de rezonabil.
Sădirea gutuiului
Gutuiul este un arbore de mărime medie, ce atinge înălțimi de 3,5 m. Trăiește în medie 60 de ani și de regulă înflorește în mai sau iunie. Îi place mult lumina și umiditatea, dar în același timp suportă bine seceta și inundațiile. Nu are rădăcini adânci și îi priește solul unde apele subterane sunt de adâncime mică. Se plantează pe un teren plan sau pe o pantă dulce. Pomul preferă căldura de aceea cel mai indicat ar fi să îl plantați în zonele sudice, în rând cu piersicii și caisele. Aveți grijă ca sortul de gutui ales să se potrivească climatului din regiune.
Deși gutuiul crește oriunde, longevitatea și productivitatea lui depinde de tipul solului. Bunăoară pe solurile nisipos-lutoase arborii nu vor fi foarte productivi și vor trăi mai puțin, în schimb vor rodi mai devreme. O recoltă bogată se obține de la gutuii plantați în soluri grele, bine afânate și hidratate.
Înmulțirea gutuiului se face prin altoire, semințe, butași lemnificați, marcote sau drajoni.
Înmulțirea prin butași lemnificați
Prin butași lemnificați se obține cel mai ușor material săditor de gutui. Pentru aceasta alegeți lăstarii maturi (de un an), situați în partea de jos a copacilor sănătoși și roditori. Tăietura inferioară se face lângă mugur, iar cea superioară la o așa distanță încât uscarea vârfului butașului să nu afecteze mugurele în creștere. Butașii se așează vertical sau oblic.
Partea butașului unde se află mugurul se mușuroiește imediat după plantare cu un strat subțire de pământ (1-2 cm), pentru ca în aproximativ 20 de zile să formeze primele rădăcini. La apariția acestora vom nivela solul în jurul puietului, udându-l din abundență și presărându-i rumeguș sau turbă. Butașii plantați pe pat cald se prind cel mai bine, pe când cei sădiți pe teren deschis riscă să nu iasă. Prin această metodă planta începe a rodi la 3-4 ani.
Îngrijirea gutuiului
Fie secetă sau inundație gutuiul oricum rodește, însă cu cât mai proaste au fost condițiile cu atât mai săraca va fi recolta. Nu doar din punct de vedere cantitativ ci și calitativ (fructele vor fi astringente și dure). În schimb dacă va primi îngrășăminte corespunzătoare și va fi udat la timp veți fi răsplătiți cu o roadă pe măsură.
Tăierile la gutui trebuie efectuate neapărat în primii cinci ani de la plantare, când pomul se dezvoltă activ. Ramurile de rod se vor micșora cu o treime din lungimea inițială. Nu exagerați cu tăierea întrucât dacă lăstarii vor crește intensiv și coroana va fi prea deasă, fructele se vor coace târziu. Trebuie înlăturate atât ramurile prea viguroase cât și cele slabe, atacate sau uscate. Dacă există ramuri cu vârfurile uscate ce trebuie păstrate atunci le vom tăia doar partea uscată până la lemnul sănătos.
FOTO: tcpermaculture.blogspot.com
Tăierea principală se execută primăvara devreme. Dacă pomul produce intens lăstari de un an atunci în august aceștia trebuie ciupiți altfel la venirea înghețurilor vor pieri întrucât nu vor reuși să se lignifice (transforme în lemn).
Gutuiul se leagă în primii ani de viață, cât copacul se dezvoltă activ. Întrucât nu crește drept, mai ales pe pante, pomul are nevoie de un sprijin. Când puietul va fi puternic și va începe a rodi, sprijinul va fi înlăturat.
Irigarea și fertilizarea
Fiindcă iubește umezeala gutuiul are nevoie de cel puțin șase irigări în perioada primăvară-toamnă. Prima irigare se face primăvara timpuriu, cu câteva zile înainte de înflorire, a doua se efectuează în toiul înfloririi, a treia după ce cad toate ovarele, a patra când se dezvoltă lăstarii, următoarea peste 20 de zile după precedenta, iar ultima când se formează și cresc fructele. Udările dese dar sărace nu vor avea efectul scontat. Important este ca solul ce înconjoară rădăcinile principale (adâncite la 40-80 cm la copăceii tineri și la 1 m la cei adulți) să fie suficient de umed. Norma de udare a plantelor tinere este de 400 litri, iar a celor mature între 450 și 800 litri per copac.
Gutuiul are nevoie de îngrășăminte pe tot parcursul perioadei de vegetație. Primăvara devreme planta cere fertilizanți organici, vara necesită o dietă pe bază de azot, fosfor și potasiu, iar pentru ca primăvara următoare să nu îi lipsească nimic toamna va primi fertilizanți organici și minerali. Dacă o veți hrăni corespunzător pomul vă va răsplăti cu o recoltă mai mare cu o treime.
Gutuiul rodește toamna, din septembrie și până în noiembrie. Vă sfătuim să lăsați fructele pe copac pe cât de mult posibil ca să-și dobândească gustul lor specific. Unele sorturi trebuie să se facă bine înainte de a se consuma în stare crudă. Ca să aveți fructe până în primăvară acoperiți-le cu făină și așezați-le în lăzi. De asemenea, fructele se ascund între ramuri de salcie, după care se depozitează într-o încăpere răcoroasă.
Soiurile de gutui
La ora actuală se cunosc peste 400 de soiuri de gutui diferențiate după forma fructelor (în formă de măr sau piriforme), după frunze (pestrițe sau nu), după epoca de coacere (moldovenești, de Portugalia) sau după forma coroanei (conică, piramidală).
Gutuile Maslyanka-pozdnyaya
Soiul rusesc tolerează nemaipomenit de bine frigul și este productiv. Fructele sunt în formă de măr, mici, cântăresc maxim 60 g. Datorită astringenței puternice fructele sunt folosite pentru prelucrare, mai puțin pentru consum. Semințele lor în schimb se utilizează la încrucișări pentru obținerea unor soiuri cu bună rezistență la frig și cu fructe mășcate.
Gutuile Bereczki
De origine maghiară, fructele acestor copaci sunt foarte mari (de la 225 g și până la 900 g) și au forma piriformă. Pulpa fructului este tare, suculentă, dulce-acidulată, slab astringentă și aromată. Se recoltează în octombrie și se pot păstra până în ianuarie.
Gutuile de Portugalia
Gutuiul are fructele mari (200-400 g), piriforme, dar lipsite de suculență și cu un gust pronunțat astringent. În schimb soiul este rezistent la transport si se păstrează bine o perioadă îndelungată. Fructele însă nu se consumă proaspete.
FOTO: urban.ro
Gutuile Champion
Obținut în SUA, soiul are vigoare mare, dar intră pe rod târziu, tocmai la 5-6 ani de la plantare. În schimb pomul este productiv (70-100 kg) si rodește regulat. Fructele câtăresc între 400 și 800 g, sunt în formă de pară și au suprafața netedă. Pulpa este tare, potrivit de suculentă și intens aromată. Se recoltează în octombrie și se păstrează destul de bine până la începutul lui ianuarie. Are o slabă rezistență la transport, însă datorită gustului plăcut și conținutului ridicat de zahăr, aceste gutui pot fi consumate atât în stare proaspătă cât și prelucrate.
Gutuile de Constantinopol
Originar din Turcia, pomul este de vigoare mijlocie, dar începe a rodi la 3-4 ani de la plantare. Are o productivitate înaltă (70-120 kg/pom la vârsta de 10-12 ani), iar fructele sunt mari (500-750 g), destul de suculente, cu un gust dulce-acrișor și fin aromate. Deoarece se păstrează puțin se întrebuințează în special pentru prelucrări industriale.
