Crearea unui mediu de afaceri favorabil şi atragerea investiţiilor străine în ramură a fost şi rămâne a fi principalul factor de revitalizare a industriei în Moldova. De această părere sunt experţii Ion Tornea şi Sergiu Ţirigan, care au participat în cadrul unei dezbateri, organizate de IDIS „Viitorul” şi Radio Europa Liberă, transmite IPN.
Referindu-se la dezindustrializarea Republicii Moldova, care s-a produs după destrămarea URSS, experţii au menţionat că ponderea industriei în PIB s-a redus de la 60% înainte de 1989 la 15% în prezent. Potrivit lor, au fost închise 70% din numărul întreprinderilor existente în 1989, iar numărul angajaţilor s-a micşorat de la 456 de mii de persoane până la 148 de mii.
Spre deosebire de alte ţări, cum ar fi de exemplu Slovacia, care, de asemenea, şi-a pierdut vechile relaţii de producţie, precum şi o bună parte din piaţa de desfacere, Moldova nu a reuşit să retehnologizeze întreprinderile, după ce au fost retrase tehnologiile de producere pentru fostul complex militar sovietic.
„Retehnologizarea urma să se efectueze prin privatizarea, vânzarea acestor întreprinderi unor investitori. Lucrul acesta nu s-a făcut. Între timp, personalul calificat al acestora a plecat, şi-a schimbat locul de lucru. În Slovacia acest exod de angajaţi industriali nu s-a înregistrat, fiindcă s-a reuşit substituirea vechilor relaţii de producere cu altele noi”, a notat Ion Tornea.
„În prezent industria Republicii Moldova are trei componente principale. Circa 5% o constituie industria alimentară şi a băuturilor, alte 5 % revine energiei electrice şi gazelor şi 3,7% industriei extractive”, a precizat Sergiu Ţirigan.
De asemenea, experţii au menţionat că industria alimentară se dezvoltă tradiţional în Moldova şi are mari perspective, având în vedere şi oportunităţile, oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, parte a Acordului de Asociere semnat cu UE. În acest sens, experţii au subliniat necesitatea stringentă de a expune pe piaţa internă şi externă produse, ce ar corespunde standardelor. Totodată, urmează să fie cât mai urgent restructurat sistemul de certificare a produselor.
Participanţii la dezbatere au apreciat că nici în prezent Moldova nu dispune de potenţial, de competenţe tehnologice pentru a reindustrializarea ţării. Aceste competenţe ar urma să fie importate prin atragerea investitorilor străini. În acest context este indicat ca statul să se concentreze pe pregătirea forţei de muncă calificată, de care ar avea nevoie investitorii străini pentru realizarea în Moldova a unor proiecte industriale importante.
O altă recomandare este de a reabilita, acolo unde există, sau de construi din nou infrastructura. Se are în vedere de a pune la dispoziţia potenţialilor investitori, dar şi a populaţiei ţării drumuri, bune, reţele de transport moderne, alte obiecte de infrastructură. La fel, este necesar de a consolida instituţiile statului, ca acestea să fie cât mai eficiente şi mai transparente în dialogul privind reindustrializarea ţării cu potenţialii investitori.
Biscaya® OD 240 g/l – Insecticid inovator cu acţiune sistemică
Substanţa activă: Tiacloprid 240 g/l
Forma preparativă: ulei dispersabil
Ambalaj: 5 l
Biscaya – insecticid pe bază de tiacloprid din clasa chimică neonicotinoide cu acţiune sistemică, contact şi ingestie.
Particularităţile chimice ale substanţei active îl caracterizează ca absolut inofensiv pentru albini, şi ne oferă posibilitatea de al utiliza în perioada de înflorire, în amestec cu fungicidul Propulse® fără vreo influenţă asupra albinilor.
Biscaya este un insecticid total inofensiv pentru albini şi bondari, atât adulti cât şi larve, şi nu posedă acţiune repelentă (spre deosebire de alte produse).
Datorită acestui fapt numărul de flori polenizate de către insecte, este maximal. De menţionat faptul că soarta florilor de rapiţă care se polenizează de către insecte este egală cu o treime din flori.
Insecticidul Biscaya are o formulare inovatoare – ulei dispersabil. Ea a fost sintetizată cu utilizarea uleiului vegetal, special pentru tratarea culturilor, frunzele căror sunt acoperite cu un strat ceros, care au o capacitate joasă de reţinere a soluţiei de lucru.
Conţinutul produsului asigură depăşirea cu succes a acestor obstacole şi îmbunătăţeşte reţinerea şi distribuirea soluţiei de lucru pe suprafaţa foliară.
Dimensiunea particulelor ale substanţei active tiacloprid precum şi prezenţa unei pelicule la suprafaţa organelor tratate datorită formulării sale (ulei dispersabil), oferă încă un avantaj important, şi anume cel de distribuire uniformă a produsului pe suprafaţa frunzei şi rezistenţa la spălare.
De asemenea, datorită dizolvării treptate a substanţei active, ne asigură o penetrare rapidă şi uniformă în mezofilul frunzei.
Mecanism de acțiune
Biscaya stimulează suprasolicitarea sistemului nervos, provoacă la insecte convulsii şi moartea ulterioară.
Produsul acţionează nemijlocit atât prin contactul direct cu dăunătorul în cauză – acţiune de contact, cât şi prin ingestie rozând părţile verzi ale plantei tratate inclusiv prin sugerea sucului celular de către insecte cu aparat bucal de înţepat şi supt.
Activitatea translaminară – nimerind pe suprafaţa frunzelor, substanţa activă tiacloprid se dizolvă în pelicula de ulei, şi cu ajutorul unor compuşi speciali dizolvă stratul ceros al frunzei, nimerind în plantă.
Activitatea sistemică al produsului se datorează capăcităţii substanţei active de a se deplasa cu circuitul ascendent al sevei, protejând astfel noile creşteri ale plantei.
Prin stropirea în perioada de butonizare – înflorire ale culturii.
Norma de consum a soluţiei de lucru constituie 100-300 l/ha.
GRÂU
0,2 – 0,3 l/ha – ploşniţe spp, tripşi, păduchi.
Prin stropire în perioada de vegetaţie, în momentul înspicării.
CARTOF
0,2 l/ha – gândacul din Colorado.
Prin stropirea în perioada de vegetație.
Norma de consum a soluției de lucru constituie 100-300 l/ha.
Atenție! Produsele cu formulare Ulei dispersabil (OD), sunt predispuse la stratificare temporară în perioade de păstrare. Înainte de pregătirea soluției de lucru, este necesar de agitat flaconul foarte bine până la obținerea unui conținut omogen.
Avantaje
Inofensiv pentru albini și bondari;
Lipsa efectului repelent pentru insecte polenizatoare;
Stabil la temperaturi înalte;
Conținut, aderență și distribuire optimă pe suprafața frunzelor;
Rezistență sporită la precipitații;
Îmbunătățirea și sporirea eficacității sistemice ale produsului;
Noua linie de vinuri Castel Mimi a fost lansată în vânzare în Republica Moldova, după un amplu proces de dezvoltare a vinăriei. Seria include nouă tipuri de vinuri din colecţia „classic” şi două vinuri din gama „reserve”.
Vinurile Castel Mimi sunt semnate de oenologul-şef Oleg Boboc, unul dintre cei mai reputaţi vinificatori din Republica Moldova. Note florale, arome fructate şi legende păstrate în butoi – sunt caracteristice noilor vinuri, puse la dispoziţia amatorilor de vin bun.
Vinurile apar într-o „haină” nouă, cu o etichetă deosebită, dar şi cu noul logo Castel Mimi. Pe o etichetă de fundal alb, alături de reprezentarea grafică a primului Castel vinicol din Moldova, sunt amplasate ornamente naţionale moldoveneşti, simbolice fiecărui vin în parte. Dincolo de înfăţişare, noile vinuri Castel Mimi reprezintă un salt calitativ ce reflectă tendinţele moderne din industria vinului.
Toate vinurile din colecţia „classic” sunt proaspete, aromate şi fructate, din roada anului 2015. Printre altele, Castel Mimi a produs, în premieră, Pinot Gris, dar şi vinuri din soiul autohton Feteasca Albă. Din gama vinurilor albe se mai disting Riesling, Chardonnay şi Sauvignon Blanc. Amatorii de rose se vor putea delecta cu un rose în stil „Province”, produs din Cabernet Sauvignon, la fel, roada anului 2015.
În gama vinurilor roşii Castel Mimi au intrat soiurile Cabernet Sauvignon şi Merlot, dar şi renumitul cupaj Roşu de Bulboaca, ce şi-a câştigat deja renume amatorii de vinuri bune.
Noua linie Castel Mimi este completată de două vinuri din seria „reserve” – Cabernet Sauvignon 2012 şi Merlot 2012 – maturate timp de 24 de luni în butoaie noi de stejar franţuzesc, produse în ediţii limitate. De altfel, Castel Mimi Cabernet Sauvignon 2012 a devenit deja singurul vin din Republica Moldova medaliat cu aur la prestigiosul concurs internaţional – Mundus Vini 2016.
„Cele mai bune vinuri se produc la Castel Mimi – primul Castel din Moldova – încă din anul 1893. Odată cu restaurarea Castelului, dar şi cu lansarea noii linii de vinuri, scriem o nouă pagină în istoria vinificaţiei moderne a Republicii Moldova”, a declarat Cristina Frolov, director Castel Mimi.
Vinurile Castel Mimi vor putea fi cumpărate în vinotecile specializate, dar şi în reţelele comerciale din toată Republica Moldova.
Convocarea la Chişinău a celei de-a II-a Ședințe a Comitetului de Supraveghere în Agricultură dintre Republica Moldova şi Republica Turcia, atragerea investițiilor turcești în sectorul agriculturii și dezvoltării rurale, inițierea contactelor cu importatorii turci de carne, acestea și alte subiecte au fost discutate în cadrul întrevederii Ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama cu omologul din Turcia Farul Celik, Ministru al Alimentaţiei, Agriculturii şi Zootehniei, care a avut loc joi, 05 mai, în Antalya, Turcia.
Conducerea MAIA a adus mulțumiri părții turce pentru sprijinul constant de care se bucură Republica Moldova de la declararea independenței. Eduard Grama a manifestat interes pentru preluarea experienţei de succes a Turciei în ce privește tehnologiile de producere a legumelor în sere, și colaborarea în vederea extinderii suprafețelor de teren protejat în RM, în scopul asigurării pieței interne cu legume în perioada rece a anului, precum și pentru creșterea potențialului de export în țările CSI. De asemenea, Ministrul Eduard Grama a vorbit despre intensificarea relațiilor de colaborare în sectorul zootehnic și inițierea procedurii de parafare și aprobare a unui acord privind exportul animalelor în Turcia.
Un subiect aparte al dialogului a constituit extinderea programelor de asistență în domeniul agriculturii, oferite de Guvernul Turciei prin intermediul Agenţiei Turcești de Cooperare şi Dezvoltare (TIKA).
La rândul său, Ministrul din Turcia, Farul Celik a apreciat relațiile istorice dintre cele două state și a menționat că legăturile de prietenie trebuie să se reflecte în schimburile comerciale. Oficialul a precizat că investitorii turci nu cunosc climatul investițional din Republica Moldova. Totodată, Ministrul Farul Celik a precizat că ultima ședință a Comitetului de Supraveghere în Agricultură dintre Republica Turcia şi Republica Moldova a avut loc în 2013.
Spre finalul întrevederii, Ministrul Eduard Grama a mulțumit pentru ospitalitate și a invitat omologul său turc să întreprindă o vizită în Republica Moldova, însoțit de un grup de investitori.
Notă: Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama efectuează, în perioada 3-7 mai, o vizită de lucru în Antalya, Turcia, unde participă la cea de-a 30-a Conferinţă Regională pentru Europa (ERC) a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
În localitatea Matca din judeţul Galaţi, hectarul de teren agricol a ajuns să coste şi peste 30.000 de euro. Circa 3.000 dintre cele 8.000 de hectare ale localităţii sunt cultivate cu legume, din care 800 de hectare sunt acoperite cu solarii. O şesime dintre solariile României sunt la Matca, iar producţia anuală de legume depăşeşte 200 de milioane de kilograme, scrie adevarul.ro.
De ani buni, comuna gălăţeană Matca a ajuns să fie cunoscută pe mai tot teritoriul României, ba chiar şi în numeroase ţări europene, „vinovate” de această faimă fiind legumele produse în cantităţi industriale aici.
Deşi acum vreo şase decenii, când renumele aşezării începea să crească, cei care „duceau greul” erau pepenii (la acerbă concurenţă cu cei de Dăbuleni), între timp centrul de greutate a balansat că roşii şi castraveţi, capitol la care mătcaşii se bat pentru clienţii din Europa cu marii producători legumicoli din Turcia, Bulgaria sau Ungaria.
Că afacerea merge bine stau mărturie nu doar cantităţile uriaşe vândute de mătcaşi, cât faptul că, efect direct al prosperităţii, hectarul de arabil a ajuns să coste sume ameţitoare la Matca: undeva între 30.000 şi 40.000 de euro, adică de două-trei ori mai mult decât terenurile agricole din Olanda sau din Franţa.
FOTO: adevarul.ro
O şesime din solariile României sunt la Matca
Deşi poate părea ciudat, o şesime dintre solariile din România se găsesc la Matca. Cifrele indică faptul că la nivel naţional sunt aproape 5.000 de hectare de solarii, dintre care 800 de hectare se găsesc în Matca.
Mai nou, tot mai mult comune din zonă (aflată în imediata apropiere a oraşului Tecuci) au prins gustul afacerii cu legume în spaţii protejate, aşa că solariile din Matca, Corod, Cudalbi, Drăgăneşti şi Comeşti acoperă circa 1.000 de hectare, deci cam o cincime din suprafaţa cultivată în România.
De altfel, din câte spune primarul comunei, Nelu Costea, legumicultura este principala ocupaţie a locuitorilor aşezării, care numără peste 12.000 de suflete.
„Toată lumea de la noi are solarii, fie că vorbim despre fermieri sau despre profesori ori salariaţi ai primăriei. Doar copiii şi bătrânii neputincioşi nu muncesc în solarii”, spune primarul Costea, el însuşi un priceput fermier.
O aşa afacere extinsă a lăsat, evident, urme adânci pe faţa localităţii, care nu seamănă cu nicio altă aşezare românească. Văzută de departe, Matca luceşte în soare ca o imensă întindere de apă. Fiecare curte este practic acoperită cu folie din polietilenă, aşa că doar imobilele mai înalte ies în evidenţă, ca nişte insuliţe în uriaşa întindere lucitoare.
FOTO: adevarul.ro
Nici comerţul nu este unul tipic în sat.
„La noi sunt mai multe magazine de folie şi de alte lucruri necesare agriculturii decât magazine obişnuite”, glumeşte primarul.
Cât despre magazine de legume, cui îi trebuie, când 99,99% dintre mătcaşi au propriile solarii şi grădinii de zarzavaturi? Ca urmare, totul a fost condensat într-o întinsă piaţă angro, unde sunt sute de standuri şi de unde cumpără pieţarii şi aprozarele de pe cale de şapte-opt judeţe.
În rest, se vinde cu tirul. Nu cu lada sau cu baxul. Pur şi simplu, cu zecile şi sutele de tone, căci mătcaşii, ocupaţi cu producţia, nu prea au timp să stea la tarabă şi să vândă cu kilogramul.
„Aşa a fost mereu aici la noi. Noi nu suntem pieţari, ci producători serioşi, de pe mâinile cărora iese producţie serioasă, nu câteva fire de ceapă din fundul curţii, cum e prin alte locuri”, spune, cu mândrie, legumicultorul Ionel Dobrea.
FOTO: adevarul.ro
Mâncatul de seminţe, „ocupaţie” fără candidaţi
Şi mai există un lucru cam ciudat la Matca. Nu prea sunt asistaţi social.
„La noi sunt doar vreo 30-40 de persoane la ajutor social. Sunt oameni bolnavi, care nu pot munci. În rest, toată lumea e la muncă, nu la întins mâna”, spune primarul Nelu Costea.
Ce-i drept, pe uliţele satului nu-i prea multă mişcare. Doar copiii care vin sau se duc la şcoală pot fi întâlniţi. În rest, toată lumea e în solar. Legumele nu aşteaptă, n-au răbdare.
Şi ar mai fi un detaliu, poate uşor hazliu. Tradiţia moldovenească a băncii de la poartă, pentru mâncat seminţe de floarea soarelui, nu a prins rădăcini la Matca.
„Ai noştri nu au timp de bârfă şi de mâncat seminţe. Din timpul pierdut vine sărăcia! Dacă şi în restul României ar munci lumea măcar 50% din ce muncim noi, aici, ţara noastră ar fi departe, domnule. Ar fi bogăţie mare”, este categoric Nelu Costea.
Nelu Costea. primarul de la Matca // FOTO: adevarul.ro
Interesant este şi faptul că acest mare bazin legumicol a apărut pe un teren atipic, pe unde nu trece un curs de apă din care să se alimenteze grădinarii. Nici măcar sistemul de irigaţii de tip socialist nu a fost finalizat (lucrările au fost abandonate în 1989, la stadiul de 80%, iar sistemul nu a funcţionat vreodată).
Aşa că plantele din solarii sunt udate cu apă scoasă din puţuri individuale şi apoi circulată prin sisteme moderne, care includ încălzirea, amestecul cu nutrimente şi irigarea prin picurare. Fiecare solar are sistemul lui de irigaţii, sistemul lui de încălzire şi, desigur, secretele lui.
Pământul e scump pentru că-i muncit
Pământul este teribil de scump la Matca. În vecinătatea aşezării, unde sunt concentrate 99% dintre solariile din comună, hectarul depăşeşte 30.000 de euro. Este cel mai scump teren agricol din România şi printre cele mai scumpe din Europa. Bunăoară, în Olanda sau în Franţa hectarul de arabil este între 12.000 şi 18.000 de euro, adică de două-trei ori mai ieftin decât la Matca.
Mătcaşii ştiu şi de ce a ajuns preţul aşa de sus.
„Munca întregii comunităţi i-a dat valoare terenului. Poţi să te duci să cumperi teren mai ieftin în altă parte, însă nu se mai cheamă că faci roşii sau castraveţi de Matca”, spune Nelu Costea.
Legume într-un solar din Matca // FOTO: adevarul.ro
Cât priveşte cantitatea de legume produse la Matca, nu există nepărat o cifră exactă, ci doar estimări. Ar fi undeva cam la 80.000 de tone de legume de solar şi peste 120.000 de tone de legume de câmp. Pe an, de aici pleacă, aşadar, către lumea largă, aproximativ 200 de milioane de kilograme de legume. Jumătate ia calea exportului. Imens!
„Vin polonezii şi iau castraveţi de la noi. Au discutat pe internet în engleză cu cineva de pe-aicea. Ei au fabrică la ei în Polonia şi vor castraveţi mulţi. Îi pun la borcane şi îi duc în Lituania, în Germania şi nu mai ştiu unde. Se culeg în jur de 400-500 de tone de castraveţi pe zi, aici la Matca”, povesteşte mătcaşul Ionel Dobrea.
Interesant este şi că potenţialul zonei tinde să se schimbe un pic, căci mătcaşii (şi nu doar ei) au înţeles că nu pot sta la nesfârşit la mâna fluctuaţiilor din piaţă şi că le trebuie spaţii de depozitare profesionale.
„Au început să apară şi pe la noi depozite frigorifice, linii de sortare şi de ambalare. Deocamdată nu este cine ştie ce, însă este un pas important. Aşa cum îi ştiu pe mătcaşii mei, ideea se va extinde în curând la scară mare”, este de părere primarul comunei.
Cât priveşte aşteptările de la guvernanţi, oamenii din Matca sunt fermi: legi mai bune contra monopolului supermarketurilor, ajutor pentru investiţii în tehnologie şi, nu în ultimul rând, infrastructură rutieră, căci drumurile româneşti, mai ales în zona asta de ţară, sunt praf şi pulbere.
Prim-ministrul Pavel Filip a abordat, la o întrevedere cu ambasadorul Federaţiei Ruse, Farit Muhametşin, posibilitatea reluării exportului de fructe şi legume moldoveneşti pe piaţa rusească. Cei doi oficiali au discutat cadrul actual al relaţiilor bilaterale şi evoluţia acestora, şi au remarcat potenţialul cooperării moldo-ruse pe multiple planuri, informează biroul de comunicare al Executivului.
O atenție aparte a fost acordată posibilității reluării exportului de fructe și legume moldovenești pe piața Federației Ruse. În acest sens, a fost menționată necesitatea unor discuții directe între instituțiile de profil din cele două țări pentru lichidarea barierelor tehnice în relațiile comerciale modo-ruse. Premierul Pavel Filip a menționat interesul țării noastre pentru impulsionarea cooperării economice și creșterea schimburilor comerciale cu Federația Rusă.
În altă ordine de idei, ambasadorul rus a transmis Premierului Pavel Filip un mesaj de felicitare cu ocazia zilei de 9 mai din partea omologului său din Federația Rusă, Dmitri Medvedev. În acest context, cei doi oficiali au vorbit despre acțiunile întreprinse de Guvernul Republicii Moldova pentru marcarea Zilei Victoriei și a comemorării eroilor căzuți pentru independența Patriei, menționând importanța promovării memoriei și a faptelor veteranilor de război, precum și a consolidării societății în jurul valorilor general umane.
Asigurarea unei populații în creștere cu alimente adecvate, nutritive și sigure este o sarcină complexă – o sarcină în care produsele alimentare, mijloacele de trai și gestionarea resurselor naturale, nu mai pot fi tratate separat. Ținând cont de provocările regionale specifice, țările din Europa și Asia Centrală par determinate să corecteze lucrurile.
Reuniti aici pentru cea de-a 30-a Conferință Regională FAO pentru Europa, delegațiile statelor membre și reprezentanții organizațiilor de observatori au discutat în această dimineață despre beneficiile multiple ale culturilor leguminoase, ca și subiect complementar alimentației și preocupărilor de mediu ale regunii.
Culturile leguminoase sunt recoltate și folosite în alimentație sub formă de fasole uscată, mazăre, linte și alte produse similare. Acestea sunt promovate în acest an prin intermediul Anului Internațional al Leguminoaselor, desemnat de FAO.
Cei mai mulți consumatori de leguminoase din regiune sunt Turcia, Serbia, Spania, Israel, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, în timp ce în țările din Asia Centrală se înregistrează rate de producție și de consum foarte scăzute. În economiile în curs de dezvoltare din regiune, leguminoasele sunt cultivate în zonele marginale și nu sunt utilizate pe scară largă în scopuri comerciale.
FOTO: flickr.com/photos/faonews
În decursul zilei de ieri, miniștrii agriculturii și alți participanți de rang înalt au căutat soluții petru a transpune în viață, în această parte a lumii, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, convenite la nivel global.
Cele 17 obiective, cunoscute de asemenea ca și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, au fost adoptate unanim de 193 de țări în septembrie 2015. Realizarea obiectivelor ar însemna o lume transformată până în anul 2030 – mai echitabilă, durabilă și rezistentă . Țările sunt acum așteptate să-și alinieze prioritățile naționale cu Agenda, în funcție de nevoile și capacitățile lor.
Mai multe obiective se referă în mod expres la produsele alimentare și agricultură, în timp ce altele pot fi realizate numai cu ajutorul contribuțiilor din sectorul agricol și alimentar. Țările au făcut apel la noi combinații de politici, parteneriate și investiții sub formă de soluții creative la probleme complexe de dezvoltare.
Regiunea – întinzându-se de pe coasta Atlantică a Europei de Vest pe coastele Pacificului Rusiei – este extrem de eterogenă. Prevalența sărăciei este scăzută în majoritatea țărilor europene, dar rămâne o problemă pentru Europa de Est și Asia Centrală, în special în zonele rurale.
FOTO: flickr.com/photos/faonews
Participanții la conferință au convenit asupra faptului ca fermele agricole mari sa coexiste cu fermele de familie si proprietarii mici de terenuri agricole au nevoie de o atenție specială, mai ales în Asia Centrală unde 90 la sută din producția agricolă este produsă de fermele de familie. Accesul la servicii, cunoștințe, piețe de desfacere, produse tehnice necesare în agricultură și resurse financiare sunt cruciale dacă fermele de familie își doresc să-și mărească productivitatea și veniturile.
Rata foametei absolute este relativ scăzută în regiune, dar diferite forme de malnutriție sunt o preocupare în creștere în toate cele 53 de state. Deficiențele de micronutrienți, excesul de greutate și obezitatea sunt unele dintre cele mai comune forme de malnutriție în regiune.
Într-o lucrare prezentată în cadrul sesiunii, FAO sugerează să se acorde atenție creșterii ocupării forței de muncă și a veniturilor în zonele rurale, în special în Caucaz, Asia Centrală, Balcani și Europa de Est, unde agricultura reprezintă o sursă majoră de locuri de muncă. Dezvoltarea sectorului agricol poate contribui la asigurarea ocupării forței de muncă, salarii egale și condiții decente de trai pentru lucrătorii agricoli din aceste țări.
FOTO: flickr.com/photos/faonews
Protecția socială, de asemenea, se afirmă ca un mecanism util pentru generarea de locuri de muncă în mediul rural din regiune, permițând în același timp o creștere în agricultură.
În timpul dezbaterii, accentul a fost pus pe integrarea a trei principii în modul în care sunt produse, proceste, distribuite și consumate alimentele: 1) capacitatea de adaptare la schimbările din structura cererii de produse alimentare și a efectelor negative ale schimbărilor climaterice 2) asigurarea drepturilor fundamentale și a mijloacelor de trai decente pentru persoanele care lucrează în sistemul de alimentație și 3) gestionarea resurselor naturale astfel ca impactul să fie minim asupra mediului.
Cercetările limitate, lipsa tehnologiei și politicile agricole care tind să favorizeze cerealele, sunt printre motivele pentru care leguminoasele nu sunt cultivate pe scară largă sau consumate în regiune.
Conferința regională va continua mâine cu sesiuni în care se vor stabili prioritățile pentru FAO în regiune pentru următorii doi ani.
Agenția pentru Eficiență Energetică a convocat astăzi beneficiarii Programul de susținere și dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova, într-o ședință de informare pentru a prezenta condițiile noii componente de sprijin, implicit finanțare a Programului. Întrunirea a avut loc ca urmare a deciziilor aprobate la ultima şedinţă a Consiliului Proiectului Energie şi Biomasă, prezidată de Viceprim-ministrul, Ministrul Economiei, Octavian Calmâc, în data de 21 aprilie curent.
În cadrul întâlnirii cu beneficiarii Programului, reprezentanții Agenției pentru Eficiență Energetică au prezentat un nou instrument financiar pentru consolidarea pieței locale de biocombustibili solizi și a beneficiarilor Programului, care va presupune:
oferirea mijloacelor circulante pe termen scurt în sumă de până la 500 000 MDL cu o dobândă de 0 (zero) % (fiecare beneficiar va putea beneficia o singură dată) pentru procurarea materiei prime necesare în procesul de producere;
întoarcerea integrală a suportului financiar oferit la expirarea a 6 luni de la obținerea mijloacelor financiare;
beneficiarul va fi obligat contractual să plătească o penalitate în mărime de 0,2 % din valoarea suportului oferit pentru fiecare zi de întârziere;
condiționarea oferirii suportului în cauză cu 0 (zero) MDL datorii la zi;
asigurarea unui element de siguranță în raporturile a fi stabilite cu potențialii beneficiari, prin introducerea contractelor de fidejusiune;
prezentarea unui plan de afaceri și a Raportului financiar în vederea estimării viabilității potențialului beneficiar și evaluarea acestora.
În cadrul ședinței, reprezentanții AEE au prezentat și câteva probleme cu care se ciocnesc beneficiarii Programului, și care au stat la baza inițiativei Agenției pentru Efcieință Energetică de a le oferi suport, precum:
managementul în afaceri;
lipsa personalului calificat;
lipsa mijloacelor circulante.
Totodată, Agenția pentru Eficiență Energetică a venit și cu prezentarea a câteva acțiuni de pe Agenda autorității a fi întreprinse în scopul soluționării problemelor apărute pe piața locală de producer a biocombustibilului solid. Printre cele mai importante acțiuni, întreprinse în comun cu Proiectul ”Energie și Biomasă”, au fost enumerate următoarele:
școlarizarea Beneficiarilor pentru identificarea și aplicarea soluțiilor de gestionare eficientă a resurselor și proceselor de activitate ale întreprinderii;
dezvoltarea meseriilor „Operator în sala cu cazane” și „Silvicultor”;
înaintarea de către AEE a inițiativei privind reducerea cotei TVA la 0% pentru întreg lanțul aferent proceselor de producere a biocombustibilului solid – de la materia primă la energia termică produsă din acest combustibil
dezvoltarea instrumentelor de piață de tip Parteneriat Public-Privat și Contracte de furnizare a energiei (ESCo);
introducerea obligativității pentru instituțiile publice de a procura și utiliza în sezonul de încălzire combustibilii care asigură cel mai optim raport preț-calitate, în conformitate cu unitățile de generare a energiei deținute;
elaborarea și implementarea unui Program național de dezvoltare a biomasei;
implementarea unei Platforme online de procurare/ comercializare a biocombustibilului solid;
analiza oportunității elaborării unei „liste negre” a APL-urilor care nu respectă angajamentele luate în calitate de beneficiari ai proectelor implementate în cadrul localității.
Amintim că Programul de susținere și dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova a fost lansat în anul 2012. În total, 16 companii au beneficiat de un suport financiar ce nu a depășit valoare maximă de 750 000 lei, pentru procurarea echipamentului de producere a biocombustibilului solid. În cadrul Programului a fost oferită finanțare în valoare totală de 9 801 096 de lei.
Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi hotărârea cu privire la Proiectul de lege pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind achizițiile publice.
Aderarea ţării noastre la acest Acord reprezintă un instrument important în crearea și menținerea unui sistem național eficient de achiziții publice. Implementarea Acordului va încuraja investițiile externe prin participarea companiilor străine la tenderele din Republica Moldova. În acelaşi timp, şi companiile moldovenești vor avea posibilitate să participe la licitaţiile organizate în afara țării, preluând cele mai bune practici internaționale, bazate pe principii de transparență, concurență și comerț liber.
Accederea Republicii Moldova la Acordul Organizației Mondiale a Comerțului privind achizițiile publice este o acțiune importantă pentru liberalizarea comerțului. În acest sens, instituțiile guvernamentale au întreprins un șir de măsuri reformatoare în domeniu, printre care aprobarea Legii nr.131 din 03.07.2015 cu privire la achizițiile publice.
Conform deciziei Comitetului OMC, Republica Moldova urmează să ratifice Acordul până la 16 iunie curent.
