FOTO. Tânărul fermier care a reușit să pună pe picioare o afacere de succes la nordul republicii

Sergiu Jaman
-
0
FOTO. Tânărul fermier care a reușit să pună pe picioare o afacere de succes la nordul republicii

Nu departe de oraşul Glodeni, în localitatea Sturzovca, descoperi afacerea de familie a tânărului fermier Zarişneac Dmitrii. Având studii superioare în drept şi participând la un curs de instruire cu tematica: „Cum să iniţiezi o afacere?”, în anul 2011, la cei 24 de ani îşi înregistrează o gospodărie țărănească, care urmează să aibă un viitor prosper.

În anul 2012, când era abia la începutul carierei, îşi înfiinţează o plantaţie multianuală de cireş pe o suprafaţă de 7,3 ha cu soiul „crupnoplodnîi”, destinate pentru export, beneficiind de subvenţii din partea statului acordate producătorilor agricoli.

Fiind conștient de faptul că munca manuală în câmp nu-i va permite să-și dezvolte și să-și extindă afacerea, cu suportul mijloacelor de subvenționare acordate în anul 2013, Zarișneac Dmitrii își procură un tractor – Belarus 82, dotat cu stropitoare și echipament necesar pentru a facilita munca agricultorului și a fi în pas cu cerințele impuse.

Fiind pasionat de cultivarea căpșunilor pe teren protejat, în anul 2014 participă la un schimb de experiență timp de 2 săptămâni în Israel, unde este familiarizat cu tehnologia de creștere a căpșunilor și strugurilor în sere.

La moment, cea mai mare realizare a tânărului fermier este construcția a două sere performante cu o suprafață de 1 400 m2, după tehnologia israeliană, unde sunt cultivate căpșuni de soi ”Clery” și struguri de masă. Materialul săditor și utilajul pentru sere a fost importat din Israel și aplicat pe câmpurile țării noastre cu scopul de a obține producție ecologică și super-timpurie în condițiile Republicii Moldova, care după spusele agricultorului, sunt unice la nordul republicii.

Fructele sunt ținute la o temperatură ce variază între 80 C și 200 C, pentru irigare folosește metoda prin picurare, iar la polenizarea florilor a adus bondari speciali din Ucraina.

După calculele realizate, anul acesta, tânărul fermier prognozează o roadă de 6 mii kg de pe cei 1 400 m2 și planifică să-și realizeze producția până la apariția căpșunilor în grădinile oamenilor.

Pe parcursul anilor 2012 – 2015, GȚ “Zarișneac Dmitrii” a beneficiat de sprijinul acordat agricultorilor din partea statului prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Astfel, au fost accesate fonduri în valoare de 95 mii lei pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale pomicole și pentru procurarea tehnicii/utilajului agricol convenţional, iar pentru producerea legumelor și a fructelor pe teren protejat urmează să primească încă 220 mii lei.

Sursa/Foto: AIPA

LED Moldova lansează un concurs pentru cei interesați de tehnologii noi de cultivare și prelucrare a legumelor și fructelor

Sergiu Jaman
-
0
LED Moldova lansează un concurs pentru cei interesați de tehnologii noi de cultivare și prelucrare a legumelor și fructelor

Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein prin intermediul Proiectului EdAgri lansează un concurs pentru organizațiile și persoanele fizice interesate în aplicarea tehnologiilor noi de cultivare și prelucrare a legumelor și fructelor. Temenul limită de depunere a dosarelor este 16 mai 2016. Publicăm mai jos conținutul notei informative a acestui proiect.

Context. Deşi în Moldova sunt companii agricole moderne ce utilizează tehnologii de ultimă oră în cultivarea şi procesarea legumelor şi fructelor, există încă o mare necesitate pentru diseminarea acestor tehnologii moderne în Republica Moldova. Proiectele anterioare s-au focusat asupra fermierilor, oferindu-le instruiri şi creând loturi demonstrative în terenurile lor. Într-o măsură oarecare, colegiile agricole au fost ignorate. Dar este rolul lor de a instrui specialiştii-practicieni în cultivarea şi procesarea legumelor şi fructelor. Pentru a instituţionaliza aceste tehnologii moderne, Moldova are nevoie de o instituţie ce are o fermă modernă utilizată pentru instruire unde pot fi demonstrate aceste tehnologii, dar şi angajamentul său oficial, legal în formarea iniţială şi continuă.

Colegiul Agricol din Ţaul va fi declarat centru de excelenţă în horticultură şi tehnologii agricole. El este axat pe creşterea şi procesarea legumelor şi fructelor, are un personal şi management angajat, o staţiune didactic­experimentală cu dimensiuni considerabile utilizată şi în scopuri didactice (cca 265 ha).

Fundaţia Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein în Moldova prin intermediul Proiectului EdAgri lansează un program de transfer tehnologic cu scopul de a susţine Colegiul Agricol din Ţaul pentru a deveni un centru, unde sunt aplicate o multitudine de metode moderne, documentate şi diseminate, de cultivare a legumelor şi fructelor.

Schema Programului de Transfer Tehnologic va permite subcontractaţilor de servicii de consultanţă să aplice tehnologii noi în cultivarea şi procesarea legumelor şi fructelor în staţiunea didactic-experimentală sau în laboratoarele colegiului. Aceasta va permite profesorilor şi studenţilor să observe şi să experimenteze tehnologii de ultimă oră, să dobândească o înţelegere mai profundă a lor. Finalmente, Colegiul Agricol din Ţaul va fi transformat într-un loc unde sunt implementate tehnologii moderne de producere, iar studenţii, fermierii pot vedea pe loc modul în care ele sunt aplicate.

Subiecte: suportul este oferit pentru toate aspectele ce ţin de cultivarea şi procesarea legumelor, fructelor, nucilor şi pomuşoarelor. În acest sens, este posibil să se propună o tehnologie pentru tratarea solului utilizată în cultivarea legumelor, de combatere a dăunătorilor în producerea fructelor sau tehnologii specifice de procesare a produselor alimentare vegetale.

Cine? LED lansează invitaţia pentru:

  • Universitatea Agricolă,
  • institute de cercetare,
  • instituţii specializate,
  • companii focusate pe agricultură,
  • ONG-uri,
  • experţi individuali, inclusiv cercetători şi profesori,
  • laboratoare specializate,
  • fermieri cu experienţă,
  • colegii agricole.

Cerinţe. Cererea de aplicare pentru programul de transfer tehnologic va cuprinde următoarele:

  1. Introducerea unei tehnologii potrivite utilizate în cultivarea sau procesarea legumelor şi fructelor, dar neaplicată pe scară largă în Republica Moldova. Aceste tehnologii, cel mai probabil, sunt deja folosite în străinătate sau în fermele şi companiile moderne din Moldova, dar nu sunt aplicate pe scară largă în ţară.
  2. Pentru aceasta tehnologie, ar trebui să fie oferite informaţii de bază, ce ar explica la ce problemă se referă tehnologia şi care sunt etapele implementării ei, inclusiv care sunt materialele necesare. Ele trebuie să fie scrise într-un limbaj accesibil pentru studenţii şi lucrătorii agricoli. Vizualizările au un mare avantaj. S-ar putea ca astfel de materiale informative să existe deja pentru tehnologia propusă. În acest caz, nu este necesar ca ele să fie create din nou. La fel, deja ar putea exista informaţii ce pot fi adaptate pentru nivelul colegiului (simplificate). Sau ele sunt în alte limbi şi pot fi traduse, adaptate. În cazul în care nu există informaţii corespunzătoare pentru a fi traduse sau adaptate, atunci ele pot fi elaborate în cadrul acestui program. Aceste materiale trebuie finalizate în momentul în care va începe aplicarea tehnologiei în terenurile colegiului. De exemplu, ele pot fi create în faza de pregătire, astfel, încât profesorii şi studenţii pot fi instruiţi şi ghidaţi cu ajutorul acestor materiale informaţionale.
  3. Această tehnologie urmează să fie aplicată pe câmpurile didactice sau în unităţile de producere ale colegiului. Scara de aplicare trebuie să fie destul de mică, deoarece transferul tehnologic urmă’reşte în mare parte scopuri didactice. Orice propunere trebuie să ia în calcul materialele, echipamentele, instrumentele şi consumabilele necesare pentru pilotarea tehnologiei propuse. Aplicanţii urmează să propună companiile din ţară unde pot fi acestea procurate. Bugetul trebuie să reflecte realist nevoile financiare.
  4. Profesorii şi lucrătorilor agricoli (elevii, eventual) trebuie să fie ghidaţi în pilotarea si implementarea tehnologiei, să primească suportul necesar. Aceasta cere prezenţa la faţa locului, care poate fi combinată şi cu ghidarea la distanţă (la telefon, Skype, poze, etc).
  5. De asemenea, profesori, personalul şi studenţii vor fi ghidaţi cum să documenteze pilotarea tehnologiei (procesele, aspectele economice), cum să colecteze şi documenteze datele obţinute. După fazele de informare, aplicare şi protocolare, personalul colegiului va fi susţinut în etapa de a face concluzii cu privire la pilotarea tehnologiei. Spre exemplu, ce poate fi îmbună’tă’ţit la următoare aplicare a tehnologiei date?

Logistica: Fundaţia LED Moldova va încheia contracte de prestări servicii cu beneficierii selectaţi în bază de concurs. Colegiul Agricol din Ţaul are camere confortabile pentru cazarea oaspeţilor, astfel încât înnoptările nu sunt o problemă. Cazarea, alimentarea şi transportul vor fi incluse în buget în baza preţurilor oferite de colegiu. Procurarea bunurilor necesare pentru pilotarea tehnologiei (echipamente, instrumente, consumabile) se va face direct de către Fundaţia LED Moldova prin transfer către companiile locale recomandate de experţi. Bugetul trebuie să reflecte realist nevoile financiare, inclusiv estimarea serviciilor de expertiză, a costurilor de consultanţă ale aplicanţilor.

Încurajăm toate persoanele interesate să contacteze şi să viziteze oficiul LED pentru clarificări, ajutor şi informaţii utile înainte de a depune cererea de aplicare.

Procesul de selecţie. Toate propunerile vor fi analizate de către Unitatea de Implementare a proiectului conform următoarelor criterii:

  • generale eligibile (dosar de aplicare completat),
  • tehnologie fezabilă şi replicabilă,
  • relevanţa,
  • calificarea şi/sau experienţa echipei de implementare sau a conducătorului.

Durata totală a programului: 2 ani; în total vor fi 4 runde de colectare a cererilor de aplicare (primăvara şi toamna).

Buget total: 120.000 EUR.

Puteți descărca mai jos formularul de aplicare.

Date de contact LED Moldova.

O grupare a furat peste 30 de tone de mere din depozitul unui fermier din Dondușeni

Sergiu Jaman
-
0
O grupare a furat peste 30 de tone de mere din depozitul unui fermier din Dondușeni

Ghinion pentru un fermier din satul Pocrovca, raionul Dondușeni. Acesta a rămas fără 30 la sută din recolta de mere de anul trecut, după ce hoții i-au furat din depozit fructe în valoare de aproximativ jumătate de milion de lei. Polițiştii îi caută acum pe cei care au dat lovitura, anunță PublikaTV.

Hoții au forțat ușa de la intrare și au pătruns în acest depozit de unde au luat peste 30 de tone de mere. Fructele erau în lăzi, sortate și ambalate pentru export.

Proprietarul spune că fructele urmau să ajungă în Rusia.

„Totul era pregătit. De dimineaţă urma să le împachetăm şi să le trimitem în Federaţia Rusă. Când am venit şi am văzut ce s-a întâmplat, nu ne venea să credem”, a spus fermierul Denis Șerbacov.

În depozit sunt instalate camere de supraveghere, însă de o săptămână acestea nu funcționează.

„Aici sunt instalate camere video, dar am avut un incendiu săptămâna trecutăşi le-am deconectat”, a mai spus fermierul.

Acest furt i-a lăsat mască şi pe localnicii din Pocrovca.

„Lăzile erau pregătite, cred că s-au mişcat destul de repede. E clar că a fost un grup de oameni, nu mai puţin de opt persoane”, a spus un localnic.

„Acest caz este ieşit din comun. Cred că a fost cineva care ştie bine ce se întâmplă acolo. Mai mult, cred că nu a fost de unul singur, a avut complici”, a spus o localnică.

„Se mai întâmpla ca să fure câte o ladă, două, dar aşa ceva nu a fost niciodată. E greu să ascunzi aşa o cantitate mare de mere. Cred că deja le-au scos din ţară”, a spus un alt localnic.

Poliția a inițiat o cauză penală pentru furt în proporții deosebit de mari.

„S-au făcut grupuri de lucru, zeci de poliţişti activează în teritoriu pentru ilucidarea circumstanţelor şi descoperirea persoanelor care sunt implicate în acest furt”, a declarat ofițerul de presă al Inspectoratului de Poliție Dondușeni, Alexandru Vlaicu.

Dacă vor fi identificaţi, hoții riscă până la 12 ani de închisoare.

Avicultorii ucraineni se impun pe piața din Moldova

Sergiu Jaman
-
0
Avicultorii ucraineni se impun pe piața din Moldova

Producătorii moldoveni de carne de pasăre nu fac faţă concurenţei impuse de importul de carne de pasăre din Ucraina. Surse din cadrul Asociaţiei Avicole au comunicat pentru „INFOTAG” că muncitorii din piaţă nu beneficiază de sprijinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a Guvernului, unde deja de şase luni este discutată introducerea taxelor vamale speciale de protejare la importul de carne de pasăre.

„În schimbul taxei vamale de 15% din costul cărnii importate, Ministerul Economiei propune introducerea cotelor la importul de carne de pasăre din Ucraina”, a spus interlocutorii agenţiei, în opinia cărui statul a renunţat la ideea de a sprijini producătorul autohton de carne de pasăre.

Sursa a atras atenţie asupra faptului că în Ucraina avicultura este mai dezvoltată decât în Moldova.

„În primul rând, statul vecin are o politică de privilegii pentru agricultori, căror le este returnat TVA-ul. În al doilea rând, în Ucraina resursele energetice sunt cu mult mai ieftine comparativ cu tarifele din Moldova, ceea ce pune producătorii de carne din pasăre în condiţii inegale de concurenţă”, a spus reprezentantul asociaţiei.

Afaceri cu oi: Cum alegem o rasă cu o productivitate înaltă de carne și lână

Natalia Ciuvaga
-
0
Afaceri cu oi: Cum alegem o rasă cu o productivitate înaltă de carne și lână

Pentru ca afacerea cu ovine în regim gospodăresc să fie una rentabilă, micii fermieri ar trebui să opteze pentru rasele precoce și cu o productivitate înaltă de carne și lână.

O oaie de rasă mixtă (carne și lână) atinge într-un an 60-70 kg greutate în viu și produce între 3 și 4 kg de lână fină sau semifină.

De asemenea, se merită de investit în ovinele Romanov, una din cele mai apreciate rase de blană din lume. Blănurile fine se obțin de la mieii sacrificați la opt-nouă luni, vârstă la care aceștia cântăresc 30-35 kg în viu.

La naștere mieii Romanov sunt negri, însă de la două luni le crește intensiv puf gri astfel că pe la 3-4 luni blana lor devine de culoare gri-închis cu nuanțe de albastru. Lâna oilor din rasa Romanov nu își pierde forma la purtare.

După ce criterii alegem o oaie bună?

Productivitatea oilor, indiferent de aptitudine (carne sau lână), depinde de vârstă, constituție și bineînțeles de alimentație și întreținere.

Constituția. O oaie sănătoasă are pieptul voluminos prins de un trunchi lat, alungit și un abdomen ce nu atârnă. Picioarele vor fi puternice și fără defecte de aplomb. Apropierea picioarelor la glezne îngreunează mersul animalului și se consideră un defect grav. Capul mare și greu indică o constituție fizică grosolană, productivitate scăzută și lână de proastă calitate.

Greabănul, spinarea  și șalele trebuie să fie drepte și late. Un greabăn înalt și ascuțit sau o spinare curbată trădează un organism slab. Rasele de lână au greabănul lat și bine marcat. La femele ugerul trebuie să fie voluminos, iar mameloanele bine dezvoltate.

Cantitatea și calitatea învelișului lânos al oilor depinde în mare parte de piele. Astfel, animalele cu pielea groasă au lâna grosolană și aspră, pe când cele cu pielea subțire și elastică au lâna stufoasă. Tipul pielii se determină la atingere.

FOTO: en.wikipedia.org
FOTO: en.wikipedia.org

Vârsta. Ca și în cazul caprelor, putem afla vârsta oilor după dentiție. O oaie adultă are 32 de dinți: 24 de măsele împărțite egal pe o parte și pe alta a maxilarelor și 8 incisivi pe partea de jos.

Incisivii situați la mijlocul maxilarului de jos se numesc clești și sunt în formă de lopată. Aceștia sunt urmați de primii mijlocași, secunzii mijlocași și lăturașii (câte unul de fiecare parte). Primele trei măsele se numesc pre-molari, iar celelalte trei din spate molari.

Cleștii erup în prima săptămână de viață a mieilor, urmând ca restul dinților de lapte și premolarii să apară pe la trei-patru săptămâni.

Primul molar erupe la trei luni, următorul la nouă luni, iar pe la un an jumătate cleștii de lapte se schimbă cu cei permanenți. La această etapă oaia are 28 de dinți.

Primii mijlocași și premolarii sunt înlocuiți cu dinți permanenți la doi ani. Tot atunci apare și ultima pereche de molari. La vârsta de trei ani are loc înlocuirea tuturor incisivilor de lapte.

Când oaia împlinește cinci ani incisivii încep să se clatine și să se tocească, peste un an apar spațiile inter-dentare, iar la șapte-opt ani dinții încep să cadă.

Cea mai mare cantitate de lână se obține de la oile cu vârsta de 2-4 ani. La miei lâna este întotdeauna mai subțire ca la exemplarele adulte. Pierderea dinților este însoțită de o scădere bruscă a producției de lână, astfel întreținerea acestor rumegătoare nu mai este rentabilă.

Articol realizat în baza materialelor bibliotekar.ru

România este în top 5 țări din lume care a vândut cele mai multe pământuri către străini

Sergiu Jaman
-
0
România este în top 5 țări din lume care a vândut cele mai multe pământuri către străini

Cetățenii străini au cumpărat în România un milion de hectare de teren agricol în mai puţin de doi ani şi jumătate de când s-a liberalizat piața funciară pentru cetăţenii din Uniunea Europeană. Ritmul este ameţitor şi, dacă se va menţine, în mai puţin de 12 ani, tot terenul agricol românesc va fi în posesia lor. Proprietarii români sunt ademeniţi să vândă cu preţuri de 4.000-5.000 de euro hectarul, dar nu ştiu că aceste sume sunt de 15-20 de ori mai mici decât în ţările europene, scrie Jurnalul Național.

Patru din cele 10 milioane de hectare de teren arabil pe care le are România sunt controlate de străini, direct sau prin firme interpuse.

„Două milioane de hectare de teren arabil sunt vândute la străini, iar alte două milioane de hectare sunt date în arendă unor firme cu acționari străini”, a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

El a explicat că între 1990 şi 2014 străinii au achiziţionat un milion de hectare de teren arabil înfiinţând firme în România, iar după 1 ianuarie 2014, când s-a liberalizat piaţa funciară, au mai cumpărat încă un milion de hectare. Aceste estimări ale producătorilor români se bazează pe datele culese din România, dar și din bazele de date internaționale, pentru că în România nu există statistici oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole. Acest lucru a fost remarcat şi de Transnational Institute, finanţat de Comisia Europeană, dar și de fundațiile private din SUA și Europa.

Achiziţii de pe hârtie

"Suntem singura ţară din Europa, din cele 28, în care cumpără cine vrea, cât vrea, fără nicio restricţie. Şi a patra sau a cincea din lume care a vândut cel mai mult din pământul său" - Laurențiu Baciu, președinte LAPAR
„Suntem singura ţară din Europa, din cele 28, în care cumpără cine vrea, cât vrea, fără nicio restricţie. Şi a patra sau a cincea din lume care a vândut cel mai mult din pământul său” – Laurențiu Baciu, președinte LAPAR

Europenii, în special danezii, italienii, austriecii, cumpără pe bandă rulantă, fără să știe măcar unde este terenul, semnează doar documentele de vânzare-cumpărare.

„Nu vin ei, au angajați români care lucrează pentru ei. Nici nu știu pe unde e pământul. Dar sunt foarte bine organizaţi, vin în sat, cu notari, cu cadastrişti, fac tranzacții rapid. Aşa, un fond de investiţii a cumpărat la Botoşani, într-o săptămână, zece mii de hectare”, a spus Baciu.

Acesta a adăugat că pentru europeni este o oportunitate pentru că nu toate statele sunt așa de permisive, sunt ţări dintre cele mai democratice în care nici nu se concepe ca un străin să cumpere teren acolo.

„Olanda, Germania, Italia. Au legislaţia în aşa fel, încât accesul este liber străinilor, însă condiţiile de aplicare ale legii sunt de aşa natură, încât nu se poate cumpăra. Dar pot să spună la noi vânzarea e liberă, dar e declarativ, când să cumperi efectiv, vezi că nu se poate”, susţine reprezentantul LAPAR .

Primele 100 de companii agricole care operează în România au acţionari din Liban, Italia, Litu­ania, Țările de Jos, Franța, SUA, Marea Britanie, Portugalia, Spania și Austria, potrivit unei analize a Transnational Institute.

Preţurile pământului sunt ridicol de mici

Terenurile se vând pe nimic în România comparativ cu alte țări europene. Preţurile medii de tranzacţionare sunt cuprinse între 2.000 euro/ha și 7.000 euro/ha (în zona de vest a ţării).

„Factorii importanţi în determinarea preţurilor de tranzacţionare ţin de gradul de comasare al terenurilor, de situaţia cadastrală a acestora, de existenţa logisticii necesare pentru o agricultură performantă şi, nu în ultimul rând, de calitatea naturală a terenului”, a explicat Marius Schiopotă, Managing Partner al Hitch&Mosher, companie imobiliară care tranzacționează terenuri agricole.

Spre comparație, în Germania și Franța, un hectar de teren agricol costă, în medie, 30.000 de euro, iar în Olanda, 80.000 de euro.

Bulgarii şi ungurii au spus „NU!”

Bulgarii și ungurii au impus o serie de condiții care să descurajeze cumpărătorii străini. Investitorul trebuie să aibă cetățenie și reședință în țara respectivă ca să poată achiziţiona tere­nuri agricole. E drept că pentru aceste iniţiative Comisia Europeană a deschis împotriva lor procedura de infringement, însă reușesc să câștige timp și să-și conserve pământul până ce mai cresc prețurile și interesul pentru cumpărare se va diminua.

Guvernul a abrogat 169 de ordine vamale pentru a sprijini agenții economici

Sergiu Jaman
-
0
Guvernul a abrogat 169 de ordine vamale pentru a sprijini agenții economici

Cabinetul de miniștri a decis abrogarea a 169 de ordine cu impact major asupra activităţii agenţilor economici emise de Serviciul Vamal în perioada anilor 2000-2016. Revizuirea actelor normative cu caracter de reglementare a activităţii de întreprinzător emise de Serviciul Vamal a fost efectuată în regim de urgență, la solicitarea Prim-ministrului Pavel Filip.

Astfel, a fost instituit un Grup de lucru cu participarea reprezentanţilor Ministerului Economiei, Ministerului Justiției, Ministerului Finanţelor, Serviciului Vamal, ai Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare, Programului USAID BRITE, Corporației Financiare Internaționale (IFC), care a analizat toate actele normative emise de Serviciul Vamal în perioada anilor 2000-2016. Urmare, au fost identificate 439 de ordine cu impact asupra antreprenorilor cu activitate comercială externă.

După ce fiecare ordin a fost analizat prin prisma cadrului legal, au fost propuse spre abrogare 169 de ordine vamale. Lista conține ordine care şi-au pierdut valabilitatea, acte normative care au devenit caduce în virtutea noilor prevederi normative recent aprobate, acte normative care contravin expres prevederilor normative de forță juridică superioară. Alte 52 de acte urmează a fi revizuite în cadrul Grupului de lucru în următoarele trei luni.

Premierul Pavel Filip a salutat această decizie „Dacă există voinţă, demonstrăm şi rezultate. Odată cu reformele realizate, Serviciul Vamal devine un partener al mediului de afaceri, transparent și mai eficient”, a menţionat Prim-ministrul.

Astfel, dacă anterior prin Ordinul Serviciului Vamal nr.458-O din 24.12.2010, agentul economic putea efectua procedura de vămuire doar la Biroul vamal în raza sa teritorială de activitate, iar pentru a o trece la alte birouri vamale era nevoie de o autorizare prealabilă emisă de Serviciul Vamal, după anularea acestui act, se va permite vămuirea mărfurilor la orice organ vamal, la care se va adresa agentul economic.

Un alt exemplu este Ordinul nr.177-O din 04.10.2004 cu privire la formarea registrului agenţilor economici din domeniul comerțului exterior. Ordinul obliga orice agent economic ce intenționa să desfășoare activitate comercială externă să se înregistreze la Serviciul Vamal, să prezinte o cerere, copia certificatului de înregistrare, copia autentificată a certificatului de atribuire a codului statistic. După abrogarea ordinului, această obligaţie se anulează, Serviciul Vamal, urmând să obțină informaţia necesară despre agentul economic de la organele abilitate, în baza sistemului informațional de schimb de date.

Acțiunea face parte din agenda de reforme a Guvernului privind ameliorarea climatului investițional și susţinerea mediului de afaceri.

Registrul Vitivinicol, lansat și aprobat în versiunea de testare

Sergiu Jaman
-
0
Registrul Vitivinicol, lansat și aprobat în versiunea de testare

Versiunea preliminară a programului software pentru Registrul Vitivinicol (RVV), elaborat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), a fost aprobată într-o ședință comună, desfășurată în data de 13 aprilie 2016, la sediul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA). Softul Registrului a fost pus la dispoziția instituțiilor vizate, printre care ONVV, MAIA, Agenția Națională de Dezvoltare Rurală ACSA și Centrul de Informare Agricol, pentru testarea internă.

Eduard Grama, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare: „Într-o țară cu tradiții seculare vitivinicole, menținerea evidenței tuturor actorilor din procesul de producere a vinului a devenit o obligație în era vitezei și a informației! Prin crearea acestui Registru, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreună cu Oficiul Național al Viei și Vinului intenționează să creeze condiții favorabile în primul rând pentru cunoașterea exactă a caracteristicilor celor implicați în sectorul vinicol, dar și pentru a spori calitatea materiei prime și a vinului îmbuteliat, mărind astfel competitivitatea acestor produse pe piața internă și mai ales pe cea externă.”

RVV este un sistem de trasabilitate coerent, care va asigura transparenţa întregului proces tehnologic, de la struguri marfă până la distribuirea produsului finit, mărind astfel competitivitatea produselor vinicole – o condiţie prealabilă și actuală a pieţelor de desfacere regionale și globale.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Am avansat mult în procesul de elaborare și implementare a Registrul Vitivinicol și am ajuns la finalul primei etape, care a presupus testarea și aprobarea versiunii preliminare a softului. Alături de partenerii noștri de dezvoltare vom continua să lucrăm  până la începutul anului viitor, pentru ca în rezultat industria vitivinicolă să se poată bucura de toate beneficiile oferite de acest proiect. RVV este un proiect de importanță majoră pentru calitatea și trasabilitatea Vinului Moldovei, care va asigura transparenţa întregului proces tehnologic și va ajuta producătorii locali să se extindă atât pe piața internă, cât și pe cele externe.”

Programul software pentru RVV este elaborat de către compania „TENDER SYSTEM” s.r.o. (Cehia) și finanțat de Agenția Cehă pentru Dezvoltare, fiind construit după schema de funcţionare a Registrului Vitivinicol din Cehia, lansat acum mai bine de 10 ani.

Zdeněk Krejčí, Ambasadorul Cehiei în Republica Moldova: „Republica Cehă este partener al Republicii Moldova în implementarea proiectelor de dezvoltare a sectorului agricol, în special a celui vitivinicol. Crearea și ţinerea Registrului Vitivinicol după modelul ceh va permite transferul tehnologiilor și a know how-ului. Scopul nostru este de a acorda Republicii Moldova suport în expertiza şi aliniera RVV cu standardele UE, ca în final să obţinem trasabilitatea produselor vitivinicole și deschiderea noilor piețe.”

Jaroslav Stana, project leader, Institutul Central de Testare în Agricultură, Cehia: „Prima etapă de elaborare a programului IT pentru Registrul Vitivinicol cu privire la întocmirea documentului de analiză și proiectare a sistemului a fost aprobată în cadrul şedinţei de astăzi, urmează sesiunile de testare a softului și vor fi organizate cursuri de instruire privind utilizarea acestuia.”

Până la sfârșitul verii în softul Registrului Vitivinicol vor fi introduse datele din toate cererile de înregistrare a parcelelor viticole colectate de către consultanții Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală ACSA. Ulterior, softul va fi testat deja cu toate datele incluse și acumulate până la acel moment, pentru a vedea buna funcționare a mecanismului de raportare a datelor. Până în prezent numărul cererilor se ridică la 12 mii, însă urmează să crească până la finalul perioadei indicate.

De asemenea, pe parcursului celui de-al doilea trimestru, elaboratorul softului planifică interacțiunea RVV cu Registrul de stat al populației și Registrul de stat al unităților de drept, ceea ce va contribui, în final, la sporirea transparenței în sectorul vitivinicol din RM.

Despre Registrul Vitivinicol

Registrul Vitivinicol (RVV) este destinat tuturor viticultorilor și vinificatorilor care dețin parcele viticole de producție-marfă mai mari de 0,15 ha cu soiuri de struguri de masă și pentru vin. RVV va conține informații detaliate despre plantaţiile şi unităţile vinicole, făcând posibilă identificarea produselor vitivinicole, inclusiv a celor cu indicaţie geografică (IG) şi cu denumire de origine protejată (DOP), în tot lanțul procesului de producere – comerț: viticultor, producător de vin, distribuitor, vânzător, exportator. Înscrierea viticultorilor și vinificatorilor în RVV este obligatorie, excepție făcând agricultorii care utilizează strugurii doar pentru consum  propriu. Cei care nu se vor înscrie în Registrul vitivinicole riscă să le fie aplicate sancțiuni administrative, să nu poată obține orice tip de subvenții din fondurile subvenționării de stat și chiar să fie în imposibilitate de a-și comercializa strugurii destinați fabricării vinurilor. Fondurile necesare implementării Proiectului de creare și ținere Registrului Vitivinicol au fost alocate de către Agenția Cehă pentru Dezvoltare (CzDA) şi de partenerul strategic al ONVV, Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova.

GIZ Moldova va implementa în următorii doi ani un proiect de circa 2,8 milioane de euro

Sergiu Jaman
-
0
GIZ Moldova va implementa în următorii doi ani un proiect de circa 2,8 milioane de euro

Agenția pentru Cooperarea Internațională a Germaniei (GIZ) va implementa în următorii doi ani proiectul de ”Consiliere a Guvernului Republicii Moldova în politici economice”. Conceptul proiectului, care are un buget de circa 2,8 milioane de euro, a fost prezentat astăzi Viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Octavian Calmîc, de șeful echipei GIZ Moldova, Ronny Bechmann.

Prezentând oportunitățile oferite de proiect, Ronny Bechmann, a accentuat că acesta  va oferi servicii de consultanță pentru Cabinetul Primului-ministru și a agențiilor guvernamentale relevante care promovează investițiile, în special Comisia economie, buget și finanțe, Cancelaria de Stat, Ministerul Economiei și MIEPO. Șeful echipei GIZ Moldova a specificat că la moment a fost confirmată disponibilitatea proiectului de a susține implementarea Strategiei Naționale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru perioada 2016-2020.

 ”În acest sens, proiectul va contracta o companie de consultanță, care ulterior va pune la dispoziție experți în dependență de specificul activității care urmează a fi desfăşurate”, a subliniat Ronny Bechmann.

În acest context, Octavian Calmîc și Ronny Bechmann au trecut în revistă activitățile din planul de acțiuni al ministerului Economiei privind realizarea Strategiei Naționale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru perioada 2016-2020 la implementarea cărora va participa și GIZ Moldova.

Potrivit ministrului Economiei, Octavian Calmîc,  acest proiect este unul foarte important pentru autoritățile Republicii Moldova, deoarece va contribui la dezvoltarea economică durabilă a țării, inclusiv prin îmbunătățirea climatului investițional și atragerea investițiilor străine directe în toate sectoarele economiei naționale.

”Noi salutăm și apreciem eforturile partenerilor noștri în inițierea și implementarea proiectelor, care vin în susținerea eforturilor autorităților naționale privind reformarea și modernizarea economiei naționale, crearea unui mediu atractiv pentru investitori, a noilor locuri de muncă, etc.”, a spus Octavian Calmîc.

Vorbind despre dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Republicii Moldova și GIZ, Octavian Calmîc a menționat interesul autorităților naționale în inițierea unor proiecte care ar viza actualizarea Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova, elaborarea unui program de reindustrializare a țării, precum și a unor acțiuni comune de promovare – misiuni ai oamenilor de afaceri, schimb de experiență, expertiză și studii de piață sectoriale, etc.

În timpul discuțiilor, interlocutorii au făcut un schimb de opinii vizavi de realizarea altor proiecte implementate de GIZ Moldova în țara noastră, inclusiv celor ce țin de îmbunătățirea siguranței alimentelor, modernizarea serviciilor publice, calitatea și eficiența serviciilor de sănătate, etc. La moment, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei implementează în Republica Moldova 6 proiecte în valoare de 14,4 milioane de euro.

1...1.6431.6441.645...1.992Pagina 1.644 din 1.992