Pentru prima dată în istoria vinificației autohtone, Vinul Moldovei va fi prezentat publicului din Coreea de Sud, în cadrul expoziției internaționale „Wines&Spirits Expo 2016”. În perioada 21-23 aprilie, 12 companii vinicole din Republica Moldova vor fi prezente la Seul, unde își vor expune produsele la un stand comun, sub egida brandului vinicol de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”. Participarea țării noastre la eveniment este organizată și finanțată de Oficiul Național al Viei și Vinului.
Dumitru Munteanu, director al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului: „După embargoul impus de Rusia am început să ne îndreptăm eforturile spre căutarea altor piețe strategice pentru exportarea produselor noastre de calitate. În acest sens am descoperit că piața asiatică prezintă un potențial foarte mare pentru Vinul Moldovei, China fiind un exemplu elocvent în acest sens. Iar participarea la această expoziție ne oferă oportunitatea de a face cunoștință și cu consumatorul coreean, care sperăm să aprecieze la fel de mult Vinul Moldovei.”
Cele 12 companii care vor reprezenta țara noastră la standul „Vinul Moldovei. O legendă vie” sunt: „Vinăria din Vale”, „Chateau Vartely”, „Bostavan Winery”, „Chateau Purcari”, „Castel Mimi”, „Carpe diem”, „Cricova”, „Fautor”, „Cimislia Wineries”, „Mold Nord”, „Imperial Vin” și „Et Cetera”. Ele vor oferi vizitatorilor spre degustare de 60 de denumiri de vinuri, 600 de sticle fiind deja livrate la expoziție.
Prezența la „Seoul International Wines&Spirits Expo 2016” este un eveniment neprogramat pentru vinificatorii din țara noastră. Organizatorii expoziției au invitat Republica Moldova să participe, propunând Oficiul Național al Viei și Vinului o ofertă de nerefuzat: spațiu gratuit în cadrul expoziției și designul gratuit al standului „Vinul Moldovei”. Participarea va reprezenta o testare prealabilă a pieței, precum și o oportunitate de a evalua interacțiunea cu profesioniștii în domeniu (distribuitori și importatori de vinuri, specialiști și somelieri internaționali) și reacția consumatorilor coreeni în ceea ce privește Vinul Moldovei.
Piața Coreei de Sud cunoaște în prezent o creștere semnificativă a consumului de vinuri, iar 3 companii din Republica Moldova își exportă deja produsele vinicole pe această piață. În anul 2015 țara noastră a livrat spre piața sud-coreeană 35.577 litri de vin, iar experții ONVV apreciază că potențialul de export în Coreea de Sud pentru Vinul Moldovei este mult mai mare și urmează a fi valorificat.
Prin promovarea consecventă a brandului național vinicol „Vinul Moldovei” la expoziţiile internaționale specializate, ONVV urmărește poziționarea Republicii Moldova ca un producător de vinuri de calitate și creșterea exporturilor de produse cu valoare adăugată înaltă pe noi piețe.
Casele din panouri termoizolante sunt apreciate pentru simplitatea montajului, rentabilitate și rezistența la umiditate sau cutremur. În pofida acestor avantaje, multă lume se arată reticentă față de tehnologiile canadiene, de aceea în acest material vom vorbi despre plusurile și minusurile acestor construcții.
Li se zic ”canadiene” clădirilor realizate după tehnologia SIP (Structural Insulated Panel – panouri structurale izolante). Blocurile termoizolante, numite și ”sandwich”, sunt asamblate din panouri prefabricate industrial. Este greșit să li se zică carcasă, chiar dacă uneori instalații sunt prevăzute cu o carcasă. Noi ne vom referi doar la clădirile canadiene construite din panouri tipice.
Avantajele caselor canadiene
Principalul avantaj constă în aceea că tehnologiile SIP sunt elaborate până în cele mai mici detalii datorită faptului că au fost perfecționate ani buni în țările din nordul Americii și Europei. Acestea au ținut piept uraganelor și altor intemperii, demonstrându-și eficacitatea nu o singură dată.
Deși panourile SIP nu par masive și trainice, acestea asigură o remarcabilă izolație termică datorită materialelor ”calde” din care sunt confecționate. Prin urmare, nu veți avea nevoie de izolare suplimentară ca în cazul construcțiilor din cărămidă, iar suprafața utilă a casei se va optimiza din contul pereților subțiri.
2. Greutate redusă
Panourile canadiene sunt foarte ușoare, fiind alcătuite în principal din spumă de polistiren, material ușor și durabil. Rolul de carcasă revine bârnelor, iar cele două fețe ale ”sandwich-ului” plăcilor OSB. Dacă un perete din cărămidă cu suprafața de 1 m pătrat cântărește peste o tonă, atunci unul SIP puțin peste 20 kg. Respectiv este mai ușor de montat și necesită cheltuieli mai mici pentru temelie, fundațiile continue și cele pe rețele de piloți fiind suficiente. Aceste construcții pot fi înălțate și pe soluri dificile cum sunt cele cu ape subterane de adâncime mică. Pe lângă asta, puteți construi noi etaje din panouri sandwich pe deasupra celor existente.
Tehnologiile SIP vizează reducerea costurilor fără să taie din calitate sau confort.
3. Izolare fonică bună
Spre deosebire de apartamentele din oraș, izolarea fonică în casele particulare nu este absolut necesară, însă unii proprietari nu sunt împotrivă. Panourile SIP sunt excelente izolatoare fonice întrucât reduc semnificativ nivelul de zgomot și absorb sunetele în interiorul încăperii.
După nivelul de absorbție a sunetului, panourile sandwich pot fi comparate cu pereții din cărămidă. Ele absorb mai rău undele sonore și vibrațiile (cum ar fi cele produse la mers), dar o mochetă peste pardoseală poate salva situația.
4. Duritate ridicată
Panourile sandwich se comportă excelent și în caz de cutremur. Casele construite după această tehnologie rezistă la încărcări longitudinale de 18-20 tone și încărcări transversale de 3-3,5 tone. Un rezultat excelent pentru un material atât de lejer și subțire.
5. Termeni de execuție restrânși
O casă de acest tip se ridică în numai câteva luni, fără să apelați la specialiști de negăsit sau echipamente speciale. Pentru că toate elementele sunt prefabricate locuințele se construiesc indiferent de sezon, ceea ce nu putem spune despre beton. În plus, casele din panouri sandwich nu au nevoie de timp pentru a se ”așeza”, deci puteți începe lucrările de interior imediat după înălțarea construcției. Pereții și pardoseala rămân netezi întrucât materialele își păstrează forma.
6. Mai multă lumină
În aceste case întotdeauna este luminos. Totodată, spre deosebire de locuințele din cărămidă, în acestea puteți instala geamuri de mărimi mai mici.
Dezavantajele caselor din panouri sandwich
Casele canadiene au doar trei dezavantaje, sau cel puțin asta susțin constructorii neîncrezători în ”materialul necunoscut” din care sunt confecționate. La o analiză minuțioasă se dovedește totuși că aceste dezavantaje sunt indirecte și pot fi pe deplin neglijate.
La arderea spumei de polistiren se produce de 6 ori mai puțină energie termică ca la arderea lemnelor uscate de același volum.
1. Risc ridicat de incendiu
Într-adevăr, după nivelul pericolului de incendiu casele canadiene fac parte din clasa K3, adică periculoase, ca și locuințele din lemn. Totuși deseori se neglijează faptul că spuma de polistiren din miezul sandwich-ului împiedică răspândirea focului, iar panourile nu elimină substanțe toxice cum ar fi monoxidul de carbon, eliminat în procesul de ardere a lemnului. Sloiul suplimentar de tencuială și gips carton micșorează la rândul lor pericolul de incendiu.
2. Atrag rozătoarele
Nu este chiar corect deoarece nu toate rozătoarele pot să roadă învelișul din OSB, scândurile sau celelalte materialele tari din care sunt asamblate blocurile termoizolante.
3. Casele nu sunt ecologice
Unii continuă să asocieze panourile SIP cu PAL-urile sovietice, punându-le în cârcă aceleași proprietăți negative. Cu toate acestea, materiale din care sunt confecționate blocurile SIP și care împiedică pătrunderea rozătoatelor sunt inofensive pentru oameni. Pentru un plus de siguranță echipați locuința cu un sistem de ventilare bine pus la punct și aerisiți regulat încăperile (în special bucătăria).
Află aici despre Metode eficiente de economisire a energiei la încălzirea serelor.
Deși sunt trainice, mai ieftine și se construiesc ușor, locuințele din panouri sandwich încă nu au cucerit destul teren în fața caselor tradiționale din cărămidă sau lemn, dar au toate șansele să devină o alternativă excelentă în viitorul apropiat.
Una dintre cele mai prospere activităţi din raionul Cahul este desfăşurată, în satul Slobozia Mare de către Societatea cu Răspundere Limitată, „Slobmar-Tot”. Fiind inflinţată, în anul 2003 de către cei trei fondatori: Carastan Feodor, Culev Oleg şi Tatiana Zberea, întreprinderea cunoaşte un progres continuu, care contribuie la dezvoltarea economică a localităţii, la bunăstarea localnicilor angajaţi, fapt ce constituie un exemplu demn de urmat.
„Nu a fost uşor de la inceput”, în special pentru că au pornit afacerea de la zero – relatează dl. Carastan, însă cunoştinţele pe care le posedă ca specialist în agronomie, experienţa acumulată în timp şi dragostea pentru pământ l-au ajutat să depăşească toate barierele în calea dezvoltării şi să investească pentru viitorul urmaşilor săi. Acesta a fost impulsul care l-a determinat să-şi formeze pentru început o echipă din 14 mecanizatori harnici şi conştiincioşi. Fiecare îşi are sarcina sa, dar toţi împreună contribuie la succesul afacerii.
Activitatea de bază a întreprinderii este creşterea, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole. La moment, agentul economic deţine în arendă şi în proprietate cca 650 ha de pământ agricol, pe care se cultivă grâu, floarea soarelui, porumb, rapiţă şi soia, comercializate pe piaţa internă. În timp, compania a înfiinţat şi o plantaţie de viţă de vie de 18 ha cu soiuri de masă şi 70 ha cu soiuri tehnice. Totodată, au fost construite câteva sere pe o suprafaţă de 700 m.p. De la înfiinţare, „Slobmar-Tot” s-a dezvoltat multilateral, oferind locuri de muncă localnicilor, ajungând la un contingent de 70 de angajaţi în 2015.
Cei trei fondatori: Carastan Feodor, Culev Oleg şi Tatiana Zberea.
Pe parcursul dezvoltării sale, întreprinderea şi-a reînnoit şi baza tehnico-materială. Astăzi, întreprinderea se bucură de o bază tehnică performantă, constituită din semănători de precizie, stropitori pentru vie, o combină şi două tractoare noi.
Atât pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole, cât şi pentru tehnica achiziţionată, „Slobmar-Tot” a beneficiat de sprijinul acordat agricultorilor din partea statului prin intermediul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA).
Astfel, pe parcursul anilor 2011-2014, au fost accesate fonduri în valoare de 419.249 lei pentru producerea legumelor pe teren protejat, procurarea tehnicii şi a utilajului agricol convenţional, precum şi pentru stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare.
Începând cu anii 2004, până în anii 2010, întreprinderea a investit bani în înfiinţarea plantaţiilor viticole, beneficiind de un suport din partea statului în valoare de aproximativ 1.331.400 lei, suport indispensabil, care a fost binevenit la acea perioadă. Fiind deja familiarizat cu mecanismul de subvenţionare, Fiodor Carastan a investit cu încredere şi în alte măsuri propuse spre subvenţionare în regulament.
Pentru viitor fondatorii înreprinderii işi propun să dezvolte afacerea, să-şi diversifice potenţialul agricol prin construirea de noi sere și prelucrarea unor noi terenuri agricole.
Un grant în valoare de 603 mii de dolari este oferit de Japonia Republicii Moldova pentru şapte proiecte de modernizare a mai multor instituţii cu menire socială. Despre aceasta a comunicat pe pagina sa de facebook fostul ministru al Agriculturii, iar în prezent ambasador în Japonia, Vasile Bumacov, transmite IPN.
„Am avut o întrevedere cu Hiroaki Ichiba, director-adjunct principal al Direcţiei III pentru planificarea asistenţei pe ţară, Biroul cooperare internaţională al MAE al Japoniei. Subiectul principal al discuţiilor a fost acordarea Republicii Moldova a unei asistenţe nerambursabile, sub formă de grant, în valoare totală de 603,583 mii de dolari, în cadrul programului Grant assistance for Grassroots (GGP)”, informează ambasadorul Bumacov.
Potrivit diplomatului, aceste fonduri vor fi alocate pentru a finanţa şapte proiecte de modernizare a spitalelor din Hânceşti, Ialoveni, Râşcani, Sângerei, Leova, a şcolii nr. 12 din oraşul Bălţi, precum şi a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
Ai o idee inovativă de afaceri și visezi să devii un antreprenor? Aplică pină pe 18 iunie la cea mai mare competiție de idei de afaceri cleantech din lume!
EcoVisio în calitate de partener oficial în Moldova al Programului Climate-KIC a dat startul înscrierilor la cea mai mare competiție de idei de afaceri bazate pe tehnologii ecologice.
Ce este ClimateLaunchpad?
Este o competiţie de idei de afaceri cu o prezență în 27+ țări inclusiv și Moldova.
Sunt invitați să aplice cu o idee de business studenţii, start-up-uri, antreprenorii și cercetatorii care vor să işi transforme o idee inovativă într-o afacere.
Competiţia consta intr-o tabara de afaceri de doua zile şi o serie de sesiuni de coaching axate pe pregatirea participanţilor pentru finala naţionala unde işi vor prezenta planul de afaceri in faţa unui juriu profesionist.
Trei echipe finaliste din Moldova vor intra in finala europeană care va avea loc în Octombrie anul acesta în capitala Estoniei, Tallinn. Top 3 caştigatori ai finalei europene vor primi premii bănești iar Top – 10 echipe a finalei vor obține acces automat la acceleratorul de afaceri Climate-KIC, o școală de business pe o durată de 18 luni cu scopul de a transforma ideile în produse sau servicii ecologice cu potențial de comercializare la scală globală prin intermediul fondurile europene.
Termenul limită de aplicare pentru participanții din Moldova este 18 iunie 2016.
Cine poate să participe?
Oricine care are o idee de afaceri în domeniul tehnologiilor ecologice.
Studenţi, start-up-uri, antreprenori, cercetatori care vor să işi inceapa propria afacere sunt invitaţi sa-şi prezinte ideile lor Cleantech.
Unde pot să aplic? Am nevoie să prezint un plan de afaceri?
Se aplică prin completarea formularului de aplicare pe care îl găsești aici, nu mai târziu de 18 iunie 2016. Nu este nevoie de un plan de afaceri încă. Te vom ajuta noi să îți faci unul.
Ce se întâmplă după ce completez formularul de aplicare?
Juriul Național selectează cele mai bune propuneri care vor participa în cadrul Finalei Națioanle. După ce ești selectat, vei parcurge următorii pași:
Pasul 1: Boot Camp – 2 și 3 Iulie 2016
O să participi la o tabară de afaceri de doua zile în care o să fii instruit de traineri local și internaționali cu o experiență vastă de atreprenoriat despre tot ce trebuie să știi pentru a-ți iniția o afacere în acest domeniu.
Pasul 2: Sesiuni de coaching și Finala Națională – 20 august 2016
Boot Camp-ul este urmat de 6 sesiuni de coaching intensive axate pe pregătirea ta pentru finala națională unde își vei prezenta planul de afaceri în fața unui juriu profesionist în cadrul Finalei Naționale.
Pasul 3: Final Europeană – Tallinn, 7 și 8 octombrie
Top 3 cele mai promițătoare idei selectate în urma Finalei Naționale, vor intra în Finala Europeană. La această etapă o să ai marea oportunitate să interacționezi cu antreprenori și investitorii în domeniul tehnologiilor ecologice la nivel European. Top – 10 echipe a finalei UE vor obține acces automat la acceleratorul de afaceri Climate-KIC, o școală de business pe o durată de 18 luni cu scopul de a transforma ideile în produse sau servicii ecologice cu potențial de comercializare la scală globală prin intermediul fondurile europene.
Câștigătorul finalei europene va primi un premiu bănesc în valoare de 10.000 de Euro, locul al doilea 5.000 de euro, iar locul al treilea 2.500 de euro.
Procesul de aplicare este gratuit și foarte ușor. Accesează formularul și aplică până la 18 iunie. Baftă!
În acest an se împlinesc 20 de ani de la startul proiectului de construcţie pe malul Dunării, în apropiere de Giurgiuleşti a unui Port şi a unui Terminal petrolier, dar şi 10 ani de la darea acestuia în funcţie şi obţinerea de către Republica Moldova a statutului de ţară maritimă.
Cu toate acestea proiectul este departe de final, ba chiar i se pun beţe în roate, ceea ce dă naştere la noi controverse.
Cum este blocată dezvoltarea Portului Giurgiuleşti
În primul rând e vorba de intenţia Guvernului, adică a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi a Moldsilva de a permite construcţia unui nou port la vărsarea Prutului în Dunăre, adică în imediata apropiere de Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), care ar putea crea impresia că o mare parte din actualii guvernanţi nu sunt interesaţi în dezvoltarea singurei ieşiri la mare.
Compania Danube Danube Logistics SRL, care este investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești se arată indignată şi chiar anunţă că examinează procedurile legale pe care le poate iniţia contra Guvernului.
Moldova ar putea avea un nou port cu ieşire la mare
„Am fost în mod evident surprinşi să auzim că Guvernul intenționează să aloce teren pentru construirea unui alt port. Aceasta, în timp ce Guvernul nu şi-a respectat angajamentele sale de a oferi în arendă terenuri, pentru ca Danube Logistics să dezvolte Portul Internațional Liber Giurgiulești. Pe fondul acestor evoluții neplăcute acum suntem forțați să luăm în considerare şi luarea măsurilor legale”, se arată într-un răspuns oferit pentru Mold-Street de administraţia operatorului.
Planul PILG
E vorba de faptul că în loc de 120 de hectare, cât prevede Acordul de investiţii cu Guvernul Republicii Moldova, suprafaţa Portului de abia a ajuns la 55 de hectare. Însăşi Danube nu poate cumpăra terenuri pentru că Legea cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti prevede că „terenul aflat în hotarele teritoriului Portului Internaţional este proprietate a statului”.
Acordul de investiţii Cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti dintre Guvernul Republicii Moldova şi Azpetrol SRL, Azertrans SRL, Azpetrol Rafinery SRL (redenumite în Bemol Retail, Danube Logistics şi Bemol Refinary n.r.) a fost semnat la Chişinău pe 29 decembrie 2004.
Investitorul şi promisiunile Guvernului
Administraţia Danube susţine că a adresat în repetate rânduri scrisori, dar guvernele ce s-au perindat nu au reuşit să rezolve problema.
„Diferite guverne au început procesul de expropriere a terenurilor private adiacente teritoriului nostru, care a fost de fiecare dată oprit imediat ce se aproiau noi alegeri. Posibila alternativă de a transfera terenurile adiacente deținute de Moldsilva la Danube Logistics, a fost refuzată în mod repetat de funcționari guvernamentali, care au susţinut că acest teritoriu nu este disponibil pentru construcții”, susţin managerii Danube.
Vladimir Crivciun, şeful Secției politici de atragere a investițiilor din cadrul Ministerului Economiei susţine că instituţia pe care o repezintă a ajutat în permanenţă la rezolvarea problemelor ce apăreau la dezvoltarea proiectului.
„A fost construită până la Port o reţea electrică de tensiune înaltă. La fel s-a construit calea ferată şi un gazoduct, S-au întreprins şi alte măsuri. Cât despre terenurile adiacente necesare pentru extinderea Portului, apoi acolo sunt multe litigii cu proprietarii. În plus mulţi dintre proprietari sunt plecaţi peste hotare şi nu putem lua legătura cu ei pentru a identifica o soluţie”, a precizat oficialul.
Evolutii investitii PILG
Investiţiile au ajuns la 63,7 milioane de dolari: mec.gov.md
Crivciun susţine că autorităţile îşi respectă angajamentele şi spune că luând în considerare importanţa acestui proiect investiţional pentru economia ţării, Ministerul Economiei va continua să acorde suportul necesar Portului Internațional pentru atingerea obiectivelor stabilite în Acordul de investiţii cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.
Lipsa spaţiului nu permite construcţia rafinăriei
Pe de altă parte adminsitraţia Danube Logistics, consideră că încălcarea de către Guvern a Acordului de investiții a cauzat daune substanțiale companiei şi „a împiedicat realizarea cel puţin a unui mare proiect de investiții”.
Or, în conformitate cu Acordul de investiții compania Bemol Refinary era obligată să construiască o rafinărie din cadrul Portului. În acelaşi timp Danube Logistics a fost obligată să plătească datoria de circa 25 de milioane de dolari a Guvernului pentru terminalul petrolier parțial construit de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare şi Terminal SA, şi să investească în finalizarea terminalului petrolier.
„În timp ce Danube Logistics şi-a îndeplinit angajamentele, Bemol a fost împiedicată să construiască rafinăria ca urmare a faptului că Guvernul nu a reuşit să rezolve chestiunea terenurilor pentru amplasare. În consecinţă Danube Logistics s-a ales cu un terminal petrolier puțin folosit”, susţin cei de la Danube.
Iniţial se preconiza că prin terminalul petrolier vor fi transbordate până la două milioane tone de petrol şi produse petroliere. În anul 2015 s-a ajuns la o cantitate de circa 280.000 tone, ceea ce este mai puţin de 15% din capacitatea planificată.
În afară de Bemol Refinary şi Bemol Retail s-a pomenit cu probleme la realizarea planului de investiţii. Astfel compania se angajase să construiască o reţea de 50 de benzinării moderne. Deşi autorităţile centrale au indicat terenurile unde urmează a fi construite benzinării, investitorii şi aici se confruntă cu probleme şi au ajuns şi în mijlocul unui scandal politic.
Războiul politic loveşte în investitori
Astfel chiar dacă a obţinut toate aprobările de la toate autorităţile şi are şi documentele necesare, construcţia a unor benzinării Bemol Retail în capitală a fost sistată ca urmare a conflictului dintre Primarul general şi Consiliul Municipal.
Curios este că Primarul Dorin Chirtoacă a tergiversat timp de câteva luni semnarea Certificatului de Urbanism la construcţia a două benzinării Bemol, după care a emis documentul în prezenţa consilierilor, ceea ce nu a făcut în trecut.
Gestul a avut ca efect o reacţie negativă din partea consilierilor din opoziţie, care pe 18 februarie 2016 au inclus în Decizia cu privire la declararea unui moratoriu privind proiectarea și construcţia stațiilor PECO în orașul Chișinău şi terenurile alocate societății Bemol Retail încă din anul 2005.
Compania Bemol a calificat ca nejustificată decizia Consiliului şi a susţinut că moratoriul dat contravine legislației şi încalcă un şir de drepturi investiţionale ale societăţii.
„Lucrările de construcție se desfășoară în mod absolut legal și strict în baza documentelor permisive prevăzute de legislația în vigoare. Totodata, întrucît în ultima perioadă societatea Bemol Retail a fost supusă diferitelor presiuni, manipulări și chiar atentate la dreptul său de proprietate și reputație, îndemnăm toate părțile implicate la respectarea ordinii de drept”, se menţiona într-un comunicat al Bemol Retail.
Subvenţii vs investiţii
Paradoxul situaţiei este că Guvernul a oferit societății Bemol Retail subsidii substanțiale, în formă de scutire de la plata taxei pe valoarea adaugată, pentru o perioadă de 8 ani în vederea susținerii dezvoltării Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Danube Logistics, construcției în cadrul PILG a unei rafinării de către Bemol Refinery și dezvoltării unei rețele naționale de stații de alimentare cu combustibil.
Astfel pe deoparte Guvernul a oferit subsidii substanțiale pentru construcția unei rafinării, dar totodată Executivul a fost cel care a împiedicat construcția rafinăriei prin tergiversarea oferirii în locațiune a terenului restant de 65 hectare către Danube Logistics.
De notat că în pofida acestor probleme Portul Internaţional Giurgiuleşti a devenit deja o poartă maritimă a Republicii Moldova şi un nod important pentru importul şi exportul de mărfuri. În anul 2015 volumul comerţului angro realizat în Portul Internaţional a constituit 4,9 miliarde de lei sau de 1,2 ori mai mult decât în anul 2014
Ministrul mediului, Valeriu Munteanu exclude faptul că oraşul Chişinău ar putea rămâne fără apă din cauza secetei hidrologice şi îndeamnă societatea să nu facă panică. Într-un mesaj plasat pe o reţea de socializare, ministrul a menţionat că partea ucraineană eliberează cantităţi suficiente de apă inclusiv pentru a putea asigura cu apă regiunea Odessa, care se află mai la sud de Chişinău, transmite IPN.
Ministrul a explicat că din acest considerent priza de apă a Chişinăului nu va fi pusă în pericol. Totodată, Valeriu Munteanu a menţionat că pentru priza de apă a Chişinăului ar fi necesare anumite lucrări de coborâre a pompelor de apă, la fel cum s-a făcut la mai multe prize de apă pe râul Prut.
Valeriu Munteanu susţine că, într-adevăr Republica Moldova trece prin cea mai dură secetă hidrologică din ultimii 50 de ani, iar nivelul apei în Nistru şi Prut, abia ajunge la 30-35% din necesarul de apă pentru această perioadă a anului. De asemenea, el a menţionat că ploile din ultima săptămână pot să satisfacă doar necesităţile pedologice ale statului nostru, nu şi cele hidrologice, iar priza de apă a Chişinăului, aflată pe Nistru, la Vadul lui Vodă, este un nivel foarte scăzut de apă.
Reacţia ministrului a venit după ce în mass-media au apărut mai multe materiale în legătură cu sesizarea deputaţilor comunişti privind scăderea nivelului râului Nistru şi pericolul de a fi sistată alimentarea capitalei cu apă. Totodată, meteorologii au anunţat pentru perioada 4-15 aprilie cod galben şi roşu de secetă hidrologică.
Astăzi, în cadrul Agenției pentru Eficiență Energetică a fost inaugurat Centrul de Informare pentru Energie Sustenabilă (CIES). Proiectul a fost realizat cu sprijinul Comisiei Europene și proiectului INOGATE și are ca scop de a oferi tot suportul informațional necesar pentru cultivarea în rândul consumatorilor din Republica Moldova a unui comportament de consum responsabil și eficient de energie, livrând informații despre tehnologii performante existente pe piața locală, precum și sfaturi utile ale experților în domeniu.
”Lansarea Centrului de Informare pentru Energie Sustenabilă vine să suplinească instrumentele de implementare a Strategiei Naționale de Comunicare în domeniul Eficienței Energetice. Memoria instituțională și experiența pe care a acumulato până acum AEE, ne permite să fim deschiși pentru a informa corect publicul larg în domeniul de responsabilitate și astfel, să valorificăm sursele financiare calitativ, rapid și conform cerințelor finanțatorilor atât interni, cât și externi”, a declarat directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, domnul Mihail Stratan.
Centrul de informare este deschis pentru consumatorii casnici, instituții publice, sectorul privat, profesioniști, mediul academic, studenți, elevi și mass-media. Toți doritorii vor avea acces la o bibliotecă cu materiale și informații utile privind măsurile de creștere a eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile, o sală de expoziții cu tehnologii și materiale performante, cum ar fi: cazane cu arderea biomasei, colectoare solare și panouri fotovoltaice, mostre de materiale eficiente pentru construcții, precum și o sală de instruiri dotată cu toate cele necesare.
”Subiectul eficienției energetice este prioritar pentru Republica Moldova, este constant printre subiectele strategice ale Guvernului și este permanent pe agenda de colaborare cu partenerii externi. Eficiența Energetică este o componentă importantă în tot ce înseamnă securitate energetică, pe lângă diversificarea surselor de energie, trebuie să învățăm și să utilizăm eficient, să consumăm mai puțin, să avem mai puține pierderi. Prin acest proiect, lansarea Centrului de Informare pentru Energie Sustenabilă, preluăm cele mai bune practici internaționale în domeniu”, a declarat viceministrul Economiei, domnul Valeriu Triboi.
Deschiderea Centrului a venit ca urmare a necesității tot mai actuale de informații ce țin de noile tehnologii apărute pe piața locală în domeniul eficienței energetice și surselor de energie regenerabilă. Lansarea a fost posibilă datorită parteneriatelor cu producătorii și furnizorii de materiale și promotorii de tehnologii eficiente și ecologice, în colaborare cu centrele existente, dar și cu aportul și expertiza profesioniștilor și a persoanelor notorii în domeniu. În acest sens, în cadrul evenimentului de lansare au fost semnate două memorandumuri, între Centrul de Informare pentru Energie Sustenabilă și centrele de excelență.
Astfel, CIES va funcționa în calitate de Hub informațional, ce va conecta centrele și showroom-urile existente cu publicul și va redirecționa fluxurile de interese și persoanele interesate de tehnologiile din domeniu, către punctele de informare specializate.
Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) a selectat și a autorizat cei mai buni degustători de produse vitivinicole din țară, în urma unui concurs specializat, desfășurat în luna martie. La data de 15 aprilie 2016, celor 34 de experți care au susținut probele din concurs le-au fost înmânate certificatele de degustător autorizat, în cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA).
Vasile Luca, viceministru, MAIA: „O premieră absolută pentru ramura vitivinicolă, în prezent, este producerea vinurilor cu indicaţie geografică protejată (IGP), denumire de origine protejată (DOP) şi produsele cu marca „Wine of Moldova” (WoM). Una din etapele cele mai importante în procesul lansării vinurilor cu IGP, DOP și WoM, este aprecierea organoleptică. De obiectivitatea și profesionalismul experților degustători, va depinde, în mare măsură, succesul acestor vinuri. Sunt convins că noii experți autorizați vor contribui la sporirea calității Vinului Moldovei, a muncii vinificatorilor și a prestigiului produselor vitivinicole din Republica Moldova.”
După evaluarea vinurilor de calitate de către comisia de degustare, dacă produsele corespund cerințelor legislației în vigoare, producătorii le vor putea îmbutelia cu însemnul corespunzător – IGP, DOP sau „Wine of Moldova” – și le vor putea plasa pe piață.
Dumitru Munteanu, directorul ONVV: „Acest concurs reprezintă un pas extrem de important, deoarece ne permite să creăm o bază de date cu degustători profesioniști, care vor completa elita oenologică a țării. Devenind parte a comisiilor de degustare care urmează a fi constituite, ei vor avea rolul de a asigura calitatea și competitivitatea produselor vinicole autohtone.”
În concurs s-au înscris 51 de participanți, care au fost testați în cadrul a două etape: proba scrisă (în care degustătorii au completat un test grilă) și proba practică (în care degustătorii au evaluat organoleptic 10 mostre de produse vitivinicole). Dintre aceștia, 34 s-au calificat pentru a primi certificatul de degustător autorizat.
Elizaveta Breahnă, expert în vinificație ONVV, președintele juriului: „Certificatele acordate degustătorilor sunt valabile pentru 5 ani, cu posibilitatea de prelungire a acestora de către Oficiu pe un nou termen, la solicitare, cu condiţia urmării de către degustătorii autorizaţi a cursurilor de instruire continuă. Autorizarea degustătorilor și implementarea noii proceduri de degustare a vinurilor de calitate constituie o continuare a eforturilor ONVV cu scopul de a asigura calitatea înaltă a produselor vitivinicole, acordând garanţii atât consumatorilor, cât și producătorilor și de a implementa bune practici în domeniul vitivinicol, ceea ce va permite diversificarea pieţelor de export pentru vinurile produse în R.M.”
În prezent ONVV se află în proces de creare a unui sistem informatizat, care va permite selectarea degustătorilor autorizaţi prin rotaţie, ceea ce va asigura o componenţă diferită pentru fiecare comisie de degustare. Odată cu elaborarea soluției IT privind organizarea comisiilor, vor fi desfășurate primele degustări conform noii proceduri, cu participarea primilor degustători autorizaţi de ONVV.
