Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va beneficia de consultanța conducerii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor  (ANPC) din România în promovarea proiectului de Lege privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.

Directorul general Direcţia Generală Control şi Supraveghere Piaţă şi Armonizare Europeană ANPC, Paul Silviu Anghel și secretarul general Mihaela Irina Ionescu au avut luni, 4 aprilie, întrevederi cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama și cu viceministrul Vasile Luca.

„Pentru noi este foarte important suportul de care vom beneficia. România a depășit această etapă și poate să vină cu unele sfaturi. Avem multe de învățat”, a menționat ministrul Eduard Grama.

Partea română a exprimat disponibilitatea de a oferi suportul necesar ce ține de consultanță pe domeniul protecției consumatorilor.

Conducerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor din România se va mai întâlni cu reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Consumatorilor  și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Directorul general Direcţia Generală Control şi Supraveghere Piaţă şi Armonizare Europeană, Paul Silviu Anghel și secretarul general Mihaela Irina Ionescu vor lua parte la dezbaterile publice asupra proiectului de Lege privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, care vor avea loc miercuri, 6 aprilie, ora 9:00, bir. 405, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Documentul stabileşte baza legală pentru asigurarea unui înalt nivel de protecție a consumatorului în domeniul informațiilor referitoare la produsele alimentare, luând în considerare diferențele de percepție ale consumatorilor și nevoia acestora de a fi informați, asigurând în același timp buna funcționare a pieței interne. Scopul prezentului proiect de Lege constă în asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății consumatorilor și garantarea dreptului acestora la informare prin etichetarea corectă a produselor alimentare, care trebuie să-i asigure cu informații corespunzătoare privind produsele alimentare pe care le consumă.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis avertizare de secetă hidrologică pe teritoriul întregii ţării. Astfel, în perioada 4-15 aprilie, în ţară este emis cod galben şi portocaliu de secetă în râurile şi lacurile ţării. Solicitat de IPN, şeful direcţiei Hidrologie din cadrul SHS, Valeriu Cazac, a declarat că acest fenomen este îngrijorător şi nespecific pentru această perioadă a anului.

Potrivit specialiştilor, seceta hidrologică în râurile şi lacurile republicii se atestă din lipsa precipitaţiilor. Valeriu Cazac a declarat că o astfel de secetă hidrologică este specifică pentru lunile de toamnă. Însă, în lunile de primăvară ar trebui să fie inundanţii, iar râurile pline cu apă.

„În legătură cu topirea zăpezii din Carpaţi, trebuiau să vină ape mari, fenomenul pe care ar trebui să-l urmărim este numit „apele mari de primăvară”. Însă acum totul este invers, şi atestăm secetă hidrologică”, a subliniat specialistul.

Tototdată, meteorologii anunţă că în săptămâna curentă vremea se va menţine caldă, în următoarele zile temperaturile ar putea ajunge până la +28 de grade Celsius. De asemenea, pentru data de 10 şi 11 aprilie sunt prognozate ploi slabe. Vântul va sufla din direcţia sud-est cu intensitate de la 4 până la 10 metri pe secundă.

Autorităţile Transnistriei ar putea aplica faţă de Moldova „măsuri de reacţionare care depăşesc limitele logicii politico-diplomatice, de negocieri”. Cu asemenea ameninţare a venit viceministrului Afacerilor Externe al autoproclamatei RMN, Dmitrii Palamarciuc, dacă „situaţia din domeniul transportărilor feroviare nu va progresa”.

Potrivit „INFOTAG”, Transnistria este nemulţumită de faptul că din 1 ianuarie, prin decizia Moldovei şi Ucrainei, a fost modificată schema de deplasare a mărfurilor importate în Transnistria pe cale feroviară. În particular, din schema de importare în Transnistria au fost excluse staţiile „Slobodca-export” şi „Kuciurgan-export”, de la care marfa putea fi transportată doar de trenurile Căii ferate transnistrene (CFT).

În cadrul ultimei reuniuni a grupurilor de experţi partea moldovenească, în baza funcţionării Acordului de Liber Schimb cu UE, a declarat că va reintroduce staţiile în schemă doar dacă pe teritoriul staţiei „Tiraspol” vor fi prezente organele vamale moldoveneşti sau, în caz contrar, revenirea CFT în componenţa Căii Ferate din Moldova (CFM).

Partea transnistreană consideră că aceste condiţii „sunt imposibil de realizat, având substrat politic evident şi care practic blochează perspectiva obţinerii unor soluţii reciproc avantajoase”.

În opinia Tiraspolului, este necesar „de a păstra traseul logistic corect de deplasare a mărfurilor de la staţia „Kuciurgan” până la Tiraspol şi de a exclude necesitatea ocolirii prin „Bender-2” şi „Tiraspol” şi posibila dubla taxare de către CFM şi CFT”.

Directorul CFT, Oleg Culibicov, a subliniat „imposibilitatea includerii schemei importului transnistrean în tehnologia tranzitului moldovenesc din cauza cheltuielilor considerabile ale economiei RMN la achitarea suplimentară a taxelor de transportare”.

El a promis că dacă nu va fi găsit un consens reciproc acceptabil cu partea moldovenească atunci Transnistria „în calitate de prim pas va recupera pierderile din introducerea schemei discriminatorii prin reglementarea tarifară a circulaţiei feroviare, ceea ce va compensa pierderile agenţilor economici din republică”.

Semnarea de către Moldova în 2014 a Acordului de Asociere şi Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană a influenţat negativ dinamica comerţului bilateral, care conform rezultatelor anului 2015 s-a redus cu 32% – până la $1,22 mlrd. Astfel se vorbeşte în comentariul Departamentului informaţii şi relaţii cu presa al Ministerului Afacerilor Externe al FR în legătură cu vizita de luni în Rusia a vicepremierului ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a Republicii Moldova, Andrei Galbur.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, în document se menţionează că exportul rusesc s-a redus cu 30%, iar importul din RM – cu 41,2% – până la $185,8 mil. Totodată, Moscova recunoaşte că singură a introdus în anul 2014 taxe de import la mărfurile din RM „pentru minimizarea riscurilor ce ţin de exportul şi reexportul mărfurilor din statele terţe”. În plus, a limitat livrările de produse vegetale şi vinicole moldoveneşti de carantină „în cadrul acţiunilor de asigurare a securităţii fitosanitare”.

În cadrul negocierilor şefii diplomaţiilor vor examina posibilitatea „impulsionării cooperării moldo-ruse multilaterale după depăşirea crizei politice din Moldova şi formarea în ianuarie 2016 a noului Guvern al ţării”. La baza acestor lucrări, în opinia MAE FR, „trebuie să stea principii stipulate în Acordul de prietenie şi cooperare din anul 2001”.

Domnii Lavrov şi Galbur vor discuta perspectivele relaţiilor bilaterale, locul acestora în sistemul de coordonate de politică externă ale celor două ţări în plan european şi regional.

„Neschimbată rămâne poziţia principială a părţii ruseşti de sprijinire a statutului de neutralitate al Moldovei, stabilizare a situaţiei politice interne din ţară fără imixtiuni externe, bazată pe principii ale democraţiei, înţelegere interetnice şi echilibru în orientarea politică externă a Moldovei”, se subliniază în comentariu.

Autorii acestuia sunt îngrijoraţi de „descreşterea din dinamica procesului de negocieri, stagnarea din procesul de promovare a măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol” şi consideră necesară „analizarea echilibrată şi responsabilă a situaţiei”. Totodată, Moscova ar dori să audă de la Chişinăul oficial că „intenţionează să respecte principiul egalităţii în dialogul privind aspectele reglementării”.

De asemenea, FR intenţionează să discute cu reprezentantul Moldovei „inadmisibilitatea practicii folosite în ultimul timp de autorităţile moldoveneşti a măsurilor restrictive privind sosirea în ţară a cetăţenilor ruşi”, considerând că asemenea acţiuni ale Chişinăului sunt „neprietenoase şi încalcă drepturile jurnaliştilor ruşi la libertatea activităţii profesionale”.

Părţile intenţionează să orienteze discuţia spre pregătiri pentru o nouă şedinţă a Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică, menită să „impulsioneze schimburile comercial-economice, elaboreze soluţii pentru o interacţionare stabilă, orientată spre perspectivă lungă, în sectorul energetic”.

Notă

Datele Republicii Moldova diferă de cele ale Rusiei deoarece nu includ comerţul Transnistriei. Conform acestor date, exportul din RM în FR a însumat în anul 2015 $240,7 mil. (-43,2%), iar importul – $535,7 mil. (-22,3%). Conform datelor Transnistriei, comerţul regiunii cu FR s-a redus într-un an cu $125,6 mil. – până la $634,8 mil., iar exportul s-a redus dublu.