Ofițerii vamali ruși din Smolensk au reținut la frontiera cu Belarus două vehicule încărcate cu mere moldovenești cu o greutate de aproximativ 40 de tone. Fructele au fost importate în Federația Rusă sub documente care atestau o încărcătură de produse lactate din Belarus, anunță Interfax.

„La trecerea frontierei de stat, vameșii din Smolensk au reținut două vehicule care aparțin transportatorilor din Belarus, care, potrivit documentelor, transportau mai mult de 30 de tone de produse lactate fabricate în Belarus”, a anunțat un oficial rus.

În ambele cazuri, mărfurile aparțineau unei companii înregistrate în Minsk, iar beneficiarul final era o altă întreprindere înregistrată în Smolensk.

„În timpul inspecției, s-a constatat că, în loc de produse lactate, în camioane se aflau circa 40 de tone de mere. Potrivit materialelor de etichetare, țara de origine a acestor fructe este Republica Moldova”, a mai spus sursa.

Un caz similar a avut loc la sfârșitul lunii martie a acestui an, doar că atunci, în loc de produse lactate din Belarus, au fost găsite mere din Polonia.

Cea mai mare companie producătoare de salam și delicatese din carne din  Republica Moldova, ROGOB, anunță că a procurat în cadrul unei licitații la Bursa de Valori pachetul majoritar la Magazinul Universal Central Unic. Pentru pachetul de 85,45 la sută din acțiunile deținute de stat în această societate noul proprietar a propus un preț de 252 milioane de lei, informează Moldpres.

Directorul marketing al companiei ROGOB, Valentin Dubrovschi, precizează într-un comunicat că ”tranzacția a fost efectuată cu suportul a două bănci comerciale din Moldova, una dintre care a susținut compania ROGOB și anterior în cadrul proiectelor de construcție a celei mai moderne unități de producere a mezelurilor din Republica Moldova și dezvoltarea propriei rețele de magazine specializate”.

Achiziția pachetului majoritar de acţiuni al societății pe acțiuni „Magazinul Universal Central UNIC” face parte din strategia pe termen lung a investițiilor companiei în economia Republicii Moldova și din planul de dezvoltare și diversificare a afacerii și reprezintă o nouă etapă de dezvoltare a acesteia, a menționat Igor Roșca, directorul general al companiei ROGOB.

„Am efectuat această investiţie declarînd deschis intențiile noastre. Magazinul nu-și va schimba profilul de activitate, dar modernizările și dezvoltările pe care le preconizăm ne vor permite să-l transformăm într-un proiect comercial interesant – menit sa răspundă celor mai moderne trenduri din domeniu și în măsură să satisfacă necesitățile și așteptările locuitorilor şi a vizitatorilor municipiului Chișinău. Planificăm să administrăm obiectul într-o manieră care să îl transforme într-o afacere privată de succes, un angajator important și un important contribuabil la bugetul statului”, a precizat Igor Roșca.

Formalitățile ce țin de achiziție urmează a fi finalizate în următoarele zile.

Economia Republicii Moldova a scăzut în 2015 cu doar 0,5%, în ciuda constrângerilor interne și externe fără precedent, fiind aproape de scenariul de bază al prognozei Expert-Grup (-0,8%). Pentru 2016, Expert-Grup prognozează o ușoară recuperare economică de 2,5% – un ritm de circa trei ori mai mic față de nivelul necesar pentru a ajunge din urmă țările din regiune. Concluziile aparțin celui mai recent număr al revistei MEGA, lansată în cadrul unui eveniment public.

În mod surprinzător, recesiunea economică s-a dovedit a fi relativ moderată. Principalul factor care a atenuat șocurile economice din 2015 a fost deprecierea monedei naționale cu 25%, care a  descurajat importurile, pe fondul scăderii dramatice a remiterilor și a salariului real, și a atenuat presiunile asupra exporturilor, fapt ce s-a soldat cu o creștere a balanței exportului net (exporturi minus importuri). Autorii mai sesizează că dacă se exclude exportul net din ecuația de calcul a PIB-ului, pentru 2015 se constată o recesiune economică semnificativ mai mare, de -4,8%.

Totuși, gravitatea recesiunii curente nu se manifestă prin dinamica PIB-ului, ci mai degrabă prin perpetuarea incertitudinii și instabilității economice, care se vor menține pentru următorii cel puțin 5 ani. Mai mult decât atât, dacă reformele sistemice nu vor fi urgentate, în special cele din sectoarele financiar-bancar, justiției și energetic, Republica Moldova riscă să rămână într-o stare de creștere mediocră pentru următorii 10 ani.

Autorii publicației au identificat și trei constrângeri care urmează să afecteze dezvoltarea economică a țării:

1. frauda bancară în proporții de 12% din PIB, falimentul celor trei bănci și implicațiile fiscale rezultate;
2. înghețarea sau chiar ratarea asistenței externe, care va duce la suspendarea investițiilor în infrastructură și la exodul investițiilor străine;
3. subminarea competitivității economice, cauzată de ritmul lent de creștere a productivității muncii în raport cu ritmul creșterii salariilor.

Pentru 2016, Expert-Grup prognozează o ușoară recuperare economică – de 2,5%. Deși una pozitivă, această creștere nu este suficientă pentru soluționarea dezechilibrelor macroeconomice interne și este de circa trei ori mai mică față de nivelul necesar pentru asigurarea convergenței cu țările din regiune. În plus, recuperarea va fi determinată și de creșterea compensatorie din agricultură, după un an agricol dificil în 2015, dar și de factorul statistic: după o bază de comparație scăzută în 2015, va fi mai ușor de obținut creștere pozitivă în 2016. În același timp, Expert-Grup prognozează o temperare a inflației, aspect ce va influența pozitiv creșterea economică reală și va motiva BNM să relaxeze gradual politica monetară.

Creșterea economică din următorii doi ani va fi subminată și de un cadru bugetar-fiscal problematic, prin prisma blocajului asistenței financiare externe și creșterii datoriei publice cauzată de convertirea creditelor de urgență băncilor falimentare în obligațiuni de stat. Deși eforturile de consolidare fiscală întreprinse de autorități sunt binevenite, Expert-Grup consideră că este necesar un accent mai sporit pe majorarea eficienței colectărilor și administrării fiscale.

Totuși, principala sursă a riscurilor pentru economia moldovenească rămâne a fi sectorul bancar. În acest context, Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup și co-autor al studiului, a declarat:

„Criza de guvernanță din sectorul bancar constituie o vulnerabilitate majoră a economiei moldovenești. Din această cauză, este necesară elaborarea și implementarea de urgență a unui plan complex privind reformarea sistemului bancar cu accent pe dinamizarea investigațiilor pe marginea fraudelor bancare, îmbunătățirea transparenței și calității acționariatelor bancare, fortificarea independenței și competențelor regulatorii ale BNM și „de-offșorizarea” sistemului bancar.

Mai jos puteți descărca studiul.

Producătorii agricoli din Republica Moldova sunt asiguraţi în proporţie de 99% cu material semincer pentru culturile de câmp. Situaţia însă e mai proastă la capitolul leguminoase, bostănoase şi cartofi. Autorităţile susţin că situaţia este proastă din cauza că întreprinderile de producere a seminţelor de legume şi de bostănoase au rămas în stânga Nistrului, tot acolo şi savanţii din domeniu. Astfel, Republica Moldova importă circa 60% din seminţe pentru legume şi bostănoase, şi circa 80% – pentru cartofi, transmite IPN.

Şeful Direcţiei control semincer din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Dumitru Rusu, a declarat la o conferinţă de presă că actualmente sunt înregistraţi 625 de agenţi economici care se ocupă cu producerea, prelucrarea şi distribuirea materialului săditor. Cu seminţe pentru culturi de câmp de vară ţara este aprovizionată în volum de 99%.

„Cu părere de rău cresc importurile de seminţe. Spre exemplu, seminţe de floarea soarelui noi producem mai mult decât cele necesare şi acestea rămân în stoc pe motiv că oamenii preferă să le cumpere pe cele de import”, a precizat şeful de direcţie la ANSA.

Dumitru Rusu a spus că producerea de seminţe de porumb în Moldova a scăzut drastic, iar ţara este nevoită să importe circa 3 mii de tone de seminţe de porumb anual.

Totodată, agricultorii sunt asiguraţi cu seminţe pentru culturile legumicole şi cele cu bob mic în măsură de 84%, cu seminţe ale culturilor bostănoase – 86%, însă necesarul de seminţe de cartofi e asigurat doar în măsură de 49%.