Comisia Europeană bate alarma privind calitatea brânzei de oi provenită din România

0

Comisia Europeană a emis o alertă privind posibila existenţă a bacteriei Escherichia coli în brânză de oaie provenind din România, după ce Italia a semnalat îmbolnăvirea unui copil român internat în Florenţa.

Alerta, emisă în sistemul Comisiei Europene privind siguranţa alimentară (RASFF), atrage atenţia asupra riscului existenţei bacteriei „Escherichia coli în brânză de oaie provenind din România”.

Comisia Europeană avertizează că există risc „grav” de îmbolnăvire de la acest produs, avertizând toate statele membre să efectueze verificări în reţeaua de distribuire.

Conform datelor Comisiei Europene, brânză românească de acest fel este comercializată în principal în România, Italia, Germania şi Franţa.

 

FOTO. Fermieri din 4 localităţi ale raionului Orhei au primit utilaj agricol pentru gestionarea pajiștilor

0

Aproximativ 500 de hectare de păşuni din Parcul Naţional Orhei sunt restabilite şi întreţinute pentru a genera o cantitate şi calitate sporită de furaje. Totodată, asta va atenua erodarea solurilor şi va reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Toate acestea sunt posibile datorită susţinerii financiare a Uniunii Europene, acordate prin intermediul proiectului „CLIMA EAST”, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Astfel, pe 18 martie, în comuna Peresecina, Orhei, a avut loc o ceremonie de acordare a echipamentului agricol întreprinderii intercomunitare “Prosper Rural”.

Întreprinderea intercomunitară deserveşte pajiştile din localitățile Peresecina, Sămănanca, Donici și Teleșeu, de care beneficiază peste 12.500 locuitori.

„Schimbările climatice reprezintă o adevărată provocare pentru comunitățile de pretutindeni. Uniunea Europeană acordă asistență considerabilă pentru localităţile din perimetrul Parcului Național Orhei, pentru a restabili pășuni valoroase și păduri, în scopul de a contribui la atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Acest proiect reprezintă un model de ceea ce se poate face pentru a combate efectele schimbărilor climatice în practică.”, susţine Aneil Singh, şeful Cooperării Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

Proiectul “CLIMA-EAST” mai susţine împădurirea a 150 de hectare de terenuri degradate în Parcul Naţional Orhei. Aceasta contribuie la reducerea eroziunii solului şi la diminuarea poluării cu nutrienţii din sol.

„Terenurile agricole sunt cea mai importantă resursă pentru Moldova și populația sa, și noi credem că, datorită fondurilor UE, putem utiliza acest potenţial în beneficiul oamenilor. În Orhei a fost creat pentru prima dată un parc naţional, cu scopul de a conserva patrimoniul natural și cultural, dar, de asemenea, şi pentru a spori bunăstarea economică și socială a comunităților locale. Bazându-ne pe acest progres major în domeniul mediului, am continuat să investim în Parcul Național Orhei, astfel încât acesta să servească drept model de dezvoltare regională durabilă, în conformitate cu cele mai bune practici europene”, spune Narine Sahakyan, reprezentanta adjunctă a PNUD Moldova.

Proiectul “CLIMA-EAST” are un buget de 535.000 Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi se desfășoară în perioada 2013-2016.

Scopul proiectului este de a aplica modele de gestionare durabilă a resurselor naturale în păşunile şi pădurile din cadrul Parcului Naţional Orhei şi zona sa de protecţie. Aceasta va duce la o absorbție mai eficientă a carbonului şi la conservarea biodiversităţii.

Parcul Naţional Orhei cuprinde o suprafaţă de peste 33.000 de hectare, incluzând localităţi din 4 raioane – Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni. Parcul a fost creat în 2013 cu susţinerea PNUD.

A fost publicată în Monitorul Oficial metodologia şi norma de consum a motorinei pentru 1 ha de teren agricol

0

Norma de consum a motorinei pentru 1 ha de teren agricol pentru un ciclu tehnologic a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare (Nr. 39 din 01 martie 2016). Autorizația de import a motorinei se eliberează de către ANRE.

Astfel, pentru a obține autorizația de import a motorinei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 461-XV  din 30.07.2010 privind piața produselor petroliere,  fermierii vor prezenta Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) cererea pentru acordarea autorizației de import cu anexarea documentelor necesare (vezi anexa mai jos).

Metodologia privind calcularea normelor de consum a carburanţilor la tractoare şi combine pentru efectuarea lucrărilor agricole conform tehnologiilor aplicate a fost elaborată de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetări Economice.

Reieşind din prevederile Metodologie a fost identificată Norma de consum a motorinei pentru 1 ha de teren agricol în condiţiile aplicării tehnologiei standarde în mărime de 110,96 litri, pentru un ciclu tehnologic.

Metodologia şi norma de consum a motorinei pentru 1 ha de teren agricol au fost examinate în cadrul unei ședințe de lucru cu participarea părţilor interesate: reprezentaţi ai asociaţiilor agricole, instituţiilor de profil şi producători agricoli. La finele discuţiilor a fost luată decizia de a aproba, respectiva normă de consum din Metodologia sus menţionată, prin ordinul Ministrului şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Ordinul a fost publicat în ediția de vineri, 18 martie, a Monitorului Oficial al Republicii Moldova (Nr. 59-67) şi intră în vigoare la 31 martie 2016.

Pavlenko: Ucraina ar putea impune embargo asupra unui șir de produse alimentare moldovenești

0

Dacă Republica Moldova își va închide piața pentru importurile de produse lactate ucrainene, Ucraina va fi nevoită să răspundă cu un embargo asupra importului de produse alimentare moldovenești.

Despre aceasta a anunțat ministrul ucrainean al Agriculturii, Alex Pavlenko, în timpul unui discurs susținut la Asociația Europeană de Afaceri din Ucraina, potrivit Ukrinform.

„Dacă Republica Moldova va închide piața internă pentru produsele lactate ucrainene, Ucraina va introduce embargo asupra unui șir de produse alimentare moldovenești”, a declarat Pavlenko.

Partea ucraineană speră însă ca această problemă să fi soluționată pe cale amiabilă.

„Ministrul de externe Pavlo Klimkin a făcut deja o interpelare corespunzătoare părții moldovenești pentru a rezolva situația. Eu comunic cu omologul meu. El este un om bun, un profesionist, așa că sper să găsim o cale corectă pentru discuții”, a spus Pavlenko.

Reacția ministrului ucrainean vine în urma recentelor solicitări ale producătorilor autohtoni de lapte de a introduce taxe de import pentru produsele din Ucraina.

FOTO. Rosselhoznadzor a distrus cu buldozerul circa 20 de tone de mere cu acte moldovenești

0

Circa 20 de tone de mere moldovenești au fost distruse de angajații oficiului din Rostov și Volgograd al inspecției fitosanitare ruse Rosselhoznadzor pe un poligon din regiunea Rostov, informează Moldpres.

Potrivit unui comunicat al Rosselhoznadzor, difuzat pe 16 martie, cazul a avut loc pe 8 martie, cînd poliția rusă a oprit la kilometrul 944 de pe traseul ”Don” un camion cu 19,8 tone de mere proaspete. Din spusele șoferului, acestea trebuiau să ajungă din Moscova în Simferopol.

În urma verificărilor efectuate de inspectori fitosanitari s-a constatat că merele erau transportate în cutii de carton, ce nu erau marcate și nu aveau etichete care să conțină informații cu privire la denumirea produsului și producător. Mai mult, inspectorii ruşii susțin că lipseau actele care ar fi demonstrat controlul fitosanitar.

Singurul document prezentat de șofer a fost certificatul de conformitate ce demonstra că țara de origine a producției este Republica Moldova.  În documentele de însoțire figura o întreprindere care, potrivit Registrului unic de stat al persoanelor juridice din Federația Rusă, a fost radiată din registru.

Merele au fost confiscate și distruse pe 14 martie pe poligonul de deșeuri solide Novoshakhtinsk din regiunea Rostov.

Anterior șeful autorității de supraveghere a pieței agroalimentare Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, declara că Rusia va înăspri regulile de intrare pe piața sa prin adoptarea unor măsuri care îi vor obliga pe exportatorii moldoveni de mere și pere să livreze producția doar prin punctele de control din Rusia situate în regiunile Belgorod, Kursk și Breansk. Ulterior Serviciul federal rus a anunțat că a suspendat temporar, din 14 martie, importul de legume şi fructe, cu certificate fitosanitare moldoveneşti, pe piața rusă prin Belarus.

Federația Rusă are suspiciuni că prin Belarus se fac reexporturi de mere și pere din Uniunea Europeană sub marca Republicii Moldova.

”În acest sens, Rosselhoznadzor nu exclude posibilitatea de a introduce restricții la importul de astfel de produse pentru companiile care au fost implicate în asemenea scheme ilegale”, se arăta într-un comunicat al  inspecției ruse difuzat în luna ianuarie.

FOTO: fsvps.ru
FOTO: fsvps.ru
FOTO: fsvps.ru
FOTO: fsvps.ru
FOTO: fsvps.ru
FOTO: fsvps.ru

FOTO. Impresii de la expoziția ProWein 2016 desfășurată la Dusseldorf

0

Vinul Moldovei reușește pentru al treilea an consecutiv să surprindă vizitatorii celei mai mari expoziții europene de vinuri și băuturi alcoolice – ProWein 2016, desfășurată între 13 și 15 martie la Dusseldorf, Germania. Standul Republicii Moldova a găzduit 200 cele mai bune vinuri, divinuri și spumante moldovenești produse de către 30 de companii vinicole din Republica Moldova, prezentate publicului internațional sub egida brandului de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”. Participarea țării noastre la eveniment a fost organizată și finanțată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului strategic de dezvoltare, Proiectul de Competitivitate USAID, și suportul programului CBI.

Vasile Luca, viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare: „Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare acordă o atenție sporită dezvoltării sectorului vitivinicol, pe care îl considerăm un sector strategic pentru țara noastră. Împreună cu ONVV și partenerii noștri am reușit să creăm brandul vinicol de țară „Vinul Moldovei” și să inițiem un șir de proiecte care își propun reformarea sectorului, pentru a spori calitatea produselor vinicole create în Republica Moldova. Acum ne putem mândri cu rezultatele obținute și ne îndreptăm eforturile spre promovarea Vinului Moldovei pe piețele externe, pentru a crește exporturile de produse cu valoare adăugată înaltă.”

Pe parcursul celor trei zile ale evenimentului, standul Republicii Moldova, cu o suprafață de 180 m², a fost vizitat de peste 2.500 de oaspeți din toată lumea, printre care germani, cehi, polonezi, americani, francezi, olandezi, nigerieni, chinezi, români etc. Vizitatorii, inclusiv somelieri, jurnaliști, distribuitori și importatori de vinuri, au fost întâmpinați de promoteri în costume naționale, care le-au oferit cadouri cu sticle promoționale, informații despre tradițiile seculare ale vinificației în Moldova și sugestii privind destinațiile turistice vitivinicole din țara noastră. Cunoscătorii și pasionații de vinuri s-au arătat impresionați de vizibilitatea pe care o capătă în ultima perioadă Vinul Moldovei, apreciind calitatea și personalitatea vinurilor degustate, despre care au afirmat că pot face concurență celor mai bune vinuri din țările vinicole recunoscute la nivel mondial.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului Vinul: „În fiecare an Vinul Moldovei reușește să înregistreze noi succese, adunând în jurul său tot mai mulți curioși și devenind mai cunoscut. Toți cei care au participat la evenimentele organizate la standul Republicii Moldova au avut doar cuvinte de laudă pentru produsele noastre. Consider că participarea noastră la ProWein a avut un aport important la consolidarea notorietății brandului Vinul Moldovei la nivel internaţional și sunt sigur că prin eforturie noastre vom reuși să-l facem cunoscut în întreaga lume.”

Ediția din acest an a expoziției ProWein a întrunit 6.200 de expozanți din 59 de țări, care și-au prezentat produsele celor peste 55.000 de vizitatori, inclusiv numeroși profesioniști. Evenimentul reprezintă o platformă eficientă pentru stabilirea relațiilor de parteneriat și de afaceri, dar și pentru identificarea oportunităților de creștere a exporturilor.

Sergiu Botezatu, manager de proiecte USAID Moldova: „Participarea la cea mai mare expoziție europeană, ProWein 2016, este foarte importantă pentru creșterea notorietății internaționale a brandului național vinicol „Wine of Moldova”. De asemenea este o bună ocazie pentru a comunica profesioniștilor din domeniu schimbările și progresele sectorului vinicol al Republicii Moldova, exprimate prin calitatea produsului și prin aplicarea unor abordări moderne de marketing. Anume din acest motiv am susținut Oficiul Național al Viei și Vinului, prin organizarea uneri campanii de PR pâna la și în timpul evenimentului, astfel încât să amplificăm efectul prestației cu un stand impunător.”

Expoziția a reprezentat și o pistă de lansare a produselor inovative, astfel vinificatorii moldoveni au oferit vizitatorilor spre degustare cele mai recente vinuri, unele dintre care încă nu au fost lansate în Moldova:

  • Cabernet şi Merlot (2012), Fetească Neagră 2014 de la „Asconi”;
  • Pinot Gris, Fetească Albă şi Cabernet Sauvignon Rose (2015) de la „Castel Mimi”;
  • „5 elemente Orange” de la „Equinox”;
  • Fetească Regală şi Sauvignon Blanc (2015) de la Chateau Vartely;
  • Chi Vintage Fetească Neagră, cupaj Merlot&Fetească, cupaj Sauvignon&Chardonnay (2011) de la „Chi”;
  • Fetească Regală (2015) de la „Carpe Diem” etc.

La ProWein 2016 producătorii din Moldova au reușit să reediteze succesul obținut la edițiile anterioare, materializat în noi colaborări comerciale internaționale și notorietate sporită pentru Vinul Moldovei.

Ion Luca, director „Carpe Diem”: „Wine of Moldova poate concura la cel mai înalt nivel! Şi chiar dacă va trebui să mai venim de 20 de ori la ProWein să demonstrăm lumii acest lucru – Moldova are cu ce se mândri și noi vom reveni peste un an să facem și mai multă gălăgie despre a noastră ‪legendă vie.”

Radu Popescu, manager vânzări „Chateau Vartely”: „Pentru compania noastră, ProWein reprezintă cea mai importantă expoziție. Este o platformă ideală pentru întâlniri cu partenerii existenți, precum și o oportunitate ideală de a stabili noi relații de colaborare. Consider că ProWein 2016 va aduce succes companiei nostre, precum și întregii industrii vinificatoare moldovenești. Sper ca în acest an să strângem roadele negocierilor avute la stand.”

Elena Davidescu, director marketing „Vinăria din Vale”: „Un amalgam de impresii pozitive pentru Expozitia ProWein 2016! M-a impresionat interesul mare al potențialilor cumpărători anume pentru soiurile autohtone: Feteasca Albă, Feteasca Neagră. De asemenea, participăm la o schimbare de percepție a consumatorilor internaționali, și anume că R. Moldova are un potențial enorm în producerea vinurilor de înaltă calitate.”

În cea de-a doua zi a expoziției, la standul „Wine of Moldova” s-a desfășurat un masterclass dedicat importatorilor, distribuitorilor, liderilor de opinie, profesioniștilor, jurnaliștilor, pasionaților de vinuri și adevăraților cunoscători. Evenimentul a fost moderat de Robert Joseph, cunoscut expert internațional în vinuri și scriitor, care a ales personal pentru prezentare și degustare 10 cele mai reprezentative vinuri și divinuri moldovenești.

Iar pentru ca vizitatorii standului „Wine of Moldova” să cunoască cât mai mult despre tradițiile vinificației țării noastre, aceștia au fost invitați la o adevărată petrecere moldovenească, cu muzică populară, vinuri și bucate tradiționale ale bucătăriei moldovenești.

Robert Joseph, expert internațonal, scriitor: „E timpul să fim atenţi la ceea ce se întâmplă cu vinurile în Moldova. E timpul marilor schimbări! Rusia a făcut cea mai mare favoare Republicii Moldova, impunând embargoul din 2006. În ultimii zece ani aici s-a produs o adevărată revoluţie în domeniul calităţii vinului.”

Evoluția calitativă a vinurilor din Moldova a fost apreciată de profesioniștii prezenți la masterclass, printre care și Caroline Gilby, Master of Wine, scriitoare și expertă specializată în Europa de Est.

Caroline Gilby, Master of Wine: „De fiecare dată când vizitez Moldova, adică an de an, descopăr ceva nou legat de vin, și anume aceasta este fascinant – vizibilitatea schimbărilor, uneori chiar revoluționare, materializate atât prin calitatea sporită a produsului existent, produse noi, crame și destinații turisticie noi, cât și prin atitudinea schimbată a autorităților și a principalilor actori din domeniu.”

Promovarea consecventă a brandului național vinicol „Vinul Moldovei” la expoziţia ProWein urmărește poziționarea Republicii Moldova ca un producător de vinuri de calitate în Uniunea Europeană și creșterea exporturilor de produse cu valoare adăugată înaltă pe noi piețe.

Încep sesiunile de instruire privind implementarea DCFTA pentru antreprenorii din nordul țării

0

În data de 24 martie 2016, mediul de afaceri din regiunea de nord a Republicii Moldova va beneficia de o sesiune practică privind provocările și oportunitățile aferente implementării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător UE – Moldova (ZLSAC / DCFTA), precum și modalități de aplicare la sursele existente de finanțare și susținere a antreprenorilor în contextul implementării DCFTA.

Totodată, în contextul implementării DCFTA, antreprenorii vor fi informați despre regimuri și măsuri comerciale curente, infrastructura calității, inclusiv aspecte practice aferente standardelor sanitare și fitosanitare, standarde sanitar- veterinare, etc.

Subiectele incluse în agenda sesiunii vor fi susținute de către experți de renume în domeniu, alături de reprezentanți ai Ministerului Economiei al Republicii Moldova, care vor răspunde și la întrebări din partea antreprenorilor privind derularea afacerii în contextul implementării DCFTA. Menționăm că implementarea DCFTA include o serie de prevederi care vizează reformarea comerțului și politicilor comerciale ale Republicii Moldova, care vor viza modernizarea economică a țării.

Evenimentul este organizat în contextul programului UK – MD: Asistență pentru reforme, iar seminarele se vor desfășura în mai multe regiuni ale țării cu scopul de a informa antreprenorii despre beneficiile, provocările şi impactul pe care îl are DCFTA asupra activităţii acestora. Anterior, o cercetare calitativă privind nevoile mediului de afaceri din țară privind DCFTA a demonstrat că cca 67% din respondenți cunosc foarte puțin sau nu cunosc despre DCFTA. Instruiri similare vor avea loc si la Soroca, Ceadâr-Lunga, Ungheni și Chișinău.

Sesiunea practică va avea loc în orașul Bălți, în incinta restaurantului „Oscar”, ora 8:30. Doritorii de a participa la seminar sunt rugați să se înregistreze la: tel 022 21 41 56, [email protected], Elena Iovu / Irina Draguțanu, BDR Associates.

Despre Programul UK – MD: Asistență pentru reforme:

Programul de asistență în domeniul reformelor Marea Britanie – Republica Moldova a început în octombrie 2015, este finanțat de către Guvernul Marii Britanii şi oferă asistență tehnică Moldovei pentru ca țara să devină mai rezistentă la șocurile interne și externe, susţine creşterea economică și stabilitatea. Programul este coordonat de PwC Marea Britanie și PwC Moldova, Centrul Analitic „Expert-Grup”, în strânsă colaborare cu Ambasada Marii Britanii din Chișinău.

ONVV a prezentat soluții moderne în viticultură specialiștilor în domeniu

0

În data de 16 martie 2016 la Chișinău s-a desfășurat seminarul naţional pe subiectul „Bunele practici privind sistemele de conducere a butucilor şi de tăiere a viţei de vie”, organizat de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) cu suportul Asistenţei Tehnice BEI «Filiére du Vin» (GFA „Filiera vinului”).

În cadrul seminarului, moderatorul dr. conf. univ. Vladimir COROBCA, şef al Direcţiei Viticultură şi Vinificaţie ONVV, și Jose HERNANDEZ-GONZALEZ, expert GFA „Filiera vinului”, au informat participanții despre necesitatea implementării bunelor practici în domeniul sistemelor de conducere şi tăiere a viţei de vie, cultivate în scopul producerii produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată (IGP) și denumire de origine protejată (DOP) în Republica Moldova.Evenimentul a fost dedicat experților în domeniu: reprezentanţii birourilor de proiectare a plantaţiilor viticole, reprezentanţii instituţilor de cercetare şi pregătire a cadrelor pentru sectorul vitivinicol, angajaţii Agenţiei de Consultanţă şi Şcolarizare în Agricultură (ACSA), precum și reprezentanţii companiilor vitivinicole.

Dr. Vladimir COROBCA, şef al Direcţiei Viticultură şi Vinificaţie ONVV: „În condițiile reformării sectorului vitivinicol al RM și trecerii la producerea produselor vitivinicole cu IGP/DOP, este necesară ameliorarea esenţială a calităţii produselor vinicole şi asigurarea durabilităţii acesteia. În acest scop, atât în plantaţiile viticole existente (cu vârsta de până la 8-10 ani), cât și la înfiinţarea plantaţiilor viticole noi, conform bunelor practici urmează să aplicăm sisteme noi de conducere şi tăiere a viţei de vie.”

Experții au recomandat participanților la seminar în special formele de butuc Guyot (unilateral sau bilateral) şi cordonul Royat (unilateral sau bilateral), accentuând avantajele și dezavantajele lor, precum şi impactul acestora asupra calităţii produselor vinicole.

Jose HERNANDEZ-GONZALEZ, expert GFA „Filiera vinului”: „Un număr mic de viticultori din Republica Moldova aplică deja aceste sisteme cu succes, iar ceilalți trebuie să înțeleagă că doar prin majorarea densităţii plantaţiilor viticole şi utilizarea formelor de butuci adecvate, vinurile moldoveneşti vor putea înregistra o calitate înaltă şi stabilă. Astfel Vinul Moldovei va putea să exprime terroir-ul zonei de pe care au fost recoltaţi strugurii, utilizaţi pentru producerea acestor produse de calitate.”

Din cele cca 64 mii ha plantaţii viticole din Republica Moldova pe care se cultivă soiuri europene pentru vin, cca 30-35 mii ha sunt într-o stare nesătisfăcătoare. Acestea nu pot fi exploatate în continuare eficient şi nu pot fi utilizate pentru producerea produselor vitivincole cu IGP/DOP. Aplicând bunele practici europene, viile noi, destinate pentru producerea produselor vitivinicole cu IGP/DOP, vor fi înființate pe pante utile pentru cultivarea viţei de vie, cu o densitate de cel puţin 4000 viţe/ha, doar utilizând formele Guyot şi Royat.

Sudzucker promite câte o mie de lei pentru fiecare hectar semănat cu sfeclă de zahăr

0

Întreprinderea mixtă moldo-germană Sudzucker Moldova va extinde finanţarea producerii de sfeclă de zahăr în anul 2016. Despre aceasta a declarat preşedintele întreprinderii, Alexander Koss, în cadrul seminarului privind tehnologiile de frunte în domeniul producerii sfeclei, organizat şi desfăşurat de această companie producătoare de zahăr la Drochia.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, el a spus că conducerea ÎM, cu acordul acţionarului majoritar – grupul european Sudzucker AG – a decis să ofere resurse financiare suplimentare pentru sprijinirea producătorilor de sfeclă.

„În anul 2016 ÎM va achita fiecărui partener agricol câte 1 mie de lei pentru fiecare hectar semănat cu sfeclă de zahăr, dacă suprafaţa acestora se va păstra la nivelul anului trecut. Şi câte 2 mii de lei pentru fiecare hectar suplimentar semănat cu sfeclă de zahăr în anul curent. În total pentru realizarea acestui program au fost rezervate peste 16 mil. de lei”, a menţionat Koss.

Potrivit spuselor sale, organizaţia financiară Agro-Credit, fondată de Sudzucker Moldova, în anul 2016 va acorda producătorilor de sfeclă credite preferenţiale (cu 25% mai jos decât ratele de pe piaţa financiară a RM) pentru desfăşurarea lucrărilor agricole în valoare de 125 mil. de lei.

„În conformitate cu programul gospodăriilor şi Sudzucker Moldova, Agro-Credit, de asemenea, acordă credite scurte la rata de 7,5% pentru procurarea sistemelor de irigare şi tehnicii de udat. Fondul aproximativ pentru anul 2016 al acestui produs de creditare este de 12 mil. de lei”, a informat managerul întreprinderii.

În anul 2016 Sudzucker Moldova va participa în comun cu producătorii de sfeclă parteneri la procesul de selectare a companiei de asigurare gata să propună un pachet de asigurare a riscurilor agricole la preţuri optime.

„În pofida lipsei de premise pentru fortificarea preţurilor la zahăr în RM şi regiune per ansamblu, compania a majorat preţul la sfecla contractată din recolta precedentă până la 700 lei/t (de la 600 lei/t în anul 2015) – „I”), a conchis Alexander Koss, spicherul ÎM Sudzucker Moldova.

Bonusurile financiare, acordate de Sudzucker Moldova partenerilor agricoli, vor asigura extinderea suprafeţei totale contractate de companie pentru semănarea sfeclei de zahăr pentru recolta anului 2016 de la 12 la 15-16 mii ha. Pe lângă posibilităţile financiare, suprafaţa de semănare va depinde şi de măsura în care pământul şi gospodăriile partenere vor corespunde cerinţelor tehnologice.