În ultimii ani au fost elaborate mai multe strategii de dezvoltare a sectorului agricol, însă schimbări esenţiale în această ramură nu s-au produs. Aprecierea a fost făcută în cadrul unei dezbateri economice privind situaţia în agricultură şi perspectivele de dezvoltare a ramurii. Participanţii la dezbatere experţii IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga şi Ion Tornea, au explicat aceasta prin lipsa unei viziuni clare asupra dezvoltării ramurii, transmite IPN.

„Strategii au fost elaborate multe, iar efectele de la acestea sunt foarte mici”, a precizat Viorel Chivriga. În opinia sa, îşi spune cuvântul lipsa capacităţilor instituţiilor responsabile de a elabora acele politici, care ar contribui la modernizarea ramurii, creşterea performanţei în agricultură şi, în consecinţă, la sporirea veniturilor producătorilor agricoli.

Potrivit lui, în Republica Moldova există producători agricoli, care au obţinut rezultate bune, care exportă producţia lor pe piaţa europeană şi pe alte pieţe, dar, în ansamblu, doar 40% din întreprinderile agricole sunt în măsură să implementeze tehnologii noi de cultivare a pământului, astfel ca produsele lor să poată concura cu cele expuse pe piaţa europeană.

„Restul sunt întreprinderi individuale sau gospodării ţărăneşti, care produc pentru necesităţile familiilor lor, acestea nu dispun de mijloace pentru procurarea tehnicii performante, fondul funciar e parcelat. Se simte acut lipsa de specialişti în domeniul agriculturii”, a notat experul.

Un alt expert IDIS „Viitorul”, Ion Tornea, a menţionat că nu se poate de ajuns prea departe, cu un producător izolat, cu unul-două exemple. În opinia sa, sunt necesare acţiuni mult mai ample, care să schimbe situaţia în ramură.

„Diferenţa între randamentul producţiei agricole la noi şi în ţările europene este de 17 ori. În Moldova producţia agricolă globală per angajat este de 2 mii de dolari, în UE de 35 de mii. Lipsesc politicile de încurajare a producătorilor, nu mă refer doar la subvenţionare”, a specificat Ion Tornea.

Experţii s-au referit la faptul că Moldova nu poate exporta produse de origine animală pe piaţa europeană în afară de mierea de albini şi praful de ouă. Deşi au trecut 7 ani de când UE a acordat cote Republicii Moldova pentru exportul produselor de origine animală ele nu sunt valorificate. Animale se întreţin preponderent în gospodăriile ţărăneşti, ferme specializate există într-un număr redus. Pe de altă parte unii producători, inclusiv din lipsa unor politici de stat coerente privind dezvoltare sectorului zootehnic preferă să se specializeze reexportul produselor de origine animală din UE şi alte ţări.

Institutul pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor din București (ISTIS) a introdus în Registrul de Stat al României trei hibrizi de porumb de la Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”.

Pintilie Pârvan, directorul Institutului de Fitotehnie „Porumbeni” a precizat pentru Agrobiznes că acum 2 ani în urmă, pentru prima dată, a prezentat la Institutul de Stat de Testare și Rezistare a Soiurilor de Plante, trei hribrizi: Porumbeni 461 (FAO 460), Porumbeni 427 (FAO450) şi Porumbeni 310.

Datorită acestor cercetări, Republica Moldova va putea totodată, să promoveze și să comercializeze semințele în spațiul Uniunii Europene.

 „Automat, acești 3 hibrizi înregistrându-se pe piața României, vor fi introduși în catalogul soiurilor de plante a 28 de țări din Comunitatea Europeană. Aceasta este pentru țara noastră o noutate bombă”, a menționat Pintilie Pârvan.

Conform condiţiilor de testare ale României la valoarea agronomică şi de utilizare a unui soi, hibridul (soiul) se consideră satisfăcător dacă comparativ cu alte soiuri înscrise în Catalogul Oficial, este mai productiv şi are umiditatea boabelor la nivelul mediei pe zonă.

 „Soiul de hibrid „Porumbeni – 461” a demonstrat  în punctul de testare Mircea Vodă o roadă record, de aproape 20 de tone de boabe uscate la hectar, ținând cont de faptul că media pe republică la hectar este de 3-4 tone”, a spus Pintilie Pârvan.

Examinarea soiurilor a durat pe parcursul a 2 ani (2014-2015) în cadrul Centrelor de Testare a Soiurilor (CTS), amplasate în diferite condiţii ecologice ale ţării, la care s-au obţinut rezultate superioare soiurilor martori, în toate localităţile de testare. Datorită rezultatelor obţinute hibrizii nominalizaţi au trecut cu succes la comisia de înregistrare.

În legătură cu pătrunderea unei mase de aer rece din nord, pe teritoriul țării se prevăd înghețuri. Pe 14 martie și 18-19 martie, izolat, cu intensitatea de 0..-3°C, iar în intervalul 15-17 martie, pe arii extinse, cu intensitatea de 0..-6°С.

Primăvara pentru culturile agricole un pericol mare îl prezintă îngheţurile, care se semnalează după trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 10°C în direcţia creşterii ei (16–23 aprilie). Îngheţurile în aer primăvara se menţin în medie pe teritoriul Moldovei pînă la 6 – 21 aprilie, la suprafaţa solului pînă la 22 – 30 aprilie. Însă, în unii ani îngheţurile se semnalează şi în luna mai.

Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi fructelor la cais constituie în medie 15 – 40%, la celelalte culturi pomicole – pînă la 15%.

Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor. Probabilitatea acestor îngheţuri pe teritoriul republicii constituie 10 – 30% .

Îngheţurile tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, au în mod frecvent un caracter mixt şi se produc în condiţiile unor temperaturi medii zilnice relativ ridicate.

Membrii cabinetului de miniştri au aprobat, sâmbătă, 12 martie, proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative – pentru realizarea politicii fiscale, vamale şi bugetare pentru anul 2016.

Potrivit unui comunicat, noile prevederi legislative sunt orientate spre asigurarea unui mediu economic stabil, favorabil dezvoltării afacerilor din ţară şi atragerii investitorilor străini, şi spre crearea unor mecanisme de contribuţie echitabilă pentru persoanele fizice.

În vederea susţinerii mediului de afaceri, Guvernul a prevăzut majorarea termenului de raportare a pierderilor rezultate din desfăşurarea activităţii de întreprinzător, de la 3 la 7 ani. Totodată, este revizuită baza impozabilă a taxei pentru dispozitivele publicitare: diminuarea cuantumului taxei percepute pentru restabilirea patentei, acordarea dreptului stingerii obligaţiei fiscale prin achitare prin intermediul altor prestatori de servicii de plată şi acordarea dreptului agenţilor economici de a depune dările de seamă fiscale la orice organ fiscal teritorial.

Măsurile prevăzute în proiectul pe 2016, prin care se urmăreşte acumularea de noi resurse financiare la buget, se referă la: introducerea impozitului pe avere şi ajustarea cotelor accizelor la unele categorii de mărfuri la rata inflaţiei, printre care impozitul funciar şi taxa pentru folosirea drumurilor (vinieta), a cărei încasare va fi în competenţa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Proiectul de lege conţine măsuri care pornesc, în fond, de la prevederile Programului de activitate a Guvernului, Strategiei Naţionale „Moldova 2020”, Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, altor programe şi strategii naţionale.

Politica fiscală, vamală şi bugetară pentru anul 2016 urmează să fie discutată şi adoptată în Parlament.