Anume lunii martie îi revin cele mai multe lucrări, care țin de cultivarea materialului săditor. La începutul lunii încă nu este tîrziu să sădim varza timpurie, ardei dulci și vinetele. Cu toate acestea, ar trebui să se pregătească mai întîi semințele.
Varza
Înainte de cultivare semința nu trebuie încolțită sau călită. Pentru semănat se iau recipiente mici umplute în prealabil cu pămînt umed, afânat și ușor presat. Semințele sunt distribuite uniform pe suprafața pămîntului apoi sunt acoperite cu un strat de pămînt umed de 1,5 cm. Recipientul este acoperit pentru a menține umiditatea și pentru a accelera încolțirea. La temperatura de 24-28 ° C colții apar la a 3-4 zi.
Ceapa
Semința cepii încoltește mai tirziu decât semința de varză. Înainte de semănat nu este de prisos ca ele să fie spălate în apă curgătoare timp de 3-4 ore, iar apoi clătite într-o soluție cu microelemente timp de 12 ore. După aceasta semințele sunt uscate bine și sunt cultivate ca și cele de varză, la temperatura de 24-28 ° C cu umiditate constantă, ele dau colți după 7-9 zile.
Vinete și ardei
Pregătirea seminței acestor două culturi iubitoare de căldură are specificul său. Pentru 24 de ore semințele sunt lăsate în apă la temperatura camerei. Apoi sunt puse în pungi de tifon care sunt umectate cu soluție de îngrășăminte minerale și microelemente, se țin într-un loc cald și umed pînă la apariția colților (înălțimea colților nu trebuie să fie mai mare decât diametrul seminței). Semințele încolțite se pun în frigider pentru 1-2 zile pentru călire. Ele se cultivă ca și semințele de varză și ceapă.
Îngrijirea răsadului
Îndată după apariția colților sistemul radicular începe intensiv să crească, de aceea este de dorit ca la 5-7 zi să scădem temperatura termorezistentelor până la 12-15 ° C, și celor iubitoare de căldura până la 15-18 ° C.
Plantele tinere au nevoie de lumină foarte intensă. Deficiența acesteia cu un exces de căldură și umiditate, provoacă răsaduri efeminare (rare), din care este puțin probabil să crească o recoltă bună. Prin urmare primele 5-7 zile la scăderea temperaturii, plantele trebuie iluminate diurn. Un element foarte important este răsădirea.
Răsadul se cultivă când are 1-2 frunze adevărate, selectând numai exemplarele puternice și sănătoase. După răsădire plantele sunt umbrite.
La fel de important este controlul temperaturii. Pentru varză și ceapă temperatura optimală, ziua este de 17-22 ° C, noaptea 3-12 ° C. Pentru ardei, roșii și vinete temperatura aerului ziua, este de dorit să se mențină mai sus de 25 ° C. S-a descoperit că plantele mai bine cresc și se dezvoltă în perioada de răsădire dacă sunt mutate de câteva ori, mărind treptat suprafața de hrănire a sistemului radicular și cel fasciculant.
La ardei și vinete după apariția celei de a 4 frunză adevărată încep să apară boboci de flori, și cu cât este mai mare suprafața de frunziș cu atât mai repede decurge acest proces. În acest timp plantele sunt foarte sensibile la insuficiența de apă și fosfor în pământ, de aceea ele trebuie la timp udate și hrănite cu îngrășăminte fosfatice.
Roșiile, ardeii și vinetele sunt plante de zi scurtă. Pentru o creștere și dezvoltare adecvată ele au nevoie de o perioadă diurnă de 12 ore, dar lumina trebuie să fie intensivă. De aceea ele trebuie iluminate și umbrite.
Sfaturi utile pentru grădinari:
Îndată ce condițiile meteorologice permit ieșirea în câmp, instalați carcase pentru culturi multianuale și pentru cele bianuale erbacee ce iernează în pămînt deschis (măcriș, revent, tarhon, pătrunjel, țelină, păstârnac). Acest lucru va grăbi creșterea lor, vă va oferi verdeață proaspătă și nutritivă.
În luna martie puteți începe să creșteți în sere culturi rezistente la frig (varză timpurie, ceapă, țelină), verdeața (ceapa pentru cozi, spanac, mărar, pătrunjel, ridiche, salată verde, sfeclă mangold).
La sfîrșitul lunii ocupați-vă încolțirea cartofului care durează 6 săptămâni. Amplasați cartofii în lădițe mici într-un singur strat cu colțiii în sus, unde sunt mai multe ochiuri. Dacă va reușit să obțineți câțiva tuberculi de soi timpuriu puneți-le în cadrane. Temperatura de 12-15 ° C se consideră optimală.
Controlați rezervele d-voastră în beciuri și depozite. Legumele ușor atinse de îngheț trebuie folosite în primul rând.
Nu va fi de prisos să cumpărați îngrășăminte minerale, inventar agricol și produse pentru protecția plantelor ce nu vă ajung.
Pe parcursul lunii februarie pe teritoriul ţării s-a semnalat vreme anomal de caldă.
Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată față de valorile normei cu 6-7°C și a constituit +3,5..+5,5ºC, ceea ce pe 60% din teritoriul ţării se semnalează pentru prima dată, iar în restul teritoriului – pentru a doua oară în toată perioada de observații.
Temperatura maximă a aerului a urcat pînă la +22ºС (SM Ștefan-Vodă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20 ani.
Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la -7ºС (SM Ceadîr-Lunga).
Precipitaţiile în decursul lunii pe teritoriul țării au căzut neuniform sub formă de zăpadă, lapoviță și ploaie.
Suma precipitaţiilor pe o mare parte a teritoriului țării a constituit 25-55 mm (85-215% din norma lunară). Cea mai mare cantitate de precipitaţii a căzut în zona SM Camenca, PAM Florești şi Șoldănești – 60-73 mm (220-280% din norma lunară). Izolat în raioanele din sudul țării s-a semnalat deficit de precipitaţii – 9-20 mm (30-60% din norma lunară).
În unele zile a primei decade izolat pe teritoriul țării s-a semnalat strat de zăpadă, iar grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depășit 1-6 cm.
Pe parcursul lunii februarie s-au semnalat ceaţă, depuneri de chiciură şi polei, intensificări ale vîntului de pînă la 25 m/s (SM Leova), pe drumuri ghețuș.
Înghețul solului s-a semnalat în prima decadă numai în raioanele din nord, adîncimea de îngheţ a solului a constituit în fond 20-35 cm, stratul superior al solului s-a dezgheţat pînă la adâncimea de 5-15 cm. În jumătatea de sud a țării solul a fost dezgheţat.
Culturile de toamnă în decursul primei decade s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ, doar în unele zile ale decadei în orele diurne ele au vegetat slab. Pe parcursul decadei a doua din cauza regimului termic ridicat s-a înregistrat reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă (cu o lună mai devreme faţă de termenii obişnuiți).pe 85% din teritoriul republicii culturile de toamnă s-au aflat în faza de înfrăţire, pe 15% din teritoriu s-a semnalat frunza a treia. Înălţimea plantelor în dependență de faza de dezvoltare a variat între 6 și 15 cm. Numărul de plante pe 1m2 a constituit în fond 340-765, izolat – 212-299, numărul tulpinilor formate – 509-975, izolat – 1035-1495. La plantele înfrăţite s-au format în medie 1-3 tulpini.
Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) în decursul lunii a scăzut pînă la 0..-3ºC, fiind mult mai ridicată faţă de valoarea critică (-15ºC).
Plantațiile multianuale și vița de vie în majoritatea zilelor din luna februarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Spre sfîrșitul lunii izolat, preponderent în raioanele din sudul țării, la culturile pomicole a început umflarea mugurilor (cu o lună mai devreme faţă de termenii obişnuiți).
Pentru stabilirea stării culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada iernatului, pe 2 februarie 2016 Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi analiza lor.
Rezultatele creşterii culturilor de toamnă au demonstrat că procesul de iernare a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă în general nu s-a depistat. Izolat pieirea lor a constituit 1-3%, fiind mai joasă decât norma naturală (10%).
Pe o mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale nu s-a înregistrat pieirea mugurilor florali, doar local pieirea lor a constituit 1-15%, ceea ce nu a depăşit norma naturală (15%).
Rezultatele creşterii lăstarilor viţei de vie au demonstrat că pieirea ochiurilor nu s-a înregistrat în cea mai mare parte a plantaţiilor, doar local a constituit 3-18%, ceea ce nu a depășit norma naturală (20%).
Specialiștii de la SHS au prognoze bune privind rezervele de umezeală productivă în sol pe terenurile cu culturi de toamnă şi arătură din Republica Moldova către începutul perioadei de vegetaţie în anul 2016.
Analiza condiţiilor meteorologice precedente, a celor prognozate şi calculele agrometeorologice specializate arată că, la începutul primăverii rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi de toamnă vor constitui în fond 120-175 mm (90-120% din normă), în arătura de toamnă – 120-160 mm (90-110% din normă).
Mierea este unul dintre produsele apicole produse în Republica Moldova. Conform Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor din Moldova, în ţară activează mii de producători apicoli — cei mai mulți, circa 45%, sunt concentrați în zona centrală, 30–35% — în zona de sud şi 20–25% — în nordul republicii. Anual, gospodăriile lor produc, în medie, până la 4,5 tone de miere de albine. Majoritatea produselor apicole sunt folosite pentru satisfacerea cererii de pe piaţa internă, dar există şi gospodării care se orientează spre export.
Totuși, cum ar putea fi majorată cantitativ producția de miere în Moldova și ce am putea face pentru a ne lansa pe piețele din exterior cu produse apicole de calitate? Care sunt obstacolele din calea dezvoltării apiculturii autohtone și cum pot fi ele depășite? La acestea și la alte întrebări vom obține răspunsuri de la fermierii din trei regiuni convenţionale ale ţării: de nord, de sud şi din stânga Nistrului, precum și de la un specialist de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova.
Prisaca familiei lui Victor Caramanuţa, din satul Ternovca, raionul Slobozia. Din experienţa acestuia, s-a dovedit că cererea de miere este mai mare pe piață, dacă produsul e ambalat în cutii mici, ca acestea. Septembrie 2015.
Probleme și soluții în apicultura din regiunea transnistreană
Prisaca familiei Caramanuţa e amplasată în satul Ternovca, raionul Slobozia. Victor Caramanuţa, apicultorul principal, spune că ocupaţia este pentru el mai curând un hobby, decât o afacere. Cu toate acestea, la toate etapele de producere a mierii el se conduce strict de regulile ştiinţifice, folosind și micile ”secrete” ale apicultorilor locali, iar produsul final ajunge pe masa consumatorului.
Ținând cont de condițiile din stânga Nistrului, apicultorii de aici se orientează preponderent la piața locală. Dar și această piață are cerințele ei, de care trebuie să ții cont. Victor Caramanuţa, de exemplu, s-a convins că mierea se livrează mai ușor, dacă este ambalată în incipiente mai mici, pe care este înscrisă și informația despre producător.
„Consumatorului e mai bine să-i oferi produsul în ambalaje mici, pe care să fie indicate obligatoriu informaţii despre data fabricării, din ce plante a fost colectată mierea etc. Totodată, el trebuie să știe și cine e producătorul, să aibă datele de contact ale acestuia. Feedback-ul este foarte important și ne ajută să ținem cont de doleanţele clientului”.
O altă observaţie de ordin profesional a lui Victor Caramanuţa se referă la sistemul de comercializare, care, în opinia sa, ar trebui să fie unul centralizat, fapt ce ar putea contribui la dezvoltarea micului business. Varianta optimă ar fi crearea unei reţele de magazine specializate. La fel, ar fi binevenită şi cooperarea cu distribuitorii mari din sistemul vânzărilor cu amănuntul, însă reţelele de supermarketuri nu sunt dispuse să achiziţioneze în loturi mici acest produs natural, ceea ce împiedică stabilirea unui parteneriat comercial pe termen lung.
Datele de contact, la fel, sunt importante pentru a avea feedback, deoarece mierea nu este doar un produs de larg consum, ci întâi de toate un produs pentru consumul individual. Aceasta este una din caracteristicile producerii mierii în stânga Nistrului.
Crearea unei reţele de magazine specializate este împiedicată de absenţa unui cadru juridic în acest sens în regiunea trasnistreană. Aici nu există o asociaţie de apicultori, iar lipsa unui act juridic nu le permite producătorilor de miere să se lanseze de sine stătător pe pieţele externe. Un proiect de lege „Cu privire la apicultură” a fost elaborat în regiune, dar în 2014 a fost respins de executivul local. Apicultorii transnistreni comunică sistematic cu colegii lor din zona centrală şi de sud a Moldovei, îşi împărtăşesc problemele şi experiențele de succes, păstrând legătura în plan profesional.
Un mod de abordare în zona de nord: „Dacă statul nu ne ajută, o să ne descurcăm singuri!”
Astăzi apicultorii îşi dau seama că nu mai pot miza pe vechile metode de lucru și e nevoie de aplicarea unor tehnologii noi. În conformitate cu Acordul de Asociere Republica Moldova — UE, ei ar putea intra pe piața europeană, acolo unde consumatorul este dispus să plătească un preț mai mare, dar pentru aceasta e nevoie de furnizarea unor produse de calitate. Totuși, chiar dacă producătorii de miere recunosc nevoia de schimbare, statul nu intenţionează să-i ajute.
Gheorghe Carpovici, şeful Asociaţiei Apicultorilor din Bălţi. August 2015.
Potrivit şefului Asociaţiei Apicultorilor din Bălţi, Gheorghe Carpovici, astăzi, dacă producătorii vor să se dezvolte, ei trebuie să se îngrijească personal cum să-şi asigure terenurile de colectare a mierii, deoarece fermierii nu sunt dispuşi să-i ajute în cele mai elementare lucruri, de exemplu, ca în timpul înfloririi plantelor, acestea să nu fie tratate chimic. Astfel, din cauza substanţelor novice din amestecul de pesticide, roiuri de albine se otrăvesc şi mor.
În prezent, Asociaţia Apicultorilor din Bălţi desfăşoară seminarii de instruire pentru producătorii de miere, în cadrul cărora îi învaţă ce plante sunt cele mai potrivite de sădit în condiţiile climaterice ale Moldovei, pentru a asigura albinele cu polen. Consumatorul occidental are propriile cerinţe faţă de produsele avicole şi producătorii trebuie să ţină cont de ele.
Gheorghe Carpovici a menţionat că doar trei firme din Moldova au dreptul de a exporta miere, acestea cumpărând-o la un preţ mic de la producătorii autohtoni. Iar anul curent s-au arătat interesaţi de mierea noastră şi nişte cumpărători din Cehia, dispuşi nu doar să cumpere produsul finit, ci chiar să investească în producerea acestuia. „Ei sunt speranţa noastră”, ne-a spus optimist Gheorghe Carpovici.
Apicultorii din zona de sud vor să fie auziţi
Andrei Novac, locuitor din Comrat, se ocupă de apicultura de prin anii ’90.
„În anii ’90, când în ţară banditismul era în floare, am vrut să fac ceva util. M-am gândit: ce-ar fi să mă apuc de apicultură? În primul rând, mierea este un produs curativ, care va întări sănătatea oamenilor. În al doilea rând, din faptul că-i voi ajuta pe alţii, voi putea câştiga bani — pe căi oneste, nu prin metode criminale”, îşi aminteşte apicultorul din Găgăuzia.
Andrei Novac şi-a început afacerea cu două familii de albine. Ducea stupii în pădure, nu se gândea la profituri mari, iar mierea o împărţea rudelor. Treptat, a reuşit să-și extindă afacerea și, 15 ani mai târziu, deţinea deja câteva zeci de colonii de albine. Cu timpul, hobby-ul s-a transformat în business, cu care îşi deprinde copiii săi de 4 şi 9 ani, în speranța că afacerea va deveni una de familie.
În 2015, din cauză că livezile în floare au fost tratate cu pesticide, Andrei Novac a pierdut o treime din familiile de albine, alţi prisăcari au avut pierderi și mai mari, de până la 90% din coloniile de albini. În pofida faptului că au făcut apel la autorităţi şi la fermieri să ţină cont de interesele agenţilor producători din sectorul agricol, apicultorii nu au fost auziţi.
De altfel, din cauza acestei abordări din partea autorităților nu doar apicultorii au avut de suferit. A fost împiedicată dezvoltarea unei ramuri întregi a producţiei agricole moldoveneşti orientate spre export. Din cauză că producţia nu se poate extinde, nu pot fi create noi locuri de muncă şi nu pot crește alocările la buget.
În opinia lui Andrei Novac, o soluție pentru ca apicultura din zona de sud să progreseze ar fi adoptarea la nivel naţional a unor acte normative care să interzică utilizarea anumitor pesticide la cultivarea plantelor, care sunt polenizate de albine. În sudul Moldovei această ocupaţie este supusă unui risc major din cauza lipsei de reglementare juridică a ramurii la nivel local.
Comentând opiniile exprimate de apicultori, Valentin Roşca, consultant în Direcția Politici de producţie şi reglementări de calitate a produselor animale din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, a precizat că actuala Lege cu privire la apicultură conține norme ce prevăd controlul asupra utilizării substanţelor toxice în perioada de polenizare a plantelor de către albine.
Potrivit lui, în primul rând, apicultorii trebuie să înregistreze locaţia stupinelor nomade pe care le deţin, pentru ca autorităţile competente din administraţia locală să-i poată anunţa la timp despre viitoarea tratare a plantelor cu substanţe chimice. Cu şapte zile înainte de data tratării, proprietarul livezii trebuie să informeze primăria, care, la rândul ei, trebuie să-i anunțe pe apicultori. În al doilea rând, apicultorul este în drept să ceară repararea prejudiciului suportat în cazul pierderilor de albine din cauza otrăvirii cu substanţe nocive. În anul 2014 au existat câteva precedente, dar nu s-a ajuns în instanţă, deoarece apicultorii şi fermierii au soluţionat litigiile în baza înţelegerilor dintre părţi. Totuși, Valentin Roşca nu a putut contesta faptul că în diferite zone ale Moldovei primăriile nu-i anunță pe apicultori despre tratarea plantelor cu substanțe chimice, deci, problema există.
În ceea ce priveşte creşterea exportului de miere colectată pe apicultorii moldoveni, este necesar să se țănă cont de câteva aspecte. Pentru export sunt acceptate loturi a câte 20 de tone şi mai mari, cantitate ce nu poate fi colectată de un singur producător. Respectiv, lotul de export se formează din mierea colectată în câteva gospodării şi compoziţia produsului nu este întotdeauna similară. Aceasta e una din problemele care trebuie soluţionate de exportatori. A doua constă în calitatea produsului ca atare. În anul 2015 a avut loc un caz, când din Germania a fost returnat un lot întreg de miere din Moldova, pentru că în una din cutii au fost depistate în miere cantităţi de antibiotice care depăşeau indicii admişi. Și aceasta, în pofida faptului că mierea a fost supusă unor teste de control înainte de a fi expediată, iar lotul a obținut toate actele corespunzătoare pentru export. Prin urmare, lucrând cu coloniile de albine, producătorii mai fac uneori greşeli tehnologice, de aceea sunt necesare cursuri suplimentare de informare şi instruire, pentru asigurarea creşterii calitative a acestui produs natural sănătos.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea independenţei mass-media din Republica Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu „Internews”.
Rosselhoznadzor a trimis o nouă interpelare la Agenţia Națonala pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) privind cantitatea brută a producţiei şi exporturilor în Federația Rusă a produselor de carantină.
Într-un cominicat de presă emis de Rosselhoznadzor și citat de „INFOTAG” se spune că acest lucru se datorează „creșterii accentuate a produselor de carantină de origine moldovenească livrate în Rusia prin Belarus, necaracteristice producției moldovenești”.
La 20 ianuarie 2016 Rosselhoznadzor s-a adresat deja la ANSA cu o cerere de prezentare a informației cu privire la cantitatea brută a producţiei şi exporturilor în Federația Rusă a produselor de carantină precum şi luând în considerare posibilitatea vizitei specialiștilor ruși în Moldova.
„Din păcate, nu am primit încă răspuns la această solicitare, fapt care a determinat Rosselhoznadzor să trimită o nouă interpelare,” se spune în comunicatul instituției.
În Moldova ia amploare un scandal în legătură cu depistarea de către jurnalişti a dovezilor potrivit cărora ANSA ar fi eliberat certificate fictive de livrare a fructelor pe piaţa rusă de către firme moldoveneşti neexistente.
Conform investigației jurnalistice, tone de fructe din EU au fost exportate în Rusia prin Belarus în baza documentelor emise elegal de către ANSA. Organele de drept au inițiat un dosar penal iar directorul ANSA a fost demis din funcție.
În luna ianuarie Rosselhoznadzor de trei ori şi-a exprimat suspiciunea că sub etichete cu mărci moldoveneşti în Federația Rusă erau livrate fructe din EU şi Turcia, care au interdicția de a exporta în Rusia. În rezultat, Rosselhoznadzor a declarat că nu exclude „posibilitatea de a impune restricții la importul de fructe de către companiile suspectate de implicarea în asemenea acţiuni ilegale”. În plus, agenția rusă a anunțat intenția de a trimite un grup de experții în Moldova pentru a se familiariza cu procesele de producție și de depozitare a produselor vegetale care urmează a fi livrările în Rusia.
Programul Rural de Reziliență Economico-Climatică Incluzivă (IRECR – IFAD VI), finanţat de Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), oferă granturi competitive pentru finanțare în anul 2017 a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii publice cu caracter economic, precum:
Construcţia/Reparaţia segmentelor de drum şi podurilor locale, care sporesc accesul beneficiarilor la zonele de producere, procesare şi comercializare a produselor agricole;
Construcţia reţelelor de alimentare cu apă pentru dezvoltarea activităţilor de antreprinoriat în domeniul agro-alimentar;
Construcția infrastructurii de piață agricolă.
Beneficiarii granturilor pot fi: Autoritatea Publică Locală (Primăria) în parteneriat cu grupuri de producători agricoli, formate din întreprinderi mici şi mijlocii, Gospodării Țărănești din spațiul rural doar care practică activităţi agricole.
Granturile vor fi acordate conform condiţiilor şi criteriilor de selectare stabilite în cadrul Programului IFAD VI. Pentru participarea la concurs Grupul-client, format din agenţi economici şi Autoritatea Publică Locală (Primăria), va depune Cererea de finanţare tipizată şi setul de documente complet la oficiul UCIP-IFAD. Informații detaliate, Formularul cererii de finanțare, modelele de documente pot fi găsite accesînd următorul link.
Perioada de depunere a cererilor pentru finanţarea proiectelor va fi deschisă între 1 martie – 31 mai 2016.
Documentele se vor prezenta la concurs în plic sigilat cu indicarea denumirii concursului, numele beneficiarului și datele de contact la adresa: or.Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 162, biroul 1303. Pentru întrebări sau clarificări puteți contacta în scris la adresa: [email protected] sau fax.: (22) 871659.
Un laborator modern destinat studenţilor noului curs educaţional „Operatori de cazane pe biomasă” a fost inaugurat astăzi la şcoala profesională nr. 3 din Chişinău. Echipamentul tehnic a fost achiziţionat din fonduri europene în cadrul Proiectului „Energie şi Biomasă”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Trei şcoli profesionale din R. Moldova au lansat începând cu anul de studii 2015-2016 noi cursuri educaţionale dedicate sectorului energiei din biomasă, răspunzând astfel cererii de noi profesionişti solicitaţi în sectorul energetic. Schimbarea a fost posibilă datorită Memorandumului de parteneriat în dezvoltarea sectorului de învățământ profesional tehnic semnat în toamna trecută de către Ministerul Educaţiei şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană.
“Învățământul profesional tehnic trece printr-un amplu proces de modernizare, Ministerul Educației acordându-i o atenție specială, având în vedere impactul pe care acest tip de învățământ îl are asupra pieței muncii. Oferta curriculară trebuie adaptată la cerințele pieței muncii, să fim cu un pas înainte, așa încât angajatorii să nu se confrunte cu lipsa de personal calificat și viitorii meseriași cu lipsa locurilor de muncă. Scopul nostru este pregătirea specialiștilor de înaltă calitate, pentru a contribui la dezvoltarea unei economii competitive”, a spus Cristina Boaghi, Viceministrul Educaţiei.
FOTO: Proiectul Energie și Biomasă
Școala profesionala nr. 3 din Chișinău este prima instituție din Moldova ce instruiește viitorii operatori de cazane pe biomasă. Cei peste 20 de elevi vor fi în 2017 primii absolvenţi cu acte în regulă pentru meseria de „operator al cazanelor pe biomasă”.
„Sectorul biomasei reprezintă o oportunitate extraordinară pentru Republica Moldova de a beneficia de energie din surse locale. Totuşi, pentru a valorifica întregul potenţial de biomasă din ţară, este de importanţă primordială ca tehnologiile să fie folosită corect şi ca operatorii de cazane să fie bine instruiţi pentru a valorifica la maxim potenţialul biomasei. Iată de ce apreciez înalt evenimentul de lansare a laboratorului modern pentru viitorii operatori de cazane pe biomasă”, afirmă Wicher Slagter, Însărcinat cu afaceri a.i în cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova.
Amintim că elevii din trei şcoli profesionale din R. Moldova studiază, în premieră, noile module „Plantele energetice – sursă de energie regenerabilă” pentru meseria Silvicultor şi „Centrale termice pe biocombustibil solid” pentru meseria Operator în sala de cazane. Este vorba de şcolile profesionale din s. Cuhureştii de Sus, rl Floreşti; or. Orhei şi şcoala Nr 3 din Chişinău.
„Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Uniunea Europeană sunt un partener de încredere pentru Guvernul R. Moldova în efortul său de a spori securitatea energetică prin valorificarea potenţialul de energie regenerabilă. Împreună am reuşit în mai puţin de 5 ani să atingem o cotă de 13% de energie regenerabilă în balanţa energetică a ţării. E un rezultat remarcabil care, pe lângă diminuarea dependenţei energetice externe a însemnat dezvoltarea economică locală fiind lansate noi afaceri şi noi locuri de muncă, iar în final banii pentru energia consumată rămân în ţară”, spune Narine Sahakyan, reprezentantă permanentă adjunctă a PNUD Moldova.
Pe lângă cunoştinţele teoretice, elevii au acces direct la tehnologiile studiate, la şcoala profesională nr. 3 fiind instalat un laborator conectat la sistemul de încălzire termică pe biomasă, ce are în dotare cazane pe biomasă de diferite tehnologii ce funcţionează în regim real; iar pe teritoriul şcolilor profesionale din s. Cuhureştii de Sus, rl Floreşti; or. Orhei urmând a fi plantate în următoarele săptămâni salcie şi salcâm energetic.
FOTO: Proiectul Energie și Biomasă
„Sectorul energiei regenerabile se dezvoltă cu paşi rapizi. În R. Moldova s-au făcut investiţii importante ce au impulsionat lansarea unei noi industrii – cea a energiei din biomasă. Dezvoltarea segmentului responsabil de crearea cererii pentru biocombustibilul din biomasă, a rezultat într-o evoluție a sectorului privat, care este și cel mai mare promotor al tehnologiilor de procesare și producere a acestor combustibili. În același timp, cererea crescândă de biocombustibili condiționează apariția de specialişti calificaţi, de profesioniști în gestionarea noilor tehnologii. Această evoluție a lucrurilor ne impune să ne dorim și să planificăm următorii pași în vederea extinderii unor asemenea cursuri în mai multe instituţii din cadrul învăţământului profesional-tehnic, dar şi superior”, afirmă Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.
În prezent, peste 160 de instituţii publice din toată republica sunt racordate la sisteme de încălzire pe biomasă din fondurile europene ale Proiectului Energie şi Biomasă. Circa 1000 de familii au instalate cazane pe biomasă cu subvenţii acordate în cadrul proiectului. De asemenea, peste 30 de companii din ţară asamblează sau produc cazane pe biomasă şi le oferă consumatorilor din R. Moldova.
Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Cabinetul de miniștri a operat noi remanieri de cadre la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Astfel, Gheorghe Gaberi a fost numit în funcţie de director general al ANSA. Gaberi deţine titlul de doctor în agricultură. Are experienţă de cercetare ştiinţifică, pedagogică şi de activitate în instituţiile publice. A activat anterior la Ministerul Economiei şi la Ministerul Agriculturii. Pentru o perioadă scurtă de timp în anul 2013 a fost anterior director al ANSA.
Gheorghe Gaberi
Gheorghe Gaberi s-a născut în 1957 în localitatea Sadova, raionul Călărași. El posedă cunoștințe profunde privind piețele de export ale R. Moldova și cunoaște situația internă în legătură cu inofensivitatea şi calitatea produselor agricole.
La Ministerul Agriculturii s-au făcut schimbări la nivel de viceminiștri. Iurie Ușurelu şi Vasile Luca au fost numiți în funcție, iar Vlad Loghin a fost eliberat din funcție în baza cererii de demisie.
Iurie Ușurelu şi Vasile Luca
Iurie Uşurelu a activat anterior în calitate de specialist în dezvoltarea lanţului valoric în cadrul Unităţii Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD în Moldova.
Vasile Luca este absolvent al UTM în Oenologie. În ultimii ani a activat ca oenolog la Combinatul Cricova. A primit titlul de cel mai bun vinificator al anului în 2015.
Jurnaliştii RISE Moldova, împreună cu colegii lituanieni şi bieloruşi, au descoperit o grupare internaţională, care a desfăşurat în şapte state schema de falsificare a certificatelor moldoveneşti pentru a exporta fructe în Belarus, transmite IPN.
În investigaţia jurnalistică „Fructe din UE, exportate în Rusia cu paşaport moldovenesc”, reporterii au demonstrat că funcţionari şi oameni de afaceri din Moldova, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Belarus şi Rusia au folosit circa 1000 de certificate pentru „moldovenizarea” a aproximativ 20 de mii de tone de fructe crescute în alte state.
„Din decembrie 2015 şi până în ianuarie 2016, angajaţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) au perfectat, cel puţin, 1000 de certificate fitosanitare pentru fructe moldoveneşti. De facto, în baza acestor certificate, niciun măr din Moldova nu a ajuns în magazinele din Minsk sau din Moscova”, se spune în material.
Potrivit jurnaliştilor RISE, certificatele erau transmise prin poştă în Lituania, iar de acolo, fiind însoţite de documentele moldoveneşti, fructele din Spania, Grecia, Olanda şi Polonia erau furnizate pe piaţa Belarusului şi Rusiei.
„Perfectând acte pentru şapte companii-exportatoare din Transnistria, gruparea reuşea să evite „interdicţia totală” a Kremlinului, anunţată în august 2014, pentru importul majorităţii producţiei agricole din Uniunea Europeană”, se spune în investigaţie.
Tot aici se specifică faptul că printre companiile transnistrene, pe numele cărora la Chişinău se perfectau acte de export, figurează şi două companii inexistente.
Corespondentul RISE, prezentându-se drept angajat al companiei Moldstat-capturat (care în realitate nu există, iar denumirea a fost inventată pentru investigaţie), a contactat câţiva oameni de afaceri intermediari din Lituania.
„I-am convins pe exportatorii lituanieni că avem posibilitatea să obţinem la Chişinău şi să le comercializăm certificate privind originea moldovenească a producţiei. Oamenii de afaceri erau dispuşi să cumpere de la noi sute de astfel de documente lunar cu preţul de 800 de euro pentru fiecare certificat. Am reuşit chiar să obţinem de la aceste companii facturi fictive de procurare de la „compania” noastră a două camioane cu fructe”, scriu autorii materialului.
Aliona Mandatii, producător şi exportator de producţie agricolă din Moldova, asigură că din cauza exportului producţiei străine în baza documentelor de origine moldovenească în primul rând au avut de suferit producătorii autohtoni.
„Pierderile provocate de schema de falsificare a certificatelor sunt mari. Preţul de cumpărare a merelor moldoveneşti a scăzut cu 30-40%. Spre exemplu, soiurile Idared sau Golden, de care este plin nordul ţării, în loc de 10 lei sunt cumpărate cu 7 lei per kilogram. Iar preţul pentru soiul Gala a căzut de la 10 la 8 lei”, a spus Aliona Mandatii.
Aceasta a mai menţionat că în ţară au rămas circa 40 de mii de tone de mere, dar în continuare este greu de exportat deoarece în baza certificatelor moldoveneşti continuă să fie exportată producţie poloneză.
