Uniunea Europeană a recoltat în 2014 o cantitate record de 331,7 milioane tone de cereale, pe primul loc fiind Franța cu 72,7 milioane tone, urmată de Germania (52 milioane tone), Polonia (31,9 milioane tone), Marea Britanie (24,5 milioane tone) și România (22,1 milioane tone), arată datele statistice publicate de Eurostat, transmite Agerpres.

În 2014, producția de cereale a crescut comparativ cu 2013 în marea majoritate a statelor membre, inclusiv în România de la 20,8 milioane tone la 22,1 milioane tone. De asemenea, producția de cereale a UE a fost mai mare cu 15,2% în 2014 față de producția medie realizată în 2000-2012 chiar dacă în aceeași perioadă suprafața cultivată a scăzut cu 5%. În rândul statelor membre, cele mai remarcabile creșteri ale producției de cereale au fost înregistrate în cazul statelor baltice, Lituania (72,4%), Estonia (70,3%) și Letonia (68,3%), urmate de Bulgaria (56,9%), Slovacia (49,3%) și România (39,1%).

În termeni de valoare, cerealele reprezintă 13% din producția agricolă a UE și echivalează cu 25% din producția vegetală a UE. În schimb, porcinele, vitele și ovinele reprezintă 17% din producția agricolă a UE și acoperă 42% din producția animală.

În 2014, populația de ovine a UE era de 84,2 milioane animale, aproape identică cu cea de vite. Peste un sfert (27%) din ovinele din UE erau crescute în Marea Britanie, care număra 23 milioane ovine, urmată de Spania (18%) și România (11% cu 9,5 milioane ovine).

Cu toate acestea, România nu se regăsește printre țările membre care contribuie cel mai mult la valoarea producției agricole a UE. Lider la acest capitol este Franța, care contribuie cu 18% la totalul UE, urmată de Germania (14%), Italia (13%), Spania (10%), Marea Britanie (8%), Olanda (7%) și Polonia (5%). Împreună aceste șapte state membre sunt responsabile pentru trei sferturi din producția agricolă a UE.

Unitatea de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Republicii Polone a trecut în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Membrii Cabinetului de Miniștri au aprobat, în cadrul ședinței de miercuri, 17 februarie, o hotărâre în acest sens. Anterior instituția era subordonată Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Astfel, întru optimizarea resurselor disponibile și pentru lansarea cât mai rapidă a părții de credit  destinat industriei și infrastructurii aferente, Instituția Publică Unitatea de Implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Republicii Polone a fost desemnată singura instituție implementatoare, reieșind din faptul că are deja toate procedurile elaborate, lansate și testate.

Hotărârea Guvernului prevede modificări ce țin de: stabilirea clară a mecanismului de implementare, monitorizare și administrare integrală a creditului de asistență în sumă de 100 milioane euro; definirea și lărgirea atribuțiilor Consiliului de supraveghere al Instituției, modificarea componenței acestuia întru asigurarea debursării resurselor atât pe domeniul agriculturii cât și industriei; îmbunătățirea cadrului normativ privind gestionarea operativă a surselor din creditul de asistență acordat de Guvernul Republicii Polone.

De la lansarea activității sale, în februarie 2015 și până în prezent, de către Unitatea de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Republicii Polone au fost întreprinse un șir de acțiuni practice pentru asigurarea funcționalității procesului de recreditare și tuturor procedurilor necesare implementării Creditului de asistență.

Modificările operate vor permite eficientizarea procedurilor de implementare și monitorizare a împrumuturilor recreditare precum și optimizarea cheltuielilor de administrare a implementării Acordului de credit, semnat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Polone privind obținerea unui credit de asistență în suma ce nu depășește 100 de milioane de euro pentru finanțarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare, inclusiv infrastructurii aferente acestora.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) a eliberat certificate pentru mere poloneze în volum de 19 mii tone care au fost exportate în Rusia ca mere moldoveneşti.

Despre aceasta au comunicat agenţiei „INFOTAG” surse din cadrul Asociaţiei producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldova-Fruct”, afirmând că „merele poloneze, tranzitând Belarus, au fost transportate în Rusia ca mere crescute în Moldova, fapt confirmat de certificatele ANSA”.

Interlocutorul agenţiei a spus că acest caz are două aspecte periculoase pentru producătorii moldoveni de mere.

„Primul – Rusia mai devreme sau mai târziu va înainta Moldovei pretenţii juste, ceea ce poate duce la un nou embargo rusesc la livrările de mere. Însă dacă anterior asemenea interdicţie avea substrat politic, atunci de data aceasta temeiurile vor fi economice. Al doilea – eliberarea certificatelor ANSA ucide producătorii moldoveni de mere, care au stocat în frigidere producţia pentru vânzare în Rusia în lunile februarie-martie”, a spus reprezentantul „Moldova-Fruct”.

Agenţia „INFOTAG” a cerut preşedintelui Uniunii republicane UniAgroProtect, Alexandru Slusari, să comenteze această situaţie, care, la rândul său, a spus că „prin asemenea scheme corupte sunt nimiciţi producătorii de mere în Moldova, care încă nu au părăsit-o pentru a-şi găsi un loc de muncă în străinătate”.

„Producătorii de mere din Polonia sunt concurenţii direcţi ai horticultorilor moldoveni. La ei, în legătură cu embargoul din Rusia, s-au majorat subvenţiile de stat, astfel mărul polonez este mai ieftin decât cel moldovenesc”, a menţionat Slusari.

Potrivit spuselor sale, ANSA eliberează certificate pentru merele poloneze atunci când frigiderele din Moldova sunt pline cu mere moldoveneşti.

„Nu este doar corupţie, ci corupţie care limitează cu trădare de ţară”, consideră Slusari.

În Moldova recolta din anul 2015 a constituit 250 de mii de tone. Circa 60 mii tone au fost procesate, o parte din recoltă s-a vândut pe piaţa externă şi internă. Iar alte circa 60 mii tone sunt stocate în frigidere.

Economist în domeniul agriculturii şi manager cu experienţă, Raimund Jehle este noul Reprezentant FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite) în Republica Moldova şi Reprezentant Regional Adjunct pentru Europa şi Asia Centrală.

Fiind cetăţean al Germaniei, Dl. Jehle a activat în cadrul Organizaţiei avansând progresiv în posturi responsabile începînd cu poziţia de ofiţer politic la sediul FAO din Roma în 1999.

În anul 2007, el a fost desemnat să supravegheze administrarea Programelor în Teren din cadrul Oficiului Regional al Organizaţiei pentru Europa şi Asia Centrală după o misiune în cadrul Programului „Associate Professional Officer”.  În anul 2013, el a devenit conducător al Unităţii pentru administrarea Programelor, mobilizarea resurselor şi comunicare din cadrul Oficiului Regional.

Concomitent, Dl. Jehle a activat în calitate de Secretar al Conferinţei Regionale FAO pentru Europa – organism ce reuneşte, la fiecare doi ani, reprezentanţi ai 53 ţări membre din regiune şi a unei organizaţii membre (Uniunea Europeană) pentru a stabili priorităţile şi ghida activitatea FAO în regiune.

În anul 2015 Dl. Jehle şi-a asumat responsabilitatea pentru coordonarea a două iniţiative majore ale FAO în Europa şi Asia Centrală: sprijinirea fermelor de familie și a micilor proprietari de teren agricol, şi îmbunătăţirea comerţului cu produse alimentare şi integrarea pe piaţă.

Înainte de a activa în cadrul FAO, Dl. Jehle a fost fermier timp de doi ani, apoi a lucrat în calitate de consultant la Directoratul General pentru Economie şi Finanţe al Comisiei Europene la Bruxelles. De asemenea, el a activat în calitate de cercetător superior în Departamentul Politici Economice şi Agricole din cadrul Universităţii  Hohenheim din Stuttgart, Germania, precum şi membru cercetător la Universitatea Agrară Cehă din Praga.

Dl. Jehle deţine titlul de doctor în Economie Agricolă şi Magistru în Economie Agricolă la Universitatea Hohenheim, un certificat de absolvire în Economie Agricolă şi Politici Internaţionale de la Universitatea de Stat din Washington, SUA, şi titlul de licenţiat în Ştiinţe Agricole la Universitatea din Bonn, Germania.

“Sîntem norocoşi să avem pe cineva de calibrul profesional al lui Raimund pentru rolul de Reprezentant FAO şi Reprezentant Regional Adjunct în această regiune” a menţionat Vladimir Rakhmanin, Asistent al Directorului General al FAO şi Reprezentant Regional pentru Europa şi Asia Centrală. “El îmbină capacităţi de înţelegere profundă a problemelor tehnice cu care se confruntă ţările din această regiune, cu experienţă practică îndelungată şi abilităţi de a gestiona o echipă şi  îndeplini obiectivele în termen”.

Dl. Jehle îl succede pe Tony Alonzi care recent s-a retras din cadrul FAO. El va activa de asemenea în calitate de Reprezentant FAO în Albania, Armenia  şi Georgia.

Activitatea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) este nesatisfăcătoare şi ineficientă, se arată într-o declaraţie semnate de membrii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de lapte şi produse lactate „Lapte” şi Patronatului Întreprinderilor Prelucrătoare de Carne, relatează Mold-Street.

„Constatăm că activitatea ANSA este nesatisfăcătoare, ineficientă, iar uneori devine un instrument de intervenţie abuzivă în derularea normală a proceselor economice”, se menţionează în declaraţie.

Potrivit semnatarilor ANSA creează impedimente la efectuarea operaţiunilor de import şi export, inclusiv la exporturile de fructe moldoveneşti şi favorizează reexporturile prin procedurile netransparente de eliberare a Certificatelor fito-sanitare.

„Modul şi procedurile netransparente de eliberare a autorizaţiilor de import a produselor animaliere, în special celor ce provin din Ucraina, facilitează importurile şi concurenţa neloială dintre producătorii de materii prime locali şi importatori, care vor rezulta inevitabil în falimentarea fermierilor autohtoni”, susţin cele patru organizaţii.

Potrivit declaraţiei ANSA are un rol negativ la implementarea politicilor şi reformelor necesare din sector în contextul implementării Acordului de Liber Schimb cu UE.

Acest lucru se datorează lipsei de transparenţă în activitatea ANSA şi coordonarea insuficientă, iar uneori contradictorie a activităţii acesteia cu cea a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare care în ultimă instanţă este organul responsabil de elaborare şi implementare a Politicilor şi strategiilor de dezvoltare a sectorului agroalimentar.

Potrivit lor, aceste probleme au existat şi în trecut, însă s-au agravat esenţial odată cu trecerea ANSA din subordinea Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în subordinea directă a Guvernului.

Membrii Asociaţiilor solicită urgent trecerea imediată a Agenţiei în subordinea Ministerului Agriculturii, care ar permite de a accelera procesul de reformare a sectorului şi ar permite implementarea reală a standardelor de calitate şi trasabilitate a produselor agroalimentare.

De notat că administraţia ANSA se află în centrul unui scandal de corupţie, iar contra unor şefi de acolo au fost iniţiate dosare penale.

Totodată activitatea ANSA a fost subiect de critici din partea agricultorilor şi în trecut, când aceasta era subodonată direct ministrului Agriculturii.

Analiștii Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) au realizat o analiză tematică, care arătă că, în 2015, Republica Moldova nu a valorificat pe deplin potențialul de export pe piața UE oferit de Acordul de Asociere. Astfel, potrivit IPRE, în anul 2015, comparativ cu 2014, volumul exporturilor în expresie cantitativă a fost mai mare, însă în expresie valorică acestea au scăzut cu 2,3%, ceea ce înseamnă că am exportat mai mult la un preț mai mic.

Analiza tematică arătă că în continuare o parte din mărfurile scutite de taxe rămân a fi neeligibile pe piața UE, cum ar fi produsele de origine animalieră. Moldova și-a luat angajamentul de a-și alinia legislația sanitară și fitosanitară la cea a UE. Progresul la acest capitol este unul modest, în situația când doar un sfert din acțiunile prevăzute în Planul Național de Acțiuni pentru implementare a Acordului de Asociere RM-UE 2014-2016 (PNIAA) pentru anul 2015 sunt implementate, majoritatea sunt în proces de realizare. Însă o provocare importantă și în acest caz rămâne capacitatea instituțională redusă în implementarea noilor reglementări, lipsa unor laboratoare moderne și kituri de testare, ceea ce nu permit până la momentul actual exportul de produse de origine animalieră.

„În 2016, este prioritar de a crea condiții pentru valorificarea potențialului de export pe piața UE a produselor de origine animalieră, în special, a cărnii de pasăre și ouălor industriale. Astfel, autoritățile de la Chișinău urmează să își concentreze eforturile în obținerea unui rezultat pozitiv din partea Misiunilor de evaluare a Comisiei Europene. În acest sens, este oportună utilizarea resurselor financiare oferite prin cele două programe de suport bugetar – ENPARD și Suport pentru implementarea ZLSAC, care la momentul actual au blocate 86 mln. Euro din partea Comisei Europene”, consideră Iulian Groza, expert IPRE.

Potrivit analizei tematice, în anul 2015 au fost înregistrați anumiți pași importanți întru atingerea cotelor de export stabilite în ZLSAC. Dar, pentru unele produse fiind depășită cota stabilită de 2,5 ori, iar altele rămânând fără nici un lot exportat. Printre cele mai valorificate cote, ar fi cele pentru grâu, unde plafonul orientativ de export era de 75.000 tone, iar țara noastră a exportat 178 441 tone (238 %). Cotele pentru cereale prelucrate au fost depășite de două ori, mai exact, în loc de 2500 tone, au fost exportate 5191 tone (207 %). Totodată, merită a fi menționate orzul și porumbul, unde cota a fost depășită cu 11 % (78 218 tone în loc de 70 000 tone) și respectiv 25 % (162 655 tone în loc de 130 000 tone).

„Nivelul de implementare scăzut a măsurilor sanitare și fitosanitare are un impact direct asupra nivelului de valorificare a produselor supuse cotelor de export. În acest sens, pentru produsele supuse contingentelor tarifare, nivelul de export este de circa 26 %, iar produsele supuse unor cote în baza mecanismului împotriva eludării, nivelul de export este de circa 55 %”, conchid autorii analizei.

Pentru a depăși această situație, analiștii IPRE, au făcut un set de recomandări, cum ar fi: deblocarea fondurilor europene ce urmează a fi oferite prin programele de suport bugetar; dotarea laboratoarelor cu kituri și echipamentele necesare și acreditarea acestora conform prevederilor UE; adoptarea de urgență a tuturor actelor normative prevăzute în PNAIAA și modificarea Acordului de Asociere în vederea inserării noilor directive ce urmează a fi transpuse în domeniul sanitar și fitosanitar; implementarea măsurilor recomandate de misiunile DG SANTE/FVO privind autorizarea exporturilor de ouă industriale și altor produse de origine animalieră; utilizarea resurselor oferite sub formă de asistență tehnică și twinning pentru consolidarea capacităților autorităților publice responsabile de implementarea ZLSAC.