Proiectul Ministerului Economiei privind acordarea titlului Parcului Industrial Cahul, va fi propus spre aprobare în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului.

Potrivit studiului de fezabilitate, valoarea estimativă a investițiilor va constitui circa 80 mln. lei, inclusiv pentru renovarea infrastructurii tehnice și amenajarea teritoriului vor fi investiți 13 mln. Lei, pentru construcția și reconstrucția clădirilor din parc – 62 mln. lei, pentru crearea infrastructurii externe – 2 mln. lei. Proiectul stabilește un termen de 2 ani pentru efectuarea lucrărilor necesare pentru iniţierea activităţii parcului industrial.

Conform atribuțiilor, întreprinderea administratoare, SRL „Sud-Invest Company”  va asigura crearea şi renovarea infrastructurii tehnice şi clădirii administrative, iar autoritatea publică locală va conecta teritoriul parcului industrial la utilitățile publice ale orașului, iar infrastructura de producere va fi creată de către rezidenţii selectaţi pentru activitate în cadrul parcului industrial.

Crearea parcului industrial va avea un impact direct asupra dezvoltării economice şi creşterii nivelului de industrializare a regiunii prin sporirea impozitelor în bugetul de stat cu cca. 14 mln. lei anual, atragerea investiţiilor directe în regiune în mărime de aproape 103,9 mln. lei, crearea a cel puţin 440 locuri noi de muncă spre sfârșitul anului 5 de activitate, majorarea cotei sectorului industrial în economia regiunii/ţării etc.

PI Cahul va fi amplasat pe teritoriul fostului Combinat de Brânzeturi din Cahul, cu o suprafaţă de 5,892 ha, aflat în proprietatea Consiliul Raional Cahul. Pe teren sunt amplasate 12 construcții, cu un grad de finalizare de cca  60%, transmis în comodat pe un termen de 30 de ani întreprinderii SRL „Sud-Invest Company” (selectată prin concurs) pentru crearea, administrarea și dezvoltarea Parcului Industrial „Cahul”, prin decizia consiliului  raional.

Principalele direcții de dezvoltare, conform studiului de fezabilitate, revine prelucrării produselor agricole şi de fabricare a produselor industriei nealimentare. Concomitent, unii agenţi economici deja au manifestat interes în obținerea unui teren sau spațiu de producere în cadrul viitorului parc industrial pentru fabricarea mobilei şi articolelor de tâmplărie, pentru confecționarea materialelor de construcție,  precum şi pentru producerea articolelor textile.

Atractivitatea economică a acestui parc industrial  constituie, în special, apropierea față de portul internaţional Giurgiulești, precum şi de hotarele cu România (UE) și Ucraina.

Vinurile moldoveneşti au fost distinse cu 10 medalii la Berliner Wine Trophy, cel mai mare concurs internaţional de vinuri sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Vinului, informează MAIA.

5 vinuri moldoveneşti au fost distinse cu aur, iar alte 5 – cu medalii de argint. Berliner Wine Trophy s-a desfăşurat în perioada 4-7 februarie 2016. La competiţie au fost înscrise 5.200 de vinuri – un număr record în istoria competiţiei, dintre care, potrivit regulamentului, doar 30% au fost premiate.

Preşedintele Asociaţiei Micilor Producători de vin din Moldova Ion Luca a fost preşedinte al comisie de degustare în cadrul acestui concurs. El însă nu a putut influenţa rezultatele, întrucât degustatorii nu au dreptul de a juriza vinurile din ţara lor de provenienţă, iar toate degustaţiile au loc în orb.

„Asta demonstrează, încă o dată, că întotdeauna calitatea va fi apreciată și doar prin calitate vom avea succes pe piața vinurilor”, a menționat Ministrul Agriculturii, Eduard Grama calificând succesul obținut de vinurile moldovenești la Berliner Wine Trophy, dar și la alte concursuri internaționale drept rezultatul unor politici corecte în domeniu vinificație.

Medalii de aur:

• Carpe Diem Cabernet Sauvignon 2013
• Equinox Merlot 2011
• Gogu Winery Blanc de Merlot 2015
• Equinox Echinoctius 2012
• Equinox Rara Neagra 2014

Medalii de argint:

• Asconi Sol Negru Chardonnay 2012
• Carpe Diem Feteasca Regală 2015
• Minis Terrios Pinot Noir 2014
• Vinăria Nobilă Feteasca Neagră 2013
• Equinox 5 elemente roşu 2013

În anul 2015, exporturile Republicii Moldova au avut o performanță scăzută, iar producătorii moldoveni nu au putut acopei nici măcar cantitățile din cadrul contingentelor tarifare pentru exportul în UE.

La sigur că un astfel de titlu nicidecum nu corelează cu concluziile diverselor analize și așteptări din ultimul timp; mai ales că în ultimii 4-5 ani am asistat la o importantă reorientare a exporturilor noastre agroalimentare de pe piața CSI pe cea a Uniunii Europene.

Cifrele ne dovedesc că şi pe parcursul anului 2015, exporturile Republicii Moldova au avut o performanță scăzută, însumând 1,96 mlrd dolari, adică doar 84,1% din valoarea anului 2014. Țările Uniunii Europene au continuat a fi lideri, atrăgând exporturi de 1,2 mlrd dolari, urmate de CSI cu 492 mln dolari și alte țări (257 mln dolari).

Lipsă de viziune strategică

Rapoartele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) arată că această diminuare importantă a fost determinată de situația economică gravă în țările din regiune, în special Rusia și Ucraina. Totuși, la o analiză mai minuțioasă vom descoperi și cauze ”autohtone” ale diminuării, cum ar fi lipsa de viziune strategică în comerțul cu produse agroalimentare.

Deși datele finale cu privire la exportul agroalimentar pentru anul 2015 nu au fost făcute publice deocamdată, se știe la sigur că exportul produselor vegetale moldovenești în trimestrul III al anului trecut a însumat 90,6 mln dolari, sau 68,1% din valoarea înregistrată în perioada similară anului 2014, iar la produsele animaliere și mai puțin – doar 42,4% din valoarea trimestrului III a lui 2014.

Rusia este mai atractivă la prețuri

Datele Ministerului Agriculturii confirmă o dinamică slabă a exportului agroalimentar, care este direct determinată de cantitățile mai reduse ale exportului acestora în țările Uniunii Europene.

Acest fapt demonstrează (încă o dată) că comerțul cu produse agroalimentare moldovenești este influențat de doi factori importanți:

1. Moscova deschide treptat ușile pentru companiile autohtone care vor să exporte în Federația Rusă.
2. Producătorii agricoli din Moldova șchiopătează la capitolul competitivitate pe piețele din Uniunea Europeană.

Așa a rezultat că o parte importantă din exporturile moldovenești cu produse agroalimentare revin în ritm vioi pe piața CSI, în special a Rusiei. La aceasta a contribuit într-un mod categoric și embargoul Rusiei impus Uniunii Europene pentru produsele agroalimentare.

Acest lucru a creat presiune pe volumele produse în UE – piața s-a suprasaturat și, drept rezultat, prețul acestor produse s-a diminuat semnificativ în interiorul comunității. Pentru a diminua pierderile, exportatorii moldoveni au văzut pe piața CSI prețuri mai ridicate și au început a reveni pe aceasta. Potrivit agenţiei specializate APK-Inform, prețul merelor, de exemplu, în Polonia se ridică în acest sezon la doar 0,15-0,31 euro/kg, pe când în Rusia, ele costă 0,52-0,82 euro/kg. Astfel că diferența de 0,37-0,51 euro/kg este importantă și atractivă pentru exportatorii moldoveni.

Deși ar părea că exportul sporadic în CSI este o soluție (pentru unii exportatori poate chiar pe termen lung), totuși este evident că fără a asigura o calitate înaltă a producției, nu vom putea penetra și menține o piață matură și dezvoltată cum este cea din UE.

De ce merele şi usturoiul din Moldova nu ajung în UE

Cu atât mai mult, este deosebit de grav că Moldova nu a putut acoperi nici măcar cantitățile din cadrul contingentelor tarifare pentru exportul în UE. Ministerul Economiei informează că, deși pentru produsele noastre tradiționale în exportul agroalimentar – grâu, porumb, orz, valorificarea cotelor a fost foarte bună – de 238%, 125% și 111% respectiv, pentru produsele cu valoare adăugată mai înaltă (legume și fructe), aceste cote s-au valorificat foarte slab.

În imaginea din stânga putem vedea că, de exemplu, pentru mere a fost alocat un contingent de 40 mii tone (import în UE fără taxe) în anul 2015, dar au fost valorificate doar 1,9% din acestea (imaginea din dreapta). La tomate au fost valorificate doar 1,2%, iar la struguri şi prune mai mult, câte 78% şi 61,5%. Cotele pentru sucul de struguri, cu un contingent de numai 5 mii tone, nu au fost valorificate deloc; la fel și la usturoi unde s-a alocat un contingent de 5 mii tone, nu s-a exportat nici un kilogram în UE.

Nici geografia exporturilor noastre în UE nu este una diversă, având în vedere faptul că sunt 28 de state membre, iar exportatorii ar trebui să ia în considerație cât mai multe piețe, pentru a diversifica oferta și a diminua riscul de țară. Pentru tomate, de exemplu, avem doar 2 piețe la export – România și Lituania, pentru struguri 6 (din top fac parte România, Spania și Estonia), pentru mere 4 piețe (România, Grecia, Marea Britanie și Bulgaria), iar pentru prune 5 (din top – România, Polonia, Bulgaria).

De vină este adaptabilitatea redusă a exportatorilor moldoveni de produse agroalimentare, aceștia fiind deprinși în a se poziționa mai degrabă pe o piață cunoscută, decât a aborda noi destinații.

O dovadă este și geografia exportului de grâu, de exemplu, unde tradiționalii parteneri au rămas România, Italia și Grecia. În plus, pentru țările mai bogate ale UE (Franța, Germania, Marea Britanie, Suedia, Olanda), produsele noastre încă nu sunt pregătite, iar exportatorii nu dețin capacități de marketing sau volume suficiente pentru a ajunge în aceste țări.

Priorități frumoase, acord semnat. Ce urmează? 

Inga Ionesii, directorul Direcției Generale pentru Cooperare Economică Internațională a Ministerului Economiei, afirmă că obținerea dreptului de export pe piața UE a produselor de origine animalieră este un obiectiv al anului 2016. Totodată, ea menționează că există deja progrese relevante, conexe stimulării exportului agroalimentar în UE. Dintre acestea, în contextul Acordului de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat (DCFTA) cu UE, sistemul infrastructurii calității cu noi prevederi de metrologie și supraveghere a pieței este un proiect adoptat în prima lectură de Parlament. Drept realizare conexă exportului este văzută și semnarea acordului privind participarea Moldovei la Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii 2014–2020 (COSME) al UE.

Pe de altă parte, Ana Popa, director de program în cadrul Expert-Grup, menționează că după mai bine de un an de la adoptarea DCFTA efectele pe termen scurt pentru comerț sunt pozitive, însă Moldova trebuie să continue insistent implementarea completă a recomandărilor din Agenda de Asociere, să finalizeze reforma instituțională în domeniul siguranței alimentelor și să identifice noi piețe din cadrul UE.

Să vindem acolo unde se cumpără…

Dona Școla, directorul Organizaţiei de Atragere a Investițiilor şi Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), afirmă că identificarea activă a investitorilor și convingerea acestora că afacerile cu prioritate spre export pot fi dezvoltate este un obiectiv de țară. La fel, noul guvern condus de Pavel Filip a dat asigurări că va susține producătorii orientați spre export pe piețele regiunii și va încuraja măsurile de sporire a competitivității.

Până atunci, însă, vedem că statistica regională este nemiloasă cu Republica Moldova – țara a ”eșuat” în a deveni competitivă pe piețele regionale. Exportatorii noștri de produse agroalimentare se adaptează cu greu sau deloc la tendințele consumului regional de produse agroalimentare; cu atât mai mult cu cât oferta acestora rămâne a fi una slab diversificată, atât ca produs, cât și ca destinație. Șubrezirea exportului explică pierderile de competitivitate pe piața agroalimentară regională.

Infografica care arată direcții opuse pentru trendul pieții și reacția exportatorilor moldoveni atestă probleme în orientarea exporturilor, întrucât aceștia nu se sincronizează cu cererea de pe piața UE (fructe, băuturi, legume), sau continuă să livreze produse pentru care cererea este în diminuare.

În cazul unor mărfuri, exportul nostru se pliază bine pe cererea regională (bifa OK cu verde), însă trebuie de luat în calcul faptul că aceste produse sunt exportate în cantități mici sau foarte mici, cum este cazul cu carnea sau ouăle.

Cauzele acestor neconcordanțe au la bază câteva neajunsuri fundamentale, de structură și nu țin doar de înrăutățirea situației economice și politice a vecinilor Moldovei. Aici este vorba, în primul rând, despre lipsa unei viziuni strategice cu privire la dezvoltarea exporturilor – asta ar ajuta să fie evitate”migrările nesănătoase” de pe o piață pe alta. Totodată, se impune reformarea până la capăt a sistemului de asigurare a calității producției agroalimentare, de susținere a exportatorilor performanți, de instruire a acestora cu privire la acțiunile de marketing, logistică. Și o eficientă diplomație economică din partea autorităților moldovenești ar fi de mare folos în acest sens. Pe fundalul unor pași concreți de resetare a sistemului de certificare, atât din punct de vedere normativ, cât și de infrastructură instituțională (crearea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, fundamentarea Concepției Infrastructurii Calității), obligativitatea comercială a certificării nu a dictat o tendință masivă de utilizare a acesteia, fie pe motiv de costuri mari, fie din cauza lipsei de credibilitate în instituțiile care certifică produsele agroalimentare la export.

…dar și să știm cum să fim competitivi

Adrian Lupușor, directorul executiv al centrului analitic Expert-Grup, insistă că legislația ce face referire la investiții, infrastructura slabă și puținele forțe de muncă calificate rămân a fi cele mai mari provocări în dezvoltarea unui export performant.

Oamenii de afaceri înțeleg că deținerea unui certificat de management al calității cu pondere (gen GLOBAL G.A.P. sau HACCP), participarea activă la diverse expoziții și târguri, informarea cu privire la tendințele pieței – sunt astăzi cele mai eficiente instrumente pentru a te promova pe o piață nouă, a diversifica canalele de comerț și a identifica noi cumpărători, fie chiar în țări ”exotice” pentru moldoveni – cazul merelor din Moldova comercializate în Qatar sau Egipt. Însă aceste instrumente nu sunt încă bine ”gestionate” de către exportatorii moldoveni, conservatori prin definiție. Dependența de piața pe care aceștia o cunosc le este foarte comodă și, la un prim semn, exportatorii se reîntorc pe ea.

În același timp, nu este secret că agricultura Moldovei nu este atractivă pentru investiții. La lipsa de infrastructură adecvată (drumuri bune, depozite frigorifice, linii de sortare și ambalare, etc.), pot fi menționate și o serie de alte neajunsuri: piața este mică, iar subvențiile sunt mizere și achitate cu întârziere, procedurile vamale sunt încă complicate, capacitățile tehnologice reduse, capacitățile de procesare sunt limitate, terenurile sunt relativ mici și volumele de producție la fel.

Corupția – o problemă în sistemul de certificare

”Cireașa”, însă, este corupția moldovenească, care a reușit să producă câteva scandaluri legate de certificarea produselor agricole și exportul acestora în Federația Rusă în 2015, cu prelungire în anul curent.

Așa sau altfel, Republica Moldova trebuie să valorifice posibilitățile pe care le are – poziționarea geografică favorabilă, resursele funciare relativ calitative, relațiile comerciale liberalizate cu partenerii din Est și cu Occidentul.

Pentru început, ar fi cazul ca producătorii și exportatorii moldoveni să facă uz de oportunitățile oferite de UE prin DCFTA, în caz contrar acesta va deveni un alt Sistem Generalizat de Preferințe Comerciale, oferit de SUA, care expiră în decembrie 2017 fără a fi solicitat de exportatorii de produse agricole din RM.

Sursa: Mold-Street

Filiala din UTA Gagauz-Yeri a Camerei de Comerţ şi Industrie a R. Moldova a invitat recent vinificatorii locali să participe la  concursul „Polobocul de Aur–2016”. Prima  etapă a concursului regional va avea loc la 26 februarie, comunică Moldpres.

Potrivit directorului filialei sus-numite, Mihail Paşalî, tradiţional la acest concurs iau parte  producători de vin de casă din raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcăneşti,  precum şi din localităţile Tvardiţa şi Corten din raionul Taraclia.

„Concursul include patru nominalizări – vin din soiuri tehnice, vin din hibrizi de viţă-de-vie, vin cu vîrsta mai  mare de  un an şi vinuri desert. Fiecare  nominalizare  se face pe  categorii – vin roşu şi alb”, a  menţionat Mihail Paşalî, citat de gagauzinfo.md.

Cererile de  participare la concursul „Polobocul de Aur–2016” şi mostrele de vin pot fi depuse până pe data de 24 februarie inclusiv.

Concursul „Polobocul de Aur” se desfăşoară în UTA Gagauz-Yeri pentru a 12-a oară şi are scopul să păstreze şi să promoveze ramura vitivinicolă din regiune.

Premiul mare al ediţiei a XXV-a a Concursului internaţional de vinuri şi băuturi alcoolice CHIŞINĂU WINES & SPIRITS CONTEST în anul curent a fost luat de divinul AROMA de 45 de ani, al Fabricii de vinuri şi coniacuri „Aroma” din Chişinău, care, apropo, a fost scos la vânzare.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, la concursul organizat anual sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Vinului (O.I.V.) şi în parteneriat cu Uniunea Oenologilor din Moldova (UOM) au fost prezentate peste 300 de mostre de băuturi alcoolice, atât din partea companiilor din Moldova, cât şi din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Rusia, Ucraina, Belarus, România, Cehia, Slovacia, Slovenia, Germania.

Mostrele au fost apreciate de un juriu reprezentativ în baza regulilor OIV: anonimitatea procesului de degustare, un barem de apreciere de 100 puncte, cel mult 30% de mostre premiate, comisiile trebuie să fie formate la 70% din experţi străini, 50% din mostre trebuie să fie străine, procesarea electronică a rezultatelor. În calitate de experţi au fost invitaţi 20 de degustători străini din 16 ţări.

Astfel, laureaţi au devenit circa 30 de companii din Moldova şi din străinătate. Acestea au câştigat patru medalii mari de aur, 51 de aur şi 44 de argint.

Pe lângă premiul mare al „Aroma”, două medalii mari de aur au fost acordate divinurilor Dacia (25 ani) şi Basarabia (15), precum şi medalie simplă de aur pentru divinul de şapte ani Moldova. Toate aceste divinuri au fost produse de întreprinderea din Bălţi „Barza Albă”.

Opt medalii au obţinut în palmares compania Lion-Gri: medalie mare de aur pentru divinul Lion-Gri (15 ani); de aur – Riesling (Ice wine) 2009, Feteasca neagră 2014, Тraminer 2009, Pastoral 2009 şi Merlot 2009; medalie de argint pentru brutul alb clasic din anul 2006 şi Syrah 2012.

DK-Intertrade a luat aur pentru lichiorul cremă Creamfield Classic, iar argintul pentru vinurile cahor Pashalinîi şi Blagovest din anul 2014.

Din oaspeţii străini cele mai multe distincţii le-au luat vinurile româneşti Cotnari – şase medalii de aur şi cinci de argint.

A devenit deja o obișnuință ca noul sezon agricol să fie deschis la Modexpo cu tradiționala expoziție Moldagrotech (spring). În acest an evenimentul se desfășoară în perioada 2 – 5 martie. Organizatorii ne așteaptă cu câteva surprize. Astfel, vizitatorii vor putea petrece timpul într-o adevărată curte a unui fermier adevărat, plină cu animale împăiate, iar iubitorii de senzații tari vor avea ocazia să participe la un drive show.

Svetlana Ghelan, conducătorul proiectului expoziţional la Centrul Moldexpo, a declarat pentru Agrobiznes că expoziția în acest an este absolut nouă, cu un program destul de bogat și atractiv, iar noutatea acesteia constă în faptul că în cadrul expoziției se va desfășura o conferință la care sunt invitați tineri din colegiile și universitățile cu profil agricol din întreaga republică.

“Briefing-ul în cadrul evenimentului „Agrogeneraţie”, este absolut nou. Acesta  se va desfășura în a doua zi a expoziției, unde vor fi prezentate patru rapoarte a celor mai buni studenți ai Universității Agricole asupraunor subiecte pe cât de strigente, pe atât de actuale”.

Iubitori de senzații tari nu pot să rateze o asemenea șansă, deoarece în acest an în cadrul exoziției, Centrul Moldexpo oferă acestora posibilitatea de a încerca personal tractorul, combina, stropitoarea sau oricare utilaj de care este interesat.

“Show-ul „Tractorul în acţiune”, este un test drive și un drive show. La testul drive sunt incluse 10 companii, care dispun de tehnică modernă pentru a ne prezenta un adevărat spectacol . Va fi un show excepțional. În ochii vizitatorilor va fi un adevărat vals al tractorului cu o combină, de exemplu. Întreg spectacolul va avea loc în fața Pavilionului Central”, a specificat Svetlana Ghelan.

Mult mai cunoscut ne apare concursul “Util pentru Moldova”, care ia amploare pe an ce trece și demonstrează că tehnica importată de care dispun participanții este într-adevăr un produs util și de calitate. Svetlana Ghelan adaugă că “dacă anul trecut au fost 18 participanți la concurs, în acest an numărul lor s-a ridicat la 26 de participanți”.

Organizatorii nici în acest an nu au uitat de tradiționalele conferințe, seminare, mese rotunde, briefing-uri, rapoarte dar și de programul “Business Networking Event”- care include o întâlnire a oamenilor de afaceri.

Chiar dacă în acest an lipsește sponsorul general al expoziției, ca suport oficial avem Ministerul Agriculturii și Indistriei Alimentare al Republicii Moldova.

“În lipsa unui sponsor general, avem sponsor pe diferite teme aparte. De exemplu la această expoziție avem prezente trei brand-vuluri( eu nu sunt sigură că e corect). Acesta este brand-ul unei companii din Republica Moldova, unde vizitatorii pot avea posibilitatea de a se fotografia”, a mai adăugat Svetlana Ghelan.

La expoziție participă 110 companii din 9 țări. Procesul de achiziționarea a companiilor nu este încheiat, dar deja sunt semnate contracte cu unele țări. Printre țările participante desigur se numără vecinii noștri – România și Ucraina, fiiind urmate de Germania, Polonia, Cehia, Turcia, Italia, Spania, Polonia,

Adăugăm că Moldexpo este cel care mai finanțează și transportul persoanelor din 5 raioane ale țării: Edineț, Soroca, Bălți, Orhei, Fălești.