Mai mulţi producători de carne şi ouă din Moldova au fost vizitați de experți europeni

0

Misiunea de audit al Food Veterinary Office a Comisiei Europene a vizitat în Republica Moldova mai multe companii producătoare de carne de pui şi de ouă. Vitalie Carauş, şef de direcţie din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, a spus în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune că misiunea a avut ca scop examinarea situaţiei din sectorul avicol al Republicii Moldova. De rezultatele acesteia depinde dacă producătorii moldoveni vor obţine dreptul de a exporta carne de pui şi ouă pe piaţa UE, transmite IPN.

Vitalie Carauş a subliniat că Republica Moldova şi-a învăţat lecţiile de la auditele precedente, a înlăturat deficienţele înregistrate şi de data aceasta a demonstrat experţilor europeni că are produse calitative şi sigure.

„Produsele pe care Moldova tinde să le plaseze pe piaţa UE sunt carnea de pasăre şi ouăle. Avem capacitate mare de producere”, a subliniat şeful de direcţie.

În acest context experţii europeni au trebuit să se convingă că nu se folosesc antibiotice în tratarea păsărilor, că utilizarea medicamentelor este corectă, că se respectă cerinţele de creştere şi îngrijire a păsărilor.

„Experţii europeni au fost la compania Avicola, dar şi la altele, şi s-au convins că se respectă totul. Aceştia au analizat şi dacă nu cumva se folosesc medicamentele veterinare interzise pentru tratarea păsărilor. Noi informăm producătorii despre medicamentele interzise”, a accentuat Vitalie Carauş.

În perioada 25-29 ianuarie a avut loc misiunea de audit al Food Veterinary Office (FVO), din cadrul Directoratului General pentru Siguranţa Alimentelor (DG SANTE) al Comisiei Europene, privind evaluarea controlului reziduurilor şi contaminanţilor în animalele vii şi produsele de origine animală, inclusiv controalele medicamentelor veterinare. Rezultatele acestei misiuni urmează a fi enunţate la finele lunii februarie, iar autorităţile vor avea la dispoziţie 25 de zile pentru a comenta raportul misiunii, pentru a-l aproba şi a lua măsurile necesare fie pentru a începe exportul, fie pentru a elimina deficienţele, dacă vor fi înregistrate.

Anterior, în Republica Moldova au mai fost două misiuni de audit din partea Comisiei Europene. Prima misiune a vizat produsele apicole, iar după aceasta ţara a primit dreptul de a exporta miere de albine pe piaţa UE. A doua misiune a vizat producţia de peşte, după care producătorii moldoveni au primit dreptul de a exporta doar caviar.

Va fi elaborat un registru al producătorilor horticoli

0

Autorităţile anunţă că în curând va începe elaborarea unui Registru al producătorilor horticoli, după modelul celui din sectorul vitivinicol, deţinut de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. Necesitatea creării vine în condiţiile în care, actualmente nu poate fi urmărită trasabilitatea unui şir de culturi din acest sector, transmite IPN.

Ministrul agriculturii şi industrie alimentare, Eduard Grama, a declarat la şedinţa Clubului de presă al Asociaţiei Ziariştilor Economişti, că în prezent nu există o procedură de declarare a recoltei obţinute, iar statistica agricolă se află la un nivel scăzut, fapt ce generează neimpozitarea recoltei colectate de pe terenurile agricole.

„Nu poate fi urmărită trasabilitatea unor culturi agricole, lipseşte Registrul producătorilor, nu doar a celor de cerealiere, dar şi a producătorilor de legume , fructe, pomuşoare şi altor produse cu valoare adăugată mare şi chiar unor produse procesate”, a notat ministru.

Răspunzând la mai multe întrebări ale ziariştilor privind activitatea ANSA, inclusiv referitor la acordarea a 1500 de certificate pentru exportul de mere „moldovenizate”, despre care a scris presa, ministrul a precizat că acest caz este cercetat, iar problema urmează să fie analizată şi cu delegaţii ale instituţiilor de resort din Federaţia Rusă şi Belarus, care urmează să sosească în curând la Chişinău. „Nu va fi o discuţie plăcută pentru noi, dar este important să fie identificate persoanele ce au comis aceste abuzuri”, a spus el .

Ministrul a mai adăugat că pentru crearea ANSA au fost depuse eforturi mari şi rolul acestei Agenţii este unul decisiv în relaţiile comerciale externe ale Republicii Moldova, dar şi pentru piaţa internă. În cadrul acesteia au fost comasate trei instituţii de stat şi în prezent ANSA are circa 1500 de angajaţi. Instituţia similară din România are doar 500 de angajaţi, iar piaţa României este cu mult mai mare decât a Republicii Moldova. Potrivit lui, ANSA fiind o instituţie nouă, unele greşeli comise de colaboratori ar putea fi explicate prin lipsa de experienţă.

Irigarea prin picurare a plantelor legumicole. Recomandările și sfaturile specialiștilor

0

Irigarea prin picurare este un sistem de irigare avantajos și obligatoriu în spațiile protejate și în câmp deschis. Acest sistem prezintă următoarele avantaje: diminuarea riscului de apariție a buruienilor, reducerea considerabilă a volumului de muncă, posibilitatea aplicării îngrășămintelor. Irigarea prin picurare se poate automatiza, stabilindu-se durata de picurare în funcție de debitul apei, de substratul de cultură (cultură în sol, hidroponică sau pe diverse substraturi), dar nu în ultimul rând de perioada în care se efectuează irigarea. Această instalație este folosită și pentru fertigare cu soluții nutritive. „Rețetele” pentru soluția nutritivă folosită sunt stabilite pe baza analizei chimice a apei folosite la irigat și analiza solului. Necesarul de soluție nutritivă este asigurat automat în funcție de factorii climaterici și fazele de creștere și dezvoltare ale plantelor. Irigarea trebuie făcută cât mai des și constant posibil, frecvența cea mai recomandată fiind în fiecare zi cu o cantitate de apă concordată cu condițiile de mediu: mai puțină în zilele reci și mai multă în zilele călduroase.

La fiecare irigare se adaugă și fertilizanți, respectându-se principiul cât mai des, în porții cât mai mici, astfel doza recomandată săptămânal se va aplica zilnic în porții egale cu numărul aplicărilor efectuate. De exemplu, dacă este recomandat să aplicăm 5 kg de un anumit îngrășământ pe săptămână și în acea săptămână se vor face 5 irigări, la fiecare irigare se vor aplica 1 kg de îngrășământ (5*1=5 kg). Astfel, planta va utiliza tot îngrășământul și nu va suferi din urma șocului salin datorat aplicării instantanee a unei cantități mari de îngrășăminte. Un sistem de irigare prin picurare este compus din (Figura 1):

Figura 1. Componentele principale ale unui sistem de irigare prin picurare.
Figura 1. Componentele principale ale unui sistem de irigare prin picurare.
  • Sursa de apă – care poate fi din rețeaua centralizată, sursă locală (fântână) sau din bazine de stocare. Datorită consumului mare de apă pentru sere și solarii, se va ține cont de o sursă de apă cât mai ieftină;
  • Sistemul de filtrare – obligatoriu, și este dimensionat în funcție de calitatea apei și de suprafața irigată;
  • Conducta distribuitoare – reprezentată de țeava de polietilenă, dimensionată în funcție de necesarul de apă consumat și tipul sursei de apă (țeavă cu diametru 25 mm sau 40 mm, în dependență  de suprafața irigată);
  • Liniile de picurare – care pot fi tip bandă sau tub și se amplasează la o distanță de 50–60 cm una de alta. Pentru legume se recomandă ca banda de picurare să fie cu diametrul de 17 mm și grosimea peretelui de 25 mil, cu picurătorii amplasați din 20 în 20 cm și cu un debit pe picurător de 1 l/oră/picurător. Picurătorii sunt de tip „Labirint Cascadă’’, care asigură o durabilitate mare, o înaltă precizie și rezistență la înfundare. Se recomandă un filtru pentru filtrarea apei de 130 microni. Aceasta este o bandă de cea mai bună calitate, cu o durată de exploatare de minim 5 sezoane.

Banda de irigare se montează la suprafața solului, cu liniile colorate orientate în sus. Sistemul de irigații funcționează la presiuni între 0,5 și 2 bari, în funcție de grosimea peretelui.

Sistemul de irigații prin picurare asigură eficiență maximă din următoarele considerente:

  • cantități precise de apă la rădăcină;
  • economie de apă și energie;
  • reducerea lucrărilor pentru combaterea buruienilor;
  • accesul mai bun între rândurile de plante.
Setarea mecanismului de irigare.
Setarea mecanismului de irigare.

Avantajele acestui sistem de irigare prin picurare sunt:

  1. Se dozează exact apa necesară în diferite etape de dezvoltare a culturilor și în funcție de tipul de cultură irigat, reducându-se în acest fel pierderile;
  2. Fiecare plantă în parte poate primi cantitatea optimă de apă, în funcție de necesarul de moment;
  3. Consumul de apă pentru irigație este mai redus cu 20–40 %, datorită uniformității și randamentului ridicat (90–96 %) și reducerii pierderilor prin evaporare din sol și aer;
  4. Alimentând cu apă numai zona rândurilor de plante, spațiul dintre rânduri rămâne uscat, ceea ce permite executarea lucrărilor agricole în condiții bune, dezvoltarea buruienilor fiind mult diminuată;
  5. Udarea directă a solului, fără umezirea  plantelor, împiedică apariția și înmulțirea bolilor și dăunătorilor. Se micșorează sau se evită unele tratamente chimice, ceea ce împiedică poluarea recoltelor. Restrânge posibilitatea răspândirii la nivelul întregii culturi a bolilor și dăunătorilor;
  6. Manopera necesară exploatării instalației de irigare prin picurare este mult mai redusă comparativ cu celelalte modalități de irigare, ceea ce înseamnă mai mult timp pentru alte activități și reducerea cheltuielilor;
  7. Instalația de fertigare prin picurare nu necesită forță de muncă calificată pentru exploatare;
  8. Permite dozarea exactă a cantităților de îngrășăminte administrate în funcție de necesarul optim al plantei;
  9. Ca un cumul al unora dintre avantajele enumerate mai sus, sistemul de fertirigare prin picurare poate asigura o creștere a productivității cu până la 100%;
  10. Este singura metodă de udare care permite automatizarea totală, datorită reglării precise a debitului și a presiunii apei, precum și declanșării udării pe baza informațiilor înregistrate de senzori cu privire la umiditatea solului, temperatura și umiditatea relativă a aerului.

Sistemele de irigare se pot automatiza complect, oferind posibilitatea programării lucrărilor de udat și fertilizat. Un astfel de sistem vine echipat cu Cap control cu injector Ventouri, fiind un sistem practic și econom de injectare a substanțelor nutritive în apa de irigat. Avantajul acestui sistem sunt posibilitățile de lucru la presiuni și debite mici, precum și faptul că nu necesită o sursă de energie specială. Menținerea unui regim hidric constant apără plantele de stresuri, elementele de nutriție sunt permanent la dispoziția plantelor, dezvoltarea plantelor fiind optimă din acest punct de vedere.

© Buletin inovaţional pentru producătorii de legume editat de către Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED).

Cum setăm corect sistemul de răcire în sere pentru o bună productivitate

0

Menținerea unui climat bine controlat în sere acoperite atât cu peliculă cât și sticlă este esențială pentru o bună productivitate. În timpul verilor călduroase, efectele umidității scăzute și temperaturilor înalte pot fi atenuate folosind multiple sisteme de control a microclimei în sere. Ultimii ani au fost marcați de veri extrem de fierbinți și uscate în Republica Moldova. Efectele acestor fenomene meteorologice nefavorabile dezvoltării culturilor în sere pot fi reduse prin metodele convenţionale cum ar fi diferite metode de ventilaţie şi umbrire,văruitul geamurilor, pagubele la culturi fiind astfel menținute în limite rezonabile.

Umiditatea scăzută și temperaturile înalte din sere determină oprirea creșterii plantelor și polenizării florilor, ceea ce duce la pierderi economice considerabile.

Răcirea statică (fără ventilație forțată)

Fig. 1. Răcirea serelor în Olanda cu ajutorul aspersoarelor.
Fig. 1. Răcirea serelor în Olanda cu ajutorul aspersoarelor.

Pe lângă posibilitățile de mai sus de răcire înţelegem termenul “răcirea statică”, ca utilizarea unui sistem de stropire sau – cu o eficienţă mai mare – un  sistem  de  pulverizare care să răcească culturile. Creşterea în eficienţă cu aplicarea microceții rezultă din dimensiunea picăturilor de apă, de dimensiunea unei particule rezultând o răcire prin evaporare mult mai eficientă. Duzele exploatate, de exemplu, sub o presiune de 60 bari vor dispersa o picătură de apă de 1 mm diametru în micro-picături cu un diametru mediu de 25 microni, astfel că suprafaţa de evaporare va fi de 50 de ori mai mare decât cu stropul inițial. Acest lucru înseamnă că evaporarea naturala va fi de 50 de ori mai rapidă. Deseori, pentru reducerea temperaturilor în sere sunt instalate aspersoare deasupra serelor (Fig. 1), care sunt puse în funcțiune în perioada când este necesar de a reduce temperatura în seră, și reprezintă o metoda destul de simplă, dar cu un rezultat vizibil. Prin această metodă în timp de 5 minute poate fi scăzută temperatura în sere cu 10°C.

Răcirea dinamică (cu ventilație forțată)

Fig. 2. Ventilator
Fig. 2. Ventilator

Pentru ventilarea forțată a serelor se folosesc ventilatoare electrice elicoidale axiale de presiune medie. Paletele ventilatoarelor sunt elicoidale și sunt un ajutor indispensabil în crearea celui mai bun mediu pentru creșterea productivității în sere (Fig. 2). Ventilatoarele trebuie montate perpendicular cu suprafața pământului, la o înălțime de cel puțin 0,6-0,9 m deasupra plantelor. Dacă ventilatoarele sunt mai sus de 0,9 metri, atunci acestea tind să miște aerul deasupra plantelor, dar nu printre acestea. Ventilatoarele trebuie plasate de-a lungul direcției de circulație a aerului la o distanță de aproximativ 25-30 ori mai mare decât diametrul ventilatorului și la cel puțin de la 4,5 la 6 metri de la pereții de la capetele serei.

Ventilatoarele trebuie selectate astfel încât să producă o circulație totală a aerului de 0,01 m3 la o suprafață de 1 m2 din aria serei. De exemplu, pentru o seră de 9 m x 40 m: 9  x  40  x  0.01  =  3.6 m3/s total. Folosind 4 ventilatoare = 0.9 m3/s (3240 m3/h).

Capacitatea ventilatoarelor de evacuare

Atât serele cu  ventilare naturală cât și cele aerisite cu ajutorul ventilatoarelor sunt proiectate pentru un schimb de aer per minut. Aflați volumul serei în metri cubi, împărțiți la 60 (min/sec). Rezultatul trebuie să fie egal cu capacitatea totală a tuturor ventilatoarelor în m3/s. Serele scurte (<15m) vor necesita mai mult decât un schimb de aer per minut.

De exemplu: Presupunem că avem o seră cu arcuri de tip gotic de 9  m lățime x 40 m lungime x 4.7 m înălțime. Aria unui arc = 2/3 l * h = 2/3* 9 * 4.7 = 28.2 m2. Volumul = 28.2 * 40 = 1128 m3. Capacitatea Ventilatorului (un schimb de aer per minut) = 1128 m3/min / 60 sec/min = 18.8 m3/s total sau 9.4  m3/s per 2 ventilatoare.

Principiile și efectele răcirii cu zonă tampon

Fig. 3. Principiul de lucru al zonei tampon.
Fig. 3. Principiul de lucru al zonei tampon.

O instalație de răcire cu zonă tampon este destul de simplă. Pe o parte a spațiului este poziționat un perete permeabil pentru aer, care constă din diferite materiale irigate cu apă la o presiune joasă (Fig. 3). Pe partea opusă sunt câteva orificii de aerisire (de obicei ventilatoare mari de viteză mică) ce evacuează aerul în exterior. Prin intermediul presiunii scăzută din interiorul cald, aerul uscat va intra prin plăcuţele umezite şi va fi umidificat şi astfel răcit. Pentru a înţelege efectiv răcirea serelor vom discuta despre unele efecte fizice simple:

  • Aerul uscat încearcă să ia cât mai mulți vapori de apă până ajunge la saturaţie. Valoarea la care aerul este saturat depinde de temperatura aerului;
  • Aerul cald poate lua mai multa apă, aerul rece mai puţină; cantitatea de apă care poate fi luată de aerul cald care curge prin plăcuţele umede depinde în primul rând pe suprafaţa activă de apă din zona tampon. Prin urmare, tampoanele posedă o suprafață cât mai mare (de exemplu, de tip faguri de miere sau pori), cu doar o peliculă subţire de apă. Ca rezultat, în zonele cu mult praf se vor înfunda rapid plăcuţele. Acest lucru duce la cheltuieli mari de întreţinere, inclusiv costuri ale pieselor de schimb în timpul funcţionării. În cazul în care reducerea costurilor de operare se aplică tampoanelor contaminate, eficienţa instalaţiei de răcire va fi redusă considerabil.
Fig. 4. Amplasarea zonei tampon pe peretele unei sere în Olanda.
Fig. 4. Amplasarea zonei tampon pe peretele unei sere în Olanda.

Tampoanele ocupă un spaţiu considerabil în pereții serelor. Acesta zonă nu este transparentă şi umbresc culturile lângă plăcuţele de răcire. Al doilea criteriu al umidificării eficiente este timpul. Timpul în care aerul ce intră din afară este în contact cu pelicula de apă trebuie să fie stabilit ca un compromis, plăcuţele mai groase prezintă o rezistenţă mai mare și vor avea nevoie de  ventilatore mai mari, ceea ce este direct proporţional cu investiţiile  şi costurile de funcționare.

Aerul după trecerea prin peretele umed de tampon va intra acum în seră şi va emite vapori de apă aerului mai cald şi mai uscat din interior. Astfel aerul va fi răcit. Odată cu creşterea distanței de la peretele opus cu ventilatoarele de aerisire efectul se va diminua. Nu ar trebui să fie depăşită o anumită distanţă pentru a oferi efecte decente de răcire. Deoarece plăcuţele de răcire sunt de obicei poziţionate doar pe o parte a ansamblului, şi evacuările pe altă parte, poate avea loc o distribuţie dezechilibrată de temperatură şi de umiditate.

Principalul dezavantaj al sistemului de răcire cu zonă tampon umedă este dificultatea și chiar imposibilitatea unui control precis al temperaturii interioare. Dacă scade umiditatea, temperatura creşte, ceea ce lasă doar o zonă destul de mică cu condiţiile de mediu optime.


Acest buletin este destinat producătorilor de fructe și legume din Republica Moldova și este editat de către Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Corporația Provocările Mileniului (MCC). Conținutul acestui buletin nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a Guvernului SUA, USAID sau MCC.

Agrobiznes are 2 mii de abonați la serviciul gratuit de distribuire a știrilor prin email

0

Newsletterul Agrobiznes, serviciul gratuit de distribuire a știrilor direct în căsuțele poștale, a atins cifra de 2 mii de abonați.

Baza noastră de date este permanent actualizată, și conține pe lângă adrese de email de la diverse companii, organizații și cooperative agricole, și adrese de email de la fermieri individuali, persoane fizice, experți, etc.

Ne-a luat mai mult de doi ani de zile ca să colectăm aceste date de la cititorii noștri. Vrem să dăm asigurări ferme că aceste informații sunt strict confidențiale și nu vor fi puse la dispoziția unor terțe părți, asta deși am avut mai multe oferte de vânzare – cumpărare, pe care le-am refuzat din start.

Buletinul de știri este trimis cu regularitate pe adresele de email ale abonaților noștri în fiecare joi după-amiază, la ora 15:00.

Transnistria vrea să convingă Rosselihoznadzor că nu reexportă mere în Rusia

0

Ministerul Agriculturii al Transnistriei pregătește un mesaj adresat Rosselihoznadzor și reprezentanței comerciale a Rusiei în Republica Moldova, cu scopul de a nega informațiile din mass-media moldovenească despre „reexportul merelor în Rusia”.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la site-ul ministerului, decizia în cauză a fost luată la o întâlnire cu participarea reprezentanților din domeniul agriculturii.

Ministrul interimar, Svetlana Timotina a subliniat că nici în anul 2015, nici mai recent reprezentanții companiilor menționate – Alvi Grupp și Dufrimol, nu s-au adresat la departamentul fitosanitar de bunăstare cu scopul de a primi documentele fitosanitare pentru producția agricolă.

În cadrul întâlnirii s-a menționat că doar cinci gospodării din Transnistria au dreptul să furnizeze mere în FR, ferme care dispun de livezi proprii și de resurse necesare.

„În cadrul acordurilor între Rosselihoznadzor și Ministerul Agriculturii al Transnistriei a fost aprobată lista producătorilor din Transnistria. În listă sunt incluse doar cinci firme și fără documente speciale de autorizare nimeni nu poate exporta fructe din Transnistria”, a menționat Timotina.

„INFOTAG” precizează: Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială RISE Moldova a prezentat la începutul lunii februarie un articol, potrivit cărui peste 300 de TIR-uri în perioada august-septembrie au exportat fructe în Rusia în baza certificatelor fictive eliberate de inspectori fitosanitari din Moldova. Este vorba despre Alvi Grupp și Dufrimol, care susțineau că au 1300 de hectare de livezi în satul Caterinovca, din raionul Camenca, Transnistria. Dar astfel de livezi în sat nu există. Rosselihoznadzor în mod repetat şi-a exprimat îngrijorarea că în locul fructelor din RM sunt reexportate fructe din țările în privinţa căror sunt valabile interdicţii.

Ministrul Agriculturii a discutat cu ambasadorul Poloniei despre creditul de 100 de milioane de euro

0

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama a avut marți, 9 februarie, o întrevedere cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Polone în Republica Moldova, Artur Michalski.

Creditul de Asistență acordat de Guvernul Poloniei a fost principalul subiect abordat în cadrul discuțiilor. Ministrul Eduard Grama a reiterat importanța acestui proiect pentru dezvoltarea sectorului agroindustrial și a solicitat suportul în relațiile cu Ministerul de Finanțe al Poloniei. Eduard Grama a comunicat ambasadorului despre intenția de a opera unele modificări în ceea ce privește formatul proiectului.

„Sperăm ca primele proiecte să fie expediate Ministerului de Finanțe al Poloniei până la finele lunii februarie. Suplimentar, vom solicita prelungirea proiectului pentru un termen de cel puțin 2 ani”, a menționat Ministrul.

La rândul său Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Polone în Republica Moldova, Artur Michalski a înmânat invitația Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a Poloniei de a participa la Târgul Internațional de Turism Rural Agrotravel, care va avea loc în Kielce în perioada 8-10 aprilie curent, și a menționat că agroturismul este un domeniu care ar putea spori atractivitatea Republicii Moldova

Ambasadorul Artur Michalski a menționat importanța modernizării agriculturii în Republica Moldova și dezvoltarea relațiilor de colaborare între cele două state. Artur Michalski a asigurat conducerea ministerului de sprijinul necesar.

Totodată, Viceministrul Vlad Loghin a precizat că în cadrul vizitei de lucru la Berlin, Republica Federală Germană, care a avut loc în perioada 3-6 februarie,  a avut mai multe întrevederi cu furnizori de echipamente din Polonia care ar putea fi potențiali furnizori în Republica Moldova.

În cadrul discuțiilor, Ministrul Eduard Grama a menționat importanța exportului vinurilor moldovenești pe piața poloneză și a vorbit despre intenția de a lărgi formatul zilelor vinului moldovenesc într-un festival. Ministrul a apreciat experiența Poloniei în ce privește asimilarea de fonduri europene, dezvoltarea agriculturii ecologice și promovarea produselor  cu denumire de origine protejată și indicație geografică protejată.

În perioada ianuarie-noiembrie 2015, exportul produselor agroalimentare în Republica Polonă a înregistrat o creștere de circa 5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2014. Principalele produse exportate sunt: sucuri de fructe, vin, semințe de floarea soarelui.

Proiectul „Livada Moldovei” urmează să fie lansat în scurt timp

1

Proiectul „Livada Moldovei”, în cadrul căruia se propune modernizarea lanţului valoric al sectorului horticol, urmează să fie lansat în decurs de aproximativ o lună. În acest sens Banca Europeană pentru Investiţii acordă un credit în valoare de 120 de milioane de euro, pentru a pune la dispoziţia producătorilor şi procesatorilor de fructe mai multe instrumente de finanţare.

„Se are în vedere producţia şi procesare fructelor, pomuşoarelor, nucilor. Pentru întreprinderile din sectorul horticol proiectul va pune la dispoziţie mai multe instrumente de finanţare. Va fi şi o componentă de leasing, similară celei lansate în cadrul Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol „Filiera Vinului”. De asemenea, vom încerca să negociem alocarea unei anumite sume din acest credit pentru procurarea fructelor”, a declarat pentru IPN directorul executiv al Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, Iurie Brumărel.

Cele 120 de milioane de euro, sunt oferite Republicii Moldova pentru o perioadă de 12 ani. Pentru producătorii de fructe împrumuturile vor fi oferite pe 10 ani cu o perioadă de graţie de 4 ani.

„În prezent pentru producătorii şi procesatorii de fructe se organizează instruiri, ca ei să înţeleagă instrumentele de creditare, de care vor putea beneficia. Se elaborează şi un manual de creditare”, a notat Iurie Brumărel.

Iurie Brumărel a mai spus că acest proiect important urmează să fie lansat în luna martie.

Afacere cu prepelițe: A investit un milion de lei, acum livrează în zeci de magazine și restaurante din Cahul

0

Denis Sava din satul Borceag, Cahul, se numără printre puţinii tineri din raion care a dat dovadă de mult curaj, ambiţie şi perseverenţă pentru a-și întemeia o afacere.

Ideea de a lansa afacerea cu prepelițe i-a venit în anul 2012. Având mai multe idei de afaceri, în urma efectuării unui brainstorming şi a unei analize minuţioase a pieţei locale, Denis s-a decis să iniţieze o afacere „pestriţă”, mai exact, de creştere a prepeliţelor pentru carne şi ouă.

„Inițial, ziceam să fie una de păsări, dar, după ce am studiat piața din sudul Republicii Moldova, am văzut că sunt mai mulți care cresc păsări și mi-am dat seama că poate fi dificil cu vânzarea și imediat mi-am schimbat opțiunea. Am hotărât să deschid o fermă de prepelițe”, spune tânărul businessman.

denis-savaDupă cum se ştie, orice afacere presupune investiţii. Denis Sava a luat un credit de la bancă, a aplicat apoi şi la programul PARE 1+1, la îndemnul Alionei Machidon, coordonatoare a Centrului Regional de dezvoltare social–economică, de unde a accesat suma maximă, de 200 de mii de lei, bani care i-au fost foarte necesari la început de cale.

„Bineînțeles, nu au fost suficienți, m-au ajutat foarte mult și părinții, dar a fost un început promițător. Din acei bani mi-am procurat păsări de la Grătieşti, achitând iniţial pentru 2500 de prepeliţe, dar pentru început am luat doar 1500. În scurt timp, voi lua şi restul de 1000 de păsări, cuști și m-am apucat de lucru”, zâmbește tânărul. În total, până acum, familia Sava a investit în afacere peste un milion de lei.

„Prin greutăţi, spre stele”

Tânărul antreprenor recunoaşte că începutul a fost unul foarte dificil şi deseori era măcinat de gândul de a renunţa, dar, susţinut de părinţi şi de cei din jur, a decis totuşi să nu se dea bătut.

„Birocrația din R. Moldova își face foarte bine meseria. Mi-a fost ușor, pentru că am fost susținut și de către proiectul la care am aplicat. Ori de câte ori am cerut sfaturi, am fost ascultat și le-am primit. Îmi amintesc cum, în primele trei luni de la lansarea afacerii, nu puteam să vindem nimic. Intrasem în depresie deja, dar în a treia sau a patra lună am vândut primele 200 de ouă”, spune tânărul zâmbind. Cel mai greu ne-a fost cu promovarea produselor. Oamenii de la noi nu au cultura de a procura ceva bun, dar puțin. Sigur, banii sunt de vină, dar sunt și din cei cu bani… și totuși. Într-un final, am izbutit. Acum, abia de reușim să facem față comenzilor”, susține Denis.

oua-prepelita-1

În prezent, antreprenorul deserveşte 35 de magazine din oraşul Cahul şi din împrejurimi, dar şi câteva restaurante din oraş, pe care le aprovizionează cu carne şi ouă.

Antreprenorul garantează sută la sută că producţia sa este pur bio, acest lucru fiind specificat şi pe eticheta produselor. Totodată, în fiecare cutie cu ouă, clienţii pot găsi şi un prospect care reflectă beneficiile consumului de ouă de prepeliţă.

Deşi sunt de două ori mai mici decât ouăle de găină, cele de prepeliţă au o valoare nutriţională de trei-patru ori mai mare, susțin specialiștii. Sunt atât de sănătoase, încât doctorii le recomandă în tratarea diferitelor boli.

Doar 10-12 grame are un ou de prepeliţă. Şi, cu toate acestea, conţine cu peste 10% mai multe proteine, de trei ori mai multă vitamina B1, de două ori mai multă vitamina A şi de cinci ori mai mult fier decât oul de găină. De aceea, ouăle de prepeliţă sunt cunoscute drept alimente-medicament.

Spre deosebire de ouăle de găină, acestea nu pot cauza alergii. Dimpotrivă, previn şi tratează alergiile datorită unei proteine din compoziţie. Consumate regulat, aceste ouă cresc imunitatea, tratează anemia şi scad colesterolul.

Denis Sava zice că nu se opreşte aici, având deja o strategie de dezvoltare bine gândită a afacerii sale pentru viitor.

„Mai trebuie de investit în ventilare, deoarece intenţionez să măresc numărul de păsări. Totodată, în perspectivă, văd şi crearea unui abator. De asemenea, avem nevoie și de alt utilaj pentru a mări afacerea. Ca să mă înțelegeți corect, nu ne oprim aici. Acum, scoatem la vânzare doar ouă de prepeliță și carne, dar intenționăm să vindem și ouă marinate, tăieței din ouă de prepeliță și carne afumată de prepeliță. Marfa o vindem în majoritatea magazinelor din orașul Cahul și de prin localitățile învecinate, dar vreau să ajungă chiar și peste hotare. Idei avem multe, bani să fie să le realizăm”, dezvăluie planul său de afacere întreprinzătorul de la Borceag.


 

Acest material a fost realizat de Sorina Rementova pentru Gazeta de Sud în cadrul proiectului „Consolidarea independenței în mediile de comunicare din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews.