Centrul Naţional Anticorupţie, în comun cu Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, a iniţiat procesul de evaluare a riscurilor instituţionale de corupţie în cadrul AIPA, informează instituția într-un comunicat de presă.

Dreptul de a selecta AIPA pentru evaluare, instituţie aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Centrul l-a realizat în conformitate cu pct. 51 Modul de selectare a instituției, al Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupție în autoritățile şi instituţiile publice aprobată prin Hotărârea Guvernului R.M. nr. 906 din 28.07.2008 (CNA selectează instituția care urmează să efectueze evaluarea, în baza datelor statistice, a sondajelor de opinii, a rapoartelor cu privire la corupție, a analizelor, a cercetărilor şi studiilor tematice despre corupție…).

În contextual dat, urmare analizei informațiilor din mass-media, precum şi în virtutea atribuțiilor, pe care le desfășoară AIPA, a fost dispusă evaluarea instituțională în comun cu reprezentanţii AIPA.

Astfel, prin Ordinul nr. 44 al AIPA, din 02 februarie 2015 a fost instituit grupul de lucru, care va aplica instrumentele prevăzute de metodologie, pentru a identifica şi evalua vulnerabilitățile şi riscurile de corupție instituționale care afectează sau ar putea afecta integritatea instituțională şi profesională a angajaţilor.

Rezultatele procesului de evaluare vor fi inserate în Planul de Integritate, care va include şi măsurile/acțiunile stabilite pentru diminuarea, excluderea sau ținerea la control a riscurilor.

Amintim că Centrul, îşi exercită atribuțiile în domeniul evaluării riscurilor de corupție, în conformitate cu prevederile art. 4 al Legii cu privire la Centrul National Anticorupție din 06.06.2002, – asigură desfăşurarea evaluării riscurilor de corupție în cadrul autorităților şi instituţiilor publice prin instruire şi consultare, monitorizare şi analiză a datelor referitoare la evaluarea riscurilor de corupție, precum şi coordonarea elaborării şi executării planurilor de integritate.

Doi producători de produse agro-alimentare din Moldova vor participa la Expoziţia internaţională de produse alimentare „Prodexpo-2016”. Expoziţia se va desfăşura în capitala Federaţiei Ruse şi îşi va începe lucrările luni, 8 februarie, transmite IPN.

La Expoziţia internaţională „Prodexpo-2016” îşi vor prezenta mărfurile producătorii autohtoni de sucuri şi nectaruri naturale SA „Alfa-Nistru” şi SA „Natur Bravo”. Participarea la expoziţie le-a fost organizată de firma autohtonă „Axar” SRL.

„Decizia de a participa la expoziţie a fost luată de producători pentru a menţine imaginea produselor de calitate înaltă. De asemenea, pentru a stabili contacte noi de lucru, dar şi pentru a le menţine pe cele existente cu partenerii din Rusia şi din alte ţări pentru o cooperare de perspectivă”, se spune în comunicatul de presă al firmei.

Totodată, la expoziţie vor participa conductori şi specialişti ai unor întreprinderi autohtone pentru a studia propunerile şi conjunctura pieţei de produse alimentare a Rusiei şi a altor ţări din cadrul Comunităţii Statelor Independente la etapa actuală.

Producătorii autohtoni au fost ajutaţi să participe la expoziţie de Ambasada Republicii Moldova în Federaţia Rusă.

Expoziţia internaţională de produse alimentare „Prodexpo-2016” este la a 23-a ediţie. La ea vor participa peste 2,5 mii de companii din 65 de ţări.

Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse lactate menționează că produsele importate din Ucraina substituie mărfurile moldovenești pe rafturile magazinelor.

Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse lactate se așteaptă în lunile aprilie — mai la principalul aflux de produse lactate ieftine din Ucraina. Din cauza volumului mare de producție, prețul de cost al lactatelor ucrainene este deja de pe acum mai mic decât al celor moldovenești, a menționat pentru agenția Sputnik președintele Asociației respective, Carolina Linte.

„În acest an, ne-am ciocnit de faptul că pe rafturile supermarketurilor, mai ales în rețelele comerciale de origine ucraineană, au apărut produse perisabile din Ucraina. Sectorul de produse lactate cu un termen redus de valabilitate a fost întotdeauna unul prioritar pentru producătorul autohton. Coraportul produse moldovenești — produse de import era de 90:10″, a declarat Carolina Linte.

În 2011 Ucraina și Moldova au încheiat un contract cu privire la Zona de liber schimb în cadrul CSI. Cu toate acestea, Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse lactate propune să fie introduse taxe vamale pentru mărfurile ucrainene în mărime de 10 — 15%.

„În afară de introducerea taxei vamale, noi propunem să fie instituit un control eficient la frontieră pentru a reduce volumul importurilor la care are dreptul o persoana fizică. Cunoaștem că la ora actuală persoanele particulare au dreptul să aducă în țară, fără a plăti taxa vamală, marfă în sumă de 300 de euro pe zi. Propunem să fie stabilită o limită care ar permite, de exemplu, importul în Moldova a cel mult 2 kg de cașcaval”, a specificat Carolina Linte.

Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse lactate și-a prezentat propunerile la comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe, iar acum așteaptă reacția autorităților. În prezent, în ramura producătoare de lactate din Moldova activează 15 mii de persoane.

Aşa-zisul comitet vamal al nerecunoscutei republici transnistrene s-a expus pe marginea investigaţiei jurnalistice a RISE Moldova despre acordarea, de către fitosanitarii de la Chişinău, unor companii transnistrene, a certificatelor pentru exportul fructelor din livezi inexistente. Acesta a calificat investigaţia drept „dezinformare deliberată în scopul denigrării imaginii Transnistriei şi serviciului vamal al acesteia, precum şi pentru a crea o atmosferă de neîncredere în relaţiile ruso-transnistrene”. La rândul lor, jurnaliştii RISE Moldova califică reacţia administraţiei vamale din regiune drept „denaturare a sensului investigaţiei jurnalistice”.

Într-o declaraţie publicată pe pagina sa electronică autoritatea vamală menţionează că „a făcut o investigaţie pe marginea informaţiilor tirajate de mass-media electronică din Moldova” şi a ajuns la concluzia că „exportul de fructe în volumele indicate de sursele moldoveneşti nu a avut loc”. „Companiile Alvi Grupp SRL şi Dufrimol SRL nu au exportat de pe teritoriul Transnistriei fructe în Rusia”, se mai spune în declaraţia vămii transnistrene.

La solicitarea IPN de a comenta declaraţia administraţiei transnistrene, autorul investigaţiei, redactorul departamentului de limbă rusă a RISE Moldova, Vladimir Thoric, a spus că este mirat de o astfel de reacţie, deoarece vameşii transnistreni nu au fost acuzaţi de nimic, astfel, în declaraţia lor, aceştia au denaturat sensul investigaţiei despre livezile fantome.

„Aceştia spun că sunt minciuni nişte fapte care în investigaţie nici nu apar. Probabil că vameşii pur şi simplu nu au citit investigaţia „Export din livezi fantome”, care pe internet este disponibilă şi în limba rusă. Mă miră că vameşii numesc dezinformare declaraţia inventată tot de ei precum că două companii exportau din Transnistria fructe în Rusia. Dar jurnaliştii anume au demonstrat că certificatele pentru fructele crescute în „livezile” din Caterinovca sunt false, deoarece acolo în general nu este niciun hectar de livadă. Respectiv, aceste fructe puteau fi crescute oriunde numai nu în Caterinovca, astfel nici nu puteau fi scoase de acolo. Iată de ce informaţia privind originea mărfii în livezile din Caterinovca, indicată de fitosanitarii de la Chişinău în certificatele de export spre Rusia, era neveridică din start”, a explicat jurnalistul.

Vladimir Thoric şi-a exprimat speranţa că „pe viitor, Comitetul vamal va începe a citi atent investigaţiile şi va înceta să ignore solicitările oficiale de la mass-media pe temele de interes public”.

După intrarea în vigoare a modificărilor la Legea pieței produselor petroliere pe data de 31 martie, agricultorii vor avea posibilitatea să importe motorină pentru consum propriu, fără a dispune de licență. O precizare în acest sens a fost făcută de către directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Sergiu Ciobanu, după ședința Comisiei Economie, Buget și Finanțe, anunță bani.md.

Astfel, conform noului articol al legii menționate, numit „Importul de motorină pentru consum propriu”, „Nu se supun licenţierii importurile de motorină pentru consum propriu efectuate de către producătorii agricoli, înregistrați ca persoane juridice, în baza autorizației de import al motorinei în calitate de carburant pentru utilaj, transport sau tehnică agricolă, utilizate nemijlocit în activitatea agrară.

Autorizația de import al motorinei se eliberează de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, la cererea scrisă a producătorului agricol. Aceasta se va întocmi conform unui model prestabilit. În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii, ANRE va elibera autorizația în cazul în care agentul economic îndeplinește umătoarele condiții:

a) deține în proprietate sau în arendă terenuri agricole;
b) deține în proprietate sau folosință depozite de păstrare a motorinei;
c) deține în proprietate sau folosință tehnică agricolă care consumă motorină.

În autorizaţia de import al motorinei, Agenția stabilește cantitatea motorinei ce urmează a fi importată în funcție de suprafața terenurilor agricole deținute în proprietate sau în arendă și de normele de consum al motorinei pe 1 ha de teren agricol. Este interzis importul unei cantități de motorină mai mare decît cea indicată în autorizația de import al motorinei.

Cât despre retragerea autorizației, Agenția poate purcede la această măsură în următoarele cazuri:
a) producătorul agricol a comis în mod repetat fapte ce constituie încălcări ale regimului mărfurilor accizate conform Codului fiscal al Republicii Moldova;
b) producătorul agricol a utilizat motorina importată în alte scopuri decît pentru consum propriu.

Decizia de retragere a autorizaţiei de import al motorinei se comunică titularului și produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată cuprinsă în aceasta.

O nouă autorizaţie de import al motorinei va putea fi obţinută după 24 de luni de la data retragerii autorizaţiei.

Eliberarea autorizaţiei de import al motorinei, prelungirea valabilității, reperfectarea, suspendarea, reluarea valabilităţii sau retragerea, precum şi eliberarea duplicatului acesteia se efectuează în condiţiile prezentei legi şi în conformitate cu Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

Agenția, în termen de 5 zile de la data eliberării sau retragerii autorizațiilor de import al motorinei, în vederea monitorizării utilizării motorinei, prezintă Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat informații privitor la autorizațiile de import al motorinei eliberate sau retrase.

Vasile Bumacov, fost ministru al agriculturii şi actual ambasador în Japonia, planifică să atragă susţinerea poporului japonez pentru cât mai multe proiecte agricole, dar şi proiecte în medicină şi în protecţia mediului. Diplomatul a spus despre planurile sale în calitate de ambasador în Japonia în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune, transmite IPN.

„Discut cu japonezii proiecte din 1999, am deja o rezervă de proiecte prediscutate. În agricultură avem discutate câteva proiecte de irigare, în energia solară, în mecanizare, de organizare a treningurilor pentru agricultori”, a comunicat Vasile Bumacov.

Ambasadorul a subliniat că în noua funcţie se va preocupa şi de alte domenii. În particular, îl deranjează faptul că Republica Moldova este un stat poluant şi va încerca să atragă proiecte şi experienţa japonezilor în acest sens. Vasile Bumacov mai consideră că va trebui să lucreze mai mult cu japonezii ca moldovenii să preia din experienţa lor de promovare a produselor.

„Avem ce promova în Japonia, spre exemplu din domeniul agricol ar fi vinurile, fructele uscate şi alte produse”, a menţionat diplomatul.

Vorbind despre domeniul agricol din ţară, Vasile Bumacov a spus că acest domeniu a avut de suferit foarte mult în anul 2015. Agricultorii au început a se dezamăgi, deoarece erau nevoiţi să dea mită la export, să dea decidenţilor o parte din banii primiţi ca subvenţii, şi aceştia au încetat a mai investi în afacerile lor.

„Subvenţiile reprezintă un ajutor mare pentru agricultură, dar nu e atât un ajutor financiar cât o susţinere morală”, a accentuat fostul ministru.

Vasile Bumacov a adăugat că potenţialul agriculturii în Moldova este foarte mare. Acesta a menţionat că oficialii din Japonia, spre exemplu, când vin în Moldova, sfătuiesc autorităţile să aibă mare grijă de agricultori, să pună agricultura ca prioritate argumentând că toţi trebuie să se ocupe anume cu ceea ce pot face cel mai bine.