Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va fi condus de către Eduard Grama. Acesta ocupase până în prezent fotoliul de viceministru. Guvernul în frunte cu democratul Pavel Filip a primit vot de încredere din partea a 57 de deputaţi în Parlament care au format majoritatea parlamentară. La şedinţa de învestire de miercuri, 20 ianuarie, au participat 68 de parlamentari.

Eduard Grama are 42 de ani și a fost promovat în funcția de viceministru, în componența Guvernului Chiril Gaburici, anul acesta în luna mai, din postul de șef adjunct al Biroului Vamal Chișinău. Ulterior, el a fost reconfirmat în funcție și în Cabinetul condus de Valeriu Streleț. Mai multe detalii despre biografia acestuia găsiți într-un articol publicat anterior.

„Ne asumăm o responsabilitate mult mai complexă, să formăm Guvernul ultimei şanse pentru Moldova. Republica Moldova are nevoie mai mult ca oricând de o majoritate parlamentară stabilă, de un Guvern realist şi reformist, de la care aşteptările sunt mari pe plan extern şi intern. Ştim de unde pornim, de la lipsa de credibilitate din cauza războaielor politice. Trebuie să le readucem moldovenilor liniştea fiindcă s-au săturat de războaie, este nevoie ca politicienii să lucreze împreună. Voi urmări să facilitez dialogul şi conlucrarea între instituţiile statului, nu sunt un om conflictual, cred că dialogul constructiv previne apariţia neînţelegerilor”, a spus Pavel Filip, citat de IPN.

Pe termen mediu, priorităţile Guvernului Filip includ sporirea bunăstării cetăţeanului prin asigurarea unei creşteri economice şi susţinerea grupurilor vulnerabile ale societăţii, combaterea corupţiei, reformarea justiţiei şi a instituţiilor de drept, reintegrarea ţării, asigurarea accesului la educaţie şi sănătate de calitate etc.

Pentru asigurarea unei creşteri economice optime, durabile şi incluzive, politicile economice vor avea la bază principiile-cheie cum ar fi libertatea economică şi condiţiile egale pentru toţi agenţii economici, concurenţa loială, sprijinul antreprenoriatului, echilibrarea intereselor angajaţilor cu cele ale angajatorilor, inclusiv prin adoptarea unor noi coduri vamal, fiscal şi al muncii. Eforturile Guvernului vor fi orientate spre sporirea competitivităţii şi calităţii mărfurilor autohtone, creşterea exporturilor, inclusiv prin majorarea investiţiilor în infrastructura economică, dezvoltarea agriculturii moderne şi performante, crearea unui mediu atractiv şi motivant pentru investiţii

Totodată, Guvernul îşi propune să construiască o societate bazată pe modelul social european. În această ordine de idei, sarcinile-cheie sunt investiţiile în dezvoltarea resursei umane, asigurarea şanselor egale, redistribuirea corectă şi justă a veniturilor către grupurile defavorizate şi garantarea protecţiei cetăţeanului împotriva oricărui gen de discriminare. Investiţiile în educaţie, ştiinţă, dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi a serviciilor electronice reprezintă fundamentul unei societăţi şi al unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare.

Echipa Guvernului va arăta în felul următor:

Premier – Pavel Filip
Vicepremier – Gheorghe Brega
Vicepremier – George Balan
Vicepremier, ministru al economiei – Octavian Calmâc
Vicepremier, ministru al afacerilor externe şi integrării europene – Andrei Galbur
Ministru al finanţelor – Octavian Armaşu
Ministru al justiţiei – Vladimir Cebotari
Ministru al afacerilor interne – Alexandru Jizdan
Ministru al apărării – Anatolie Şalaru
Ministru al dezvoltării regionale şi construcţiilor – Vasile Bâtcă
Ministru al agriculturii şi industriei alimentare – Eduard Grama
Ministru al transporturilor şi infrastructurii drumurilor – Iurie Chirinciuc
Ministru al mediului – Valeriu Munteanu
Ministru al educaţiei – Corina Fusu
Ministru al culturii – Monica Babuc
Ministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei – Stela Grigoraş
Ministru al sănătăţii – Ruxanda Glavan
Ministru al tineretului şi sportului – Victor Zubcu
Ministru al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor – Vasile Botnari

Pentru a intra în deplină acţiune, membrii cabinetului de miniştri urmează să depună jurământul în faţa preşedintelui.

Schimb de experienţă şi revizuirea unor cote de export a produselor agricole a solicitat ministrul în exerciţiu al agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula, de la omologii săi europeni în timpul unei vizite de lucru în Germania. În perioada 14-17 ianuarie, Ion Sula a participat la ediţia a opta a Summit-ului Internaţional al miniştrilor agriculturii de la Berlin, în cadrul Forumului Global pentru Alimentaţie şi Agricultură, precum şi la Expoziţia Internaţională pentru Agricultură şi Alimentaţie „Grüne Woche 2015 Berlin” aflată la cea de-a 81-a ediţie, transmite IPN.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare informează că întrevederile bilaterale ale ministrului Ion Sula cu omologi europeni au fost axate pe subiecte precum creşterea nivelului de competitivitate a produselor autohtone şi substituirea importurilor. În cadrul discuţiei cu comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, printre altele, a fost adresată rugămintea includerii întregului teritoriu al Republicii Moldova în programul de supraveghere şi protecţie a UE pentru monitorizarea pestei porcine clasice. De asemenea, au fost subliniate aşteptările fermierilor şi importanţa accesării fondurilor ENPARD. În contextul informării privind intenţia MAIA de a cere creşterea cotei pentru struguri de masă proaspeţi pentru piaţa UE, comisarul european a admis că contingentele tarifare pentru unele produse ar putea fi revăzute.

Cu omologul român, Achim Irimescu, s-a discutat despre continuarea consolidării infrastructurii laboratoarelor pentru produse de origine vegetală, exportul materialului săditor moldovenesc şi importul rasei de ovine specializată pe producţia de carne. De asemenea, a fost exprimat interesul de preluare a experienţei române în stabilirea unor măsuri de aplicare a Legii cooperaţiei agricole.

Ministrul agriculturii lituanian, Virginija Baltraitiene, a reconfirmat deschiderea pentru o colaborare interinstituţională mai strânsă, inclusiv prin organizarea unei vizite în Lituania pentru schimb de experienţă în domeniul fabricilor de lactate. Totodată, a fost lansată invitaţia de participare la expoziţia regională agrară AgroBalt din anul curent.

Ministrul agriculturii polonez, Krzysztof Jurgiel, a reconfirmat deschiderea pentru cooperare şi oferirea de asistenţă. În ceea ce priveşte creditul polonez pentru proiecte în agricultură, ministrul Ion Sula a informat că planul de afaceri pentru 30 de milioane de euro a fost transmis spre aprobare la Ministerul Finanţelor. A fost agreată, de principiu, reducerea contractului minim de finanţare de la 500 de mii de euro la 100 de mii de euro şi extinderea creditului cu încă doi ani, urmând să se revină cu solicitare scrisă în acest sens.

De câteva zile zeci de camioane moldoveneşti stau blocate la intrarea în Ucraina din Federaţia Rusă. Motivul este faptul că TIR-urile care transportă marfă de origine rusească nu mai pot tranzita ţara vecină, începând cu 10 ianuarie 2016, ca urmare a unui decret semnat de preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, prin care se interzice introducerea mărfurilor ruseşti pe teritoriul Ucrainei, drept răspuns la multiplele embargouri ale Federaţiei Ruse, scrie Mold-Street.

Interdicţii ce contravin normelor internaţionale

Tentativele autorităţilor de la Chişinău de rezolva situaţia creată nu au dat rezultat. Acesta susţin că interdicţiile impuse de Ucraina, ar fi ilegale.

Premierul interimar Gheorghe Brega a declarat că va încerca să rezolve problema şoferilor ce stau blocaţi în Vamă, dar la nivel de Guverne, pentru că Serviciul Vamal nu a putut să intervină.

„Să le permitem celor care sunt blocați la vamă să treacă, dar pe viitor agenții economici nu vor mai putea aduce marfă din Rusia. Prin Belarusia pot, prin altele. Dar prin Ucraina nu. Nu ne putem amesteca în interesele statului ucrainean”, a afirmat premierul interimar, Gheorghe Brega.

În acelaşi timp şi administraţia Ministerului Transporturilor susţine că prin aceste acţiuni, Ucraina încalcă prevederile convenţiilor internaţionale.

„Prin prisma Convenţiei TIR, autorităţile ucrainene nu au dreptul de a interzice tranzitul de mărfuri pe teritoriul ţării sale, ori însuşi noţiunea de tranzit este garantată de această convenţie la care este parte atât Republica Moldova cât şi Ucraina”, a declarat pentru Publika, viceministrul în exerciţiu al Transporturilor, Sergiu Bucătaru.

În acelaşi timp Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Auto (AITA) din Republica Moldova, a solicitat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor implicarea mai activă „în soluţionarea problemelor transportatorilor, apărute în rezultatul interdicțiilor puse de Guvernul Federației Ruse și cel al Ucrainei.

Potrivit AITA, situaţia creată afectează transportatorii rutieri moldoveni, care efectuează transportări atât din Ucraina spre Rusia cât şi viceversa.

Administraţia AITA susţine că în cazul mărfurilor rusesti destinate pieței din Moldova, transportatorii vor fi impuși să ocolească teritoriului Ucraine prin Belarus, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România, ceia ce va aduce la cheltuieli suplimentare din partea transportatorilor şi respectiv vor creşte dublu tarifurile pentru transportare, ceia ce în final se va răsfrânge şi asupra populaţiei.

Din Rusia importăm gaze şi alte resurse

Interdicţia impusă de Ucraina afectează companiile de transport şi pe agenţii economici care au rămas cu marfa blocată în vamă. Pe termen lung însă efectele asupra economiei moldoveneşti sunt limitate, susţin experţii.

„Dacă ne uităm la structura importurilor din Rusia, apoi putem vedea că principalul produs importat de acolo, gazul natural nu cade sub incidenţa acestor interdicţii. În rest efectele negative sunt limitate, pentru că produsele alimetare aduse din  Rusia pot fi înlocuite uşor cu importurile din alte state”,  a declarat Victor Parlicov, expert a IDIS Viitorul.

Potrivit datelor statistice în anul 2014, Moldova a importat din Rusia mărfuri în valoare de circa 717 milioane de dolari, cu 9% mai puţin ca în 2013, iar cota în totalul importurilor a coborât la 13,5%. Din totalul importurilor din Rusia, 67%, adică două treimi au fost produse minerale, în special gaz natural şi alte resurse.

Cât despre alte bunuri, apoi din Rusia, Moldova a importat în 2014 în special: produse ale industriei chimice – 52,4 milioane de dolari (cota de 9%), alimentare, băuturi şi tutun – de 44,6 milioane de dolari (13,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice – 27,5 de milioane de dolari (3,4%); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea – 22 de milioane de dolari (6,7%), articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare 15,5 milioane de dolari (11,6%) etc.

În 11 luni ale anului 2015 importul de mărfuri din Rusia a scăzut cu 23,5% până la 477 milioane de dolari, din care peste 50% au fost gaze.

De notat că în lista mărfurilor ruseşti, tranzitul cărora a fost interzis pe teritoriul Ucrainei până pe 6 august 2016, sau până când Rusia nu va ridica interdicţiile impuse mărfurilor ucrainene, figurează carnea şi produsele din carne, peştele, lactatele, ceaiul, cafeaua, ciocolata, produsele alimentare pentru copii, produsele de panificaţie, ţigările, hrana pentru câini şi pisici, dar şi vodca, chimicalele şi utilajele pentru căile ferate etc.

Cota acestora în importurile din Rusia este de circa 10%, respectiv impactul va fi unul minor, iar locullor va fi luat de produsele din alte state. Multa mai grav este pierderea de către transportatorii moldoveni a posiblităţii de presta servicii de transport marfă din Rusia, pentru clienţii din alte state.

De notat că Rusia a fost prima care a impus interdicţii la importul şi tranzitul de mărfuri din Ucraina. Totodată în ultimii doi-trei ani Rusia a impus embargouri la mărfurile din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, invocând frecvent motive politice.

Rusia trece, în ultimul timp, printr-o recesiune profundă datorită diminuării prețurilor la petrol la bursele internaționale și sancțiunilor economice impuse de Occident Moscovei.

Acest lucru nu poate să nu influențeze și economia Republicii Moldova, dependentă în mare măsură de remitențele cetățenilor săi care activează pe teritoriul Federației Ruse, spun experții. Și exporturile moldovenești în această țară ar putea intra pe un trend descendent, lucru ce va pune presiune pe acumulările la buget și, în consecință, va obliga autoritățile să înăsprească politica bugetar-fiscală pentru anul 2016.

Criza din Federația Rusă ar putea avea consecinţe negative pentru economia Republicii Moldova din cauza dependenţei acesteia de transferurile băneşti ale moldovenilor din Rusia, dar și a faptului că, la mai bine de un an de la semnarea Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană, o bună parte a exporturilor moldovenești rămân orientate spre piața estică.

Deprecierea accelerată a rublei ruse, de altfel ca şi ieftinirea petrolului, ar putea determina și deprecierea leului moldovenesc, consideră expertul economic, Viorel Chivriga. Potrivit analistului, cei peste 150 de mii de muncitori moldoveni din Federația Rusă  au început să trimită mai puțini bani acasă, lucru ce va pune presiune pe cursul de schimb leu-dolar în perioada imediat următoare. În consecință, s-ar putea înregistra o creştere a preţurilor la produsele alimentare cu circa 8%, ţinând cont de faptul că transferurile moldovenilor care lucrează în străinătate constituie circa 25% din PIB.

”Devalorizarea rublei are un impact puternic asupra economiilor tuturor țărilor aflate în strânse relații comerciale cu Rusia. Deci și asupra Republicii Moldova. Decenii la rând partener comercial tradițional al Moscovei, Chișinăul se vede nevoit să se reorienteze spre alte piețe, cum ar fi cele occidentale.Datorită deprecierii masive a rublei, prețul pentru traiul cetățenilor moldoveni v-a prevala asupra salariilor primite, atunci aceștia, neavând o calificare, ar putea reveni masiv în Moldova, completând rândurile șomerilor, ori se vor îndrepta spre alte destinații”, a declarat Viorel Chivriga pentru Radio Chișinău.

Devalorizarea rapidă a rublei din ultima perioadă va afecta direct și relațiile economice moldo-ruse, deși acest efect este oarecum diluat, întrucât o bună parte din produsele moldovenești sunt supuse embargoului. Exportatorii care mai livrează bunuri în Rusia se vor confrunta cu o scumpire a produselor pe piața rusă, consideră  expertul economic Roman Chircă. Totuși, potrivit acestuia, înăsprirea sancțiunilor economice, impuse de către Occident Moscovei, ar putea impune Rusia să revizuiască lista produselor moldovenești interzise până acum pe piața internă.

”Pe lângă efectele negative ale recesiunii rusești, există totuși și o latura bună. Republica Moldova, care în ultima perioadă a reușit să-și dezvolte o așa zisă ”imunitate” la turbulențele economico-financiare din Federația Rusă, va resimți efectele acestora treptat, astfel încât să-și ajusteze economia la aceste schimbări, care ar putea genera o scădere a economiei moldovenești cu până la 5%. Pe de altă parte, Federația Rusă devine o țara avantajată pentru exporturi și va încerca să dinamizeze raporturile comerciale în primul rând cu vecinii săi, inclusiv și cu Republica Moldova”, a declarat Roman Chirca.

Pe de altă parte, susțin experții, deprecierea rublei şi reducerea preţului la petrol ar putea determina ieftinirea  produselor energetice pe piața internă, fapt ce ar diminua parțial efectele inflaționiste generate de scăderea remitențelor și deprecierea valutei naționale.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de lege privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Documentul definește principiile, cerințele și responsabilitățile generale care reglementează informațiile referitoare la produsele alimentare, în special etichetarea produselor alimentare.

Proiectul a fost prezentat și discutat cu reprezentanții asociațiilor producătorilor de carne și produse lactate, în cadrul unei ședințe care a avut loc luni, 18 ianuarie, în incinta MAIA. Totodată a fost prezentat Planul de măsuri în care sunt stabilite responsabilitățile de implementare a acţiunilor de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cât şi Ministerul Economiei.

Astfel, ANSA urmează să intensifice controalele la frontieră pentru produsele alimentare de origine animală de import.

Dat fiind faptul că reprezentanții Ministerului Economiei nu a fost prezenți la şedinţă, în adresa ME urmează să fie expediat un demers.

Proiectul de lege a fost elaborat pentru protejarea producătorului autohton şi a pieţei produselor de origine animală în contextul unui eventual pericol al importurilor masive de produse de origine animală pentru piaţa locală.

Proiectul de lege urmează să fie transmis pentru avizare şi plasat pe site-ul ministerului pentru consultări publice.

Totodată în cadrul şedinţei a fost luată decizia  de a efectua, o dată la două săptămâni, întâlniri în cadrul MAIA cu producătorii şi asociaţiile de profil întru monitorizarea situaţiei privind protejarea pieţei locale de importurile produselor de origine animală.

Lipsa ninsorilor în raionul Ungheni îi pune în gardă pe agricultorii din această regiune. Aceştia riscă să rămână fără culturile de toamnă, deoarece temperaturile sunt foarte scăzute, iar înveliş protector de zăpadă nu a căzut. Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale, Nicanor Buzovoi, a declarat pentru IPN, că vântul uscat afectează cel mai mult cerealele de toamnă.

„Situaţia cerealelor e cam proastă în zona Ungheni. Acolo nu a căzut deloc zăpadă, dar e ger. Dacă temperaturile vor scădea şi mai mult şi vor ajunge la -15 şi -20 de grade Celsius, cum se prognozează, plantele nu vor rezista. Acum la – 5 -7 grade Celsius acestea mai rezistă”, a spus preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale.

Potrivit lui Nicanor Buzovoi, cel mai mult rău acum face vântul. Plantele sunt dezgolite, iar vântul este rece şi uscat, ceea ce nu permite ca sucul să circule prin plantă şi aceasta piere.

„Pot fi liniştiţi doar agricultorii din localităţile unde a căzut zăpadă. Deja când se vor termina gerurile vom face expertiză şi vom vedea cât de mult au fost afectate. Dar dacă nu va ninge culturile vor fi pierdute”, a accentuat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale.

Meteorologii prognozează săptămâna aceasta că pe timp de zi temperaturile vor oscila între -4 şi -13 grade Celsius, iar pe timp de noapte temperaturile vor ajunge şi la -20 de grade Celsius.

Îngețurile recente nu au afectat culturile cerealelor de toamnă, consideră Șeful direcției politici de producţie şi reglementări de calitate a produselor vegetale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Mihail Suvac.

El a declarat că înghețuri de -25-30 de grade, care ar putea afecta culturile de toamnă, nu au fost înregistrate, astfel motiv pentru îngrijorare nu există.

„Îngețurile de 20 de grade nu sunt groaznice, deoarece temperatura la nivelul nodului de încolțire a coborât doar până la minus nouă la norma admisibilă de minus 15-20 de grade”, a spus expertul pentru „INFOTAG”.

Potrivit spuselor sale, suprafețele culturilor de toamnă constituie 350 mii de hectare, ceea ce este cu 7,5% mai mult decât în anul trecut. 287 mii de plantații sunt semănate cu grâu, iar 44 mii – cu orz.

Expertul a menționat că din cauza înghețurilor a suferit așa o cultură tehnică, ca rapița, aproximativ 70% din suprafețe.

„Dar aceasta nu este cultura noastră, despre ea trebuie să uităm. Întotdeauna există riscul că suprafețele plantate vor îngheța, dar întrucât aceasta este o „cultură profitabilă” agricultorii riscă. Inițial, aceasta a fost crescută pentru hrana bovinelor, în prezent animale nu avem și ei o lasă pentru semințe. Deoarece rapița este o plantă tehnică – ea epuizează solul. La noi floarea soarelui și sfecla de zahăr și așa depășesc suprafețele”, a spus Mihail Suvac.

Recolta culturilor de toamnă în anul 2015 s-a diminuat aproximativ cu 30%. Iar volumul grâului de toamnă cultivat a fost recunoscut cel mai mic din ultimii cinci ani. El a acoperit „pragul securității alimentare”, constituind 850 mii tone, ceea ce este cu 250 mii tone mai puțin decât recolta din anul 2014.