Republica Moldova poate primi prima tranşă din creditul de 150 de milioane de euro, pe care România este de acord să-l ofere Republicii Moldova, doar atunci când, Guvernul de la Chişinău va demonstra că s-a angajat să implementeze un şir de reforme. Premierul român, Dacian Cioloş, a declarat la conferinţa de presă susţinută după întrevederea cu omologul său, Pavel Filip, că până la livrarea primei tranşe, în valoare de 60 de milioane de euro, executivul de la Chişinău urmează să vină cu măsuri concrete privind reformele din diverse domenii, transmite IPN.

„În câteva zile am putea veni cu o listă din măsurile care pot fi întreprinse în prima fază. România vrea să-şi coordoneze sprijinul financiar şi cu Comisia Europeană, şi cu FMI, dar vrem să folosim acest sprijin ca un pod, până Guvernul va fi în stare să semneze un nou acord cu FMI”, a menţionat Dacian Cioloş.

Premierul român a declarat că în măsura în care Chişinăul se angajează să implementeze reforme, Guvernul României are în vedere, în primă fază să acorde un sprijin de urgenţă ca să ajute cetăţenii Republicii Moldova să iasă din iarnă. Totodată, în zilele următoare se va analiza posibilitatea ca România să ofere produse alimentare şi materiale de încălzire celor mai nevoiaşe pături din Republica Moldova.

Dacian Cioloş a remarcat că vizita premierului moldovean a contribuit la o mai bună înţelegere a situaţiei dificile prin care trece Republica Moldova.

„Cetăţenii au de la autorităţile de la Chişinău aşteptări foarte clare, multe nemulţumiri care sunt justificate. Încurajăm Guvernul să ţină legătura cu reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova, să asculte doalenţele şi aşteptările legitime”, a subliniat şeful executivului român.

Pavel Filip, prim-ministrul Republicii Moldova, a mulţumit că şi de această dată România a decis să întindă o mână de ajutor ţării, care se află într-o situaţie dificilă.

„Poate acum mai mult ca oricând, sprijinul acesta este vital pentru Republica Moldova, care trece printr-o situaţie tensionată, am avut o învestire de Guvern sub o presiune teribilă a Partidului Socialiştilor, care au ca scop provocarea alegerilor anticipate. Dar cum miniştrii au reuşit să-şi ia atribuţiile a fost calmată situaţia”, a spus oficialul.

Pavel Filip a menţionat că sunt înţelese sentimentele celor care protestează sincer.

„Atunci când au început protestele la Chişinău le-am considerat utile, deoarece sunt o persoană care crede că presiunile societăţii civile asupra Guvernului îl mobilizează, îl fac să nu fie relaxat şi să facă mai multe pentru cetăţeni. Încercăm să asigurăm un dialog permanent cu protestatarii”, a comunicat premierul moldovean.

Potrivit lui, actualul Guvern este determinat să demonstreze că este pro-european, iar agenda de reforme prevăzute de Acordul de Asociere cu UE şi relansarea cooperării cu partenerii externi de dezvoltare, constituie o prioritate.

„Nu ne vom lansa pe populisme şi vom fi concentraţi doar pe acţiuni. Solicitarea mea către miniştri a fost să uite de partide, să se sacrifice din contul vieţii private ca cetăţenii să înţeleagă că acest guvern lucrează în binele cetăţenilor”, a încheiat premierul Republicii Moldova.

În cadrul vizitei la Bucureşti, Pavel Filip are programată o întrevedere, la Palatul Cotroceni, şi cu preşedintele României, Klaus Iohannis. Ulterior, premierul se va întâlni cu preşedintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor din România, Valeriu Ştefan Zgonea.

Noua conducere a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a stabilit prioritățile pentru primele 100 de zile de la învestire dar și pentru anul 2016. În continuare, obiectivul de bază al Ministerului este implementarea documentelor de politici sectoriale și a Strategiei Naționale de Dezvoltare Agricolă și Rurală a Republicii Moldova 2014-2020.

Astfel, în primele 100 de zile de mandat, eforturile Ministerului vor fi axate pe:

• Evaluarea economică a instituțiilor subordonate;
• Actualizarea Codului Funciar;
• Elaborarea și promovarea mecanismului de aplicare a dreptului de import a produselor petroliere de către fermieri pentru consum propriu;
• Finisarea elaborării și promovarea Legii privind principiile subvenționării în agricultură.

Totodată, pentru anul 2016, colectivul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, condus de Ministrul Eduard Grama, va avea drept obiective:

• Liberalizarea prețurilor input-urilor agricole;
• Substituirea la maxim posibil a importurilor de produse agroalimentare cu un consum sănătos de produse locale;
• Impulsionarea aplicării tehnologiilor moderne în agricultură;
• Identificarea de noi piețe de desfacere pentru produsele agroalimentare autohtone și impulsionarea reluării dialogului cu partenerii comerciali tradiționali;
• Modernizarea infrastructurii post-recoltare;
• Modernizarea sectorului zootehnic în vederea înlocuirii importurilor;
• Reducerea barierelor birocratice pentru producătorii agricoli;
• Fortificarea sistemului de siguranță a alimentelor.

Ministerul Economiei (ME) susţine iniţiativa de reducere a mărimii taxelor vamale până la 1% la unele materii prime utilizate de companiile din industria de prelucrare. Autoritățile de la ME menţionează că această inţiativă are ca scop asigurarea unui climat investiţional favorabil în Republica Moldova şi a condiţiilor de activitate prietenoase pentru mediul de afaceri, anunță instituția într-un comunicat de presă.

În comunicat se mai spune că modificările legislative sunt operate, deoarece la 1 ianuarie 2016 a expirat regimul preferinţelor comerciale autonome oferite Moldovei de Uniunea Europeană şi pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, a intrat în vigoare noul regim de comerţ liber, atotcuprinzător şi aprofundat dintre Moldova şi UE. Spre deosebire de regimul precedent, noul regim comercial interzice folosirea regulilor fiscale drawback, care prevăd restituirea deplină sau parţială a taxelor de import percepute pentru mărfurile care după prelucrare pe teritoriu vamal trebuie să fie reexportate sub formă de mărfuri prelucrate.

Ministerul Economiei menţionează că de la 1 ianuarie 2016, cea mai mare parte a companiilor, care activează în Moldova în regim drawback, urmează să plătească taxe vamale pentru materia primă importată, chiar dacă aceasta nu va fi destinată consumului pe piaţa internă şi va fi component a mărfurilor reexportate.

Astfel, pentru a nu bloca activitatea şi planurile de extindere ale acestora, dar şi pentru atenuarea efectului de la interzicerea regulilor drawback, au fost elaborate amendamentele la Legea privind aprobarea nomenclaturii combinate a mărfurilor, care prevăd reducerea de la 5%, 6,5%, 8%, 10% până la 1% a mărimii taxelor vamale pentru unele materiale folosite în calitate de produse suplimentare pentru producţie finită de către companiile din industria de prelucrare.

În acelaşi timp, Ministerul Economiei se implică în discuţii cu autorităţile europene pentru anularea clauzei din Protocolul II, art. 14 al Convenţiei Pan Europene, care interzice folosirea regulilor fiscale drawback.

La începutul acestei săptămâni, Petru Maleru şi-a dat demisia din funcţia de director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Interimatul este asigurat de Nicolae Ciubuc, directorul adjunct, anunță Mold-Street.

Motivele demisiei nu au fost anunţate. Totodată pe pagina web a Ministerului Agriculturii şi nici cea a Agenţiei nu a apărut nicio informaţie.

Demisia a coincis cu scandalul legat de blocajul apărut în valorificarea creditului de 100 milioane euro acordat de Polonia, o parte din responsabilitate pentru blocaj revenind-ui lui Maleru.

Potrivit datelor Unităţii de implementare a creditului de asistenţă acordat de guvernul polonez, 28 de agenţi economici au depus, până acum, dosare pentru procurarea tehnicii agricole, în valoare de aproape 35 de milioane de euro.

Însă în cele 16 luni de implementare, doar două dintre dosare au trecut prin toate etapele şi au fost transmise spre aprobare Ministerului Finanţelor, care însă a refuzat să le semneze, din cauza instabilităţii politice.

„Au fost ridicate mai multe întrebări din partea Ministerului Finanţelor, s-au dat răspunsuri. Însă dintr-un motiv sau altul se mai prelungeşte aprobarea finală”, a declarat pentru Publika TV, Igor Goraşov, directorul Unităţii de implementare a creditului de asistenţă polonez.

Un alt blocaj se atestă la subvenţiile în agricultură, statul rămânând dator cu sute de milioane de lei aricultorilor.

Totodată Petru Maleru a fost acuzat de fostul ministru al Agriculturii, Vasile Bumacov că ar fi fost responsabil pentru implicarea AIPA în scheme de corupţie. Preşedintele Asociaţiei UniAgroProtect, Alexandru Slusari, şi Aliona Mandati, producătoare de fructe din Floreşti, au declarat în cadrul unei emisiuni la TV 7, că fermierii sunt impuşi să ofere funcţionarilor de la AIPA circa 20% din mărimea subvenţiei, pentru ca aceştia să le accepte dosarul.

„Toate acuzaţiile sunt nişte minciuni inventate de către Bumacov şi gruparea sa, pentru că am refuzat să promovăm interesele personale”, a declarat atunci Petru Maleru.

În acelaşi timp Procuratura Generală a iniţiat 34 de dosare penalepentru utilizarea frauduloasă a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, după ce s-au depistat mai multe încălcări în acest domeniu. Potrivit oamenilor legii, cauzele penale ţin de falsificarea şi prezentarea la AIPA a documentelor despre implementarea investiţiei şi solicitarea subvenţiei pentru procurarea tehnicii noi, când aceasta, de fapt, era utilizată. Totodată, erau prezentate date denaturate privind investiţia efectuată: autorităţile eliberau documente ce confirmau faptul efectuării investiţiei, contrar procedurii legale, însă, erau majorate artificial costurile investiţiei, în scopul măririi valorii subvenţiei solicitate de la AIPA.

Orice agent economic va putea colecta datele statistice necesare pentru a lua decizii bine informate referitor la potenţiale pieţe de export pentru produsele sale datorită aplicaţiei Help Desk. De asemenea, aceasta oferă informaţia necesară referitoare la pachetul de documentele pentru procedura de export. Softul, creat de către Comisia Europeană, a fost prezentat joi, 21 ianuarie, în timpul unui atelier de lucru pentru grupurile de producători recent create în cadrul Proiectului MAC-P, precum şi alţi agenţi economici interesaţi de export.

În cadrul atelierului a fost demonstrată la modul practic aplicaţia electronică Help Desk. Totodată, participanţii la atelierul de lucru au avut posibilitatea să asculte o prezentare a Delegaţia UE pe subiectul implementării Acordului de Asociere şi DCFTA.

„Prezentarea noilor oportunităţi economice şi comerciale reprezintă cheia spre diversificarea pieţelor şi schimbarea filosofiei de vânzări în cazul producătorilor din Moldova. Am reiterat acele avantaje, adesea evitate, de către agenţii economici din Republica Moldova, fie din lipsa de cunoaştere sau din lipsa de voinţă de a se lansa pe alte pieţe decât cele din Est. Sperăm că suportul Delegaţiei UE în acest sens va fi valorificat cu succes de agenţii economici din Moldova ”, a declarat Speranţa Olaru, coordonatoarea de proiect în cadrul Delegaţiei UE în Moldova, citată de IPN.

Tot la acest eveniment ANSA a prezentat procedura simplificată de obţinere a certificatului fitosanitar necesar la export. Agenţii economici au adresat întrebări ce ţin de procedură sau despre pachetul de documente necesar pentru obţinerea certificatului fitosanitar.

Atelierul a fost desfăşurat de către Asociaţia Business-ului European din Moldova (EBA Moldova), cu suportul financiar al Proiectului Băncii Mondiale MAC-P (Agricultura competitivă), în parteneriat cu Delegaţia UE la Chişinău şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA).

În acest context EBA Moldova şi-a asumat responsabilitatea de a oferi asistenţa necesară în desfăşurarea unor seminare practice care vin să ajute grupurile de producători din Moldova să acceseze noi pieţe. Au avut deja seminare în chestiunile ce ţin de organizarea vânzărilor, negocierea contractelor internaţionale, precum și privind cerinţele pieţii europene.

Agenţia de Dezvoltare Regională Sud a anunţat astăzi despre un concurs de elaborare a documentaţiei tehnice pentru proiectul „Casa Vinului” din Cimişlia, comunică Moldpres.

Conform regulamentului, lucrările de proiectare trebuie să includă piese desenate şi scrise care reflectă ideile creative ale arhitectului. Acestea vor prezenta soluţiile arhitecturale de amplasare, planul general, soluţiile cromatice etc.

Totodată, proiectul urmează să includă  un plan topografic şi de încadrare în teritoriu. Data limită de depunere a proiectelor este 25 ianuarie curent.

Preşedintele raionului Cimişlia, Mihai Olărescu a spus că ideea proiectului „Casa Vinului” a fost lansată de Primăria oraşului, susţinută ulterior şi de administraţia raionului.

„Localitatea noastră ar avea doar de cîştigat în urma construcţiei acestui edificiu. „Casa Vinului” ar putea deveni o importantă destinaţie turistică în sudul ţării care ar contribui la dezvoltarea infrastructurii raionului Cimişlia”, a menţionat  Olărescu.

Potrivit preşedintelui raionului,  proiectul „Casa Vinului” urmează să fie realizat în aproximativ trei ani, în cadrul unui parteneriat public-privat. Deocamdată nu a fost examinată o eventuală sumă a cheltuielilor, programul fiind la nivel de proiectare. Conform caietului de sarcini, edificiul va avea o suprafaţă de circa trei mii de metri pătraţi.

Ministerul Economiei informează că Guvernul Ucrainei a aprobat, la 20 ianuarie curent, lista punctelor de trecere a frontierei prin care se poate efectua tranzitul mărfurilor importate din Federația Rusă, asupra cărora a fost impus embargou. Situația a fost redresată datorită implicării active a autorităților de la Chișinău și reprezentanților Ambasadei RM la Kiev.

Potrivit Hotărârii Guvernului Ucrainei, pentru transportul auto au fost stabilite 10 puncte de trecere a frontierei la hotarul cu Federația Rusă: Proseanoe, Taniușevka, Pletenovka, Goptovka, Velikaia Pisarevka, Iunacovka, Katerinovka, Bacevsk, Gremeaci, Sernicovka. Pentru transportul pe calea ferată au fost stabilite patru puncte de trecere: Lantratovka, Topoli, Cazacya, Lopani, Zernovoe.

De asemenea, autoritățile ucrainene au stabilit  punctele de trecere de la hotarul cu Belarus. Astfel, pentru transportul auto sunt stabilite următoarele puncte de tranzit: Domanovo, Senkovka, Novâie Yarilovici, Slavutyci, Vystupovici, Mound, Dolsk, Pulemeț, iar pentru legăturile feroviare: Nedancici, Șors, Gornostaevka, Udritsk, Zabolotie, Vâstupovici.