Casa de Ambalare de la Costești, raionul Ialoveni, a devenit funcțională. Casa de Ambalare are două linii de ambalare a strugurilor, cu capacitatea de 6 tone pe ora, și un frigider cu capacitatea de 1500 tone. Beneficiarul este primăria Costești și va fi gestionată de FructBioImpex.

Casa de Ambalare a devenit funcțională datorită suportului din partea poporului Statelor Unite ale Americii și a poporului României, prin Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și a Programului României de Cooperare pentru Dezvoltare (RoAid), și a contribuțiilor din partea producătorilor locali asociați în cooperativa FructBioImpex.

În cadrul ceremoniei de inaugurare, la care au participat reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, autorităților publice locale, producători și jurnaliști, Ambasadorul SUA la Chișinău James Pettit a remarcat că „Finalizarea construcției Casei de Ambalare de la Costești, împreună cu alte activități desfășurate de ACED, demonstrează angajamentul SUA de a ajuta Republica Moldova să devină un stat european pe deplin democratic, independent și prosper.”

Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană a deschis pentru Moldova ușile la cele mai mari piețe din lume, acestea având un vast potențial de absorbție a strugurilor de masă și fructelor proaspete moldovenești, a menționat diplomatul american, subliniind că pentru a beneficia de aceste oportunități agricultorii moldoveni urmează să îmbunătățească condițiile de păstrare și ambalare a produselor, cu scopul de a se conforma standardelor de calitate europene.

Ambasadorul României Marius Lazurca a declarat: „Acest proiect contribuie la creșterea competitivității agricultorilor din Republica Moldova, astfel încât accesul pe piața comunitară să fie rapid și durabil. România rămâne, în continuare, dispusă să ofere sprijin autorităților Republicii Moldova pentru implementarea reformelor necesare aplicării Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE.”

În cadrul evenimentului a fost organizată o excursie în sala de ambalare, unde recent au fost instalate și puse în funcțiune echipamentul frigorific și liniile de sortare și ambalare a strugurilor.

Asistența oferită de guvernele celor două țări a permis Proiectului Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) să presteze servicii de consultanță și instruire tehnologică, managerială și juridică pentru angajații primăriei Costești și Asociației Producătorilor de Struguri de Masă din aceeași localitate. Prin Proiectul ACED, USAID și RoAid au mai finanțat implementarea unor noi metode de păstrare și ambalare a strugurilor și organizarea unei vizite de studiu pentru membrii Asociației în Italia, pentru a studia metodele de cooperare a producătorilor de struguri de masă în domeniile marketing și vânzări. Asistența oferită membrilor asociației a cuprins o serie de domenii vitale pentru producători – instruire, marketing, manipularea post-recoltare, inovații și implementarea de tehnologii noi.

Edificiul casei de ambalare a fost construit în cadrul proiectului de dezvoltare regională „Grup de producători şi casă de ambalare pentru servicii moderne de marketing la export”, cu o investiție de 27 milioane lei, sumă ce include contribuțiile Fondului Național pentru Dezvoltare Regională, Proiectului Băncii Mondiale MAC-P și a producătorilor locali asociați în cooperativă. ACED a jucat un rol crucial la etapa de pregătire a proiectului de la Costești prin efectuarea unui studiu de fezabilitate a acestuia, perfectarea pachetului de documente pentru grant, organizarea activităților de demonstrare și elaborarea cerințelor tehnice.

Peste o sută de tineri antreprenori din Moldova au discutat despre realitățile și potențialul de dezvoltare a afacerilor pe care le gestionează în cadrul unui Forum organizat astăzi de Asociaţia Naţională a Tinerilor Manageri din Moldova (ANTiM). Aceștia au putut să interacționeze și să facă schimb de experiență, iar antreprenori de succes și experți în dezvoltarea businessului au împărtășit cu ei cele mai eficiente tehnici de gestionare și dezvoltare a afacerilor.

Pentru prima dată la forum au participat și tineri antreprenori din stânga Nistrului, care au vorbit despre experiența lor în dezvoltarea afacerilor. Forumul a fost un prilej perfect și pentru stabilirea noilor contacte și a eventualelor colaborări.

Evenimentul a fost inaugurat de către Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, Dafina Gercheva, Coordonatoare rezidentă ONU, Reprezentantă permanentă PNUD Moldova și viceministrul Tineretului și Sportului, Andrei Spînu.

„Implicarea tinerilor în afaceri este foarte importantă pentru o dezvoltare mai rapidă a țării. Aveți un potențial enorm de a aduce o schimbare și bunăstare, datorită energiei, abordării inovatoare și dedicației voastre. Uniunea Europeană acordă o atenție deosebită tinerilor antreprenori și va continua să sprijine tinerii din Moldova care au decis să se lanseze în afaceri”,  a menționat Pirkka Tapiola. Ambasadorul a salutat participarea la eveniment a tinerilor din stânga Nistrului, subliniind importanța unor astfel de platforme de cooperare pragmatică, de business, pentru viitorul întregii regiuni.

„Tinerii antreprenori prezenți la acest Forum sunt cei care deja au transformat în fapte declarațiile despre luarea viitorului în propriile mâini, generând sute de locuri de muncă. Antreprenoriatul, în special cel condus de tineri, este un mijloc excelent de combatere a șomajului și a excluderii sociale, dar și un mijloc de stimulare a inovațiilor”, a menționat Dafina Gercheva.

În cadrul unei sesiuni speciale au fost prezentate proiectele de abilitare a tinerilor în afaceri, realizate sub auspiciul Uniunii Europene, Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Băncii Mondiale și Camerei de Comerț și Industrie.

Programul forumului a inclus și prezentări ale tinerilor antreprenori, printre aceștia și Elizaveta Mămăligă. De trei ani, tânăra administrează o afacere de succes în domeniul apicol în satul Todirești, raionul Ungheni. Femeia le-a povestit tinerilor despre producerea mierii ecologic pure, a lumânărilor decorative din ceară și, mai nou pentru piața autohtonă, a săpunului din miere.

Forumul de afaceri „Realităţile şi potenţialul de dezvoltare a afacerilor de către tinerii antreprenori în Republica Moldova” a fost organizat de Asociaţia Naţională a Tinerilor Manageri din Moldova (ANTiM) cu susținerea Fundației ARGIDIUS, a Uniunii Europene prin intermediul Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, şi a Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS).

O luptă continuă cu o decizie a Comisiei Naționale de Integritate (CNI) are primarul satului Pereni din raionul Rezina. Dumitru Marchitan susține că nu poate fi vorba despre un conflict de interese atunci când în țară este situație excepțională și când toți producătorii agricoli primesc ajutoare. CNI a constatat în privința lui că ar fi fost în conflict de interese atunci când a acordat propriei gospodării țărănești un ajutor material din cele oferite de Guvern în 2012 pentru diminuarea consecințelor secetei. Primarul a atacat decizia, iar recent Judecătoria Râșcani a dat câștig de cauză CNI, scrie Moldova Curată.

La 10 martie 2015 CNI a emis un act prin care a stabilit că Dumitru Marchitan a făcut parte din grupul de lucru format pentru distribuirea compensațiilor acordate de Guvern producătorilor agricoli care au suferit în urma secetei din vara anului 2012. Potrivit actului CNI, care face referire la documente primite de la Primăria Pereni, grupul de lucru, condus de Dumitru Marchitan, a aprobat lista beneficiarilor, în care s-ar fi regăsit doar Gospodăria Țărănească ”Marchitan Dumitru”, administrată de către soția sa. Solicitat de Moldova Curată, primarul spune că asta nu ar fi adevărat.

”Au scris povești acolo. Atunci tot satul a primit ajutoare, toate gospodăriile țărănești, nu numai a mea. S-a dat câte 200 de lei la hectar. Dacă omul avea de exemplu, 10 hectare, primea 2 mii de lei. Nu am decis eu asta, a fost formată o comisie și comisia a decis”.

Potrivit Comisiei Naționale de Integritate, Gospodăria Țărănească ”Marchitan Dumitru” a primit două ajutoare, unul de 9 408 lei și altul de 10 610 lei. În act se mai precizează că primarul ar fi trebuit fie să se abțină de la participarea la luarea acestei decizii, fie să informeze Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat despre faptul că are de luat o decizie care ar putea intra în conflict cu îndatoririle sale oficiale. Cele două variante sunt prevăzute de articolele 9 și 11 ale Legii cu privire la conflictul de interese.

”Nu mai sunt eu cel mai mare jurist, chiar dacă mă informez în permanență și citesc tot ce se referă la activitatea administrației locale. Nu am știut ce trebuie să fac.  Dar știu cu certitudine că sunt absolut curat”, spune, în replică, Dumitru Marchitan.

După prima instanță, va merge la Curtea de Apel

Pe 24 noiembrie Judecătoria sectorului Râşcani din municipiul Chişinău a respins cererea de chemare în judecată a CNI depusă de Dumitru Marchitan, prin urmare, actul de constatare a conflictului de interese a rămas în vigoare. Primarul afirmă că va ataca hotărârea instanţei ”fără discuţii”.

”Sigur că o voi ataca la Curtea de Apel. Păi a fost situație excepțională, calamitate naturală, oameni buni! Toată Moldova ardea în anul 2012. În plus, în afară de mine actul a fost semnat de 4 oameni. Așa că asta este o chestiune de principiu: voi ataca”, mai afirmă primarul satului Pereni. El susține că sesizarea în privința sa a fost depusă la CNI de către adversarii săi politici, care i-ar fi căutat lacune în activitate.

Dumitru Marchitan conduce satul Pereni, cu o populație de peste 600 de locuitori, fiind la al doilea mandat. El a devenit primar după scrutinul local din 2011 și a fost reales pe lista Partidului Democrat la ultimele alegeri, din iunie 2015. Primarul este proprietarul Gospodăriei Țărănești ”Marchitan Dumitru”, pe care a fondat-o în anul 2001, iar din 2007 administrator al gospodăriei este soția sa.

În declarația de avere pentru anul 2014, Dumitru Marchitan a declarat salariul de la primărie, de aproximativ 3500 de lei lunar, pensia, 4 terenuri agricole, trei dintre care le-a dobândit în anul 1991, iar al patrulea – în 2014, și o casă de locuit. La capitolul vehicole, primarul indică un autoturism Hunday, cumpărat în 2014 cu suma de 125 de mii de lei, și alte trei vehicule dobândite din 1987 până în 2002. În declarația precedentă, e anul 2013, el a arătat că a vândut un autoturism cu 126 de mii de lei.

În 2015 horticultorii din Moldova au transportat pentru procesare circa 190 mii tone de mere din recolta totală de 300 mii tone.

Surse din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare au comunicat pentru „INFOTAG”, în medie procesatorii achitau câte 13,5-13,7 cenţi SUA pentru un kilogram de mere, iar la sfârşitul sezonului chiar şi 17 cenţi.

Pentru comparaţie, în Austria şi Polonia la începutul sezonului procesatorii achitau câte 5 cenţi, iar în noiembrie preţurile au crescut până la 15-16 cenţi.

Între companiile moldoveneşti, cel mai optim preţ la mere a oferit compania Orhei-Vit, care achita în medie 14,5 cenţi şi a procesat pentru sezon cel mai mare volum de fructe şi legume – 63 mii tone.

Conducerea S.A. a remarcat că nu este nici pe departe cel mai mare preţ care se achită pentru mere în ultimii ani. Astfel, în 2011 fabricile locale cumpărau mere la preţ de 15,5 cenţi, iar în noiembrie 2011 preţul la mere atingea 22 cenţi, iar în 2012 preţul mediu a fost la nivel de 15 cenţi, în 2007 – 16,2 cenţi.

Alte fructe şi legume se cumpără în volum mai mic. Totuşi, companiile Natur Bravo şi Alfa Nistru cumpără o listă mare de legume. Totodată, cel mai mare sortiment de legume şi fructe în prezent procesează Orhei-Vit – 29.

Directorul general al companiei, Boris Efimov, a spus că sortimentul larg este asigurat de eforturile echipei comerciale a companiei.

„Peste 70% din volumele totale ale producţiei comercializate sunt exportate în 25 de ţări ale lumii. În 2015 am majorat considerabil livrările în Mongolia, Georgia, SUA, statele baltice, Israel şi China. Pe multe pieţe am sporit şi nivelul de promovare. De asemenea, în anul curent am deschis o nouă piaţă – Insulele Maldive. În pofida teritoriului mic al acestui stat insular, este vorba despre livrări considerabile. Astfel, chiar şi la staţiunile din Oceanul Indian sunt prezente sucurile, dulceţurile şi gemurile moldoveneşti, ceea ce cu siguranţă este un motiv de mândrie”, a conchis el.

Sectorul conservelor din RM este reprezentat de 10 uzine. Pentru majoritatea produsul principal este sucul concentrat de mere.

Administratorul Întreprinderii de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” şi şeful de sector al acesteia au fost reţinuţi de ofiţerii DGT Sud a CNA şi procurori, fiind bănuiţi de neglijenţă în serviciu şi delapidarea averii străine. Potrivit unei sesizări a Serviciului de Informaţii şi Securitate, cei doi ar fi vândut unui agent economic ţevi de oţel, ce aparţineau întreprinderii, prejudiciind Agenţia “Apele Moldovei” cu peste 12 000 000 de lei.

În urma acţiunilor de urmărire penală, s-a stabilit că, în perioada 2013-2015, cei doi ar fi organizat o schemă de înstrăinare frauduloasă a patrimoniului de stat din sistemul de irigare al raioanelor Cahul, Cantemir, Vulcăneşti şi Taraclia, mecanismul constând în vânzarea abuzivă a elementelor din metal ale întreprinderii şi însuşirea mijloacelor băneşti obţinute în urma înstrăinării.

Pe acest caz au fost iniţiate două cauze penale pentru delapidarea averii străine şi neglijenţă în serviciu. Pentru acumularea probatoriului, ofiţerii DGT Sud a CNA şi procurorii au efectuat mai multe percheziţii în birourile de serviciu ale angajaţilor Î.S. “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Cahul” şi la domiciliile altor figuranţi, în cadrul cărora au fost depistate probe pertinente pentru dosar. Totodată, au fost audiate în jur de 30 de martori, unii dintre care au recunoscut că, la indicaţia celor doi şefi, au predat agentului economic ţevi din oţel, fiind remuneraţi cu câte 100 de dolari pentru fiecare tonă de metal.

În prezent, acţiunile de urmărire penală continuă pentru depistarea tuturor complicilor infracţiunii. Cei doi şefi au fost reţinuţi pentru 72 de ore şi se află în custodia CNA. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi aceştia riscă o pedeapsă cu detenţie pe un termen de la 8 până la 15 ani.