Problemele ce țin de exportul producției agricole moldovenești continuă să persiste, inclusiv din cauza refuzului colegilor de la Chișinău de a recunoaște existența Uniunii Vamale, consideră reprezentantul „Rosselhoznadzor”.

Acel „pas înapoi” în chestiunea reluării volumului precedent de exporturi de produse agricole moldovenești în Rusia s-a produs din cauza că, de facto, Chișinăul a refuzat să recunoască existența Uniunii Vamale, a declarat Aleksei Alekseenko, directorul adjunct al „Rosselhoznadzor”, în cadrul videoconferinței Moscova — Chișinău care a avut loc la centrul de presă al Agenției de Știri și Radio Sputnik.

„Atunci când am discutat cu conducerea serviciilor abilitate ale Moldovei, care trebuiau să ofere garanții pentru calitatea produselor agricole, ne-am lovit de niște dificultăți neașteptate. Noi pregătiserăm un protocol care conținea un punct cu privire la garantarea de către Moldova a îndeplinirii normelor prevăzute de legislația Rusiei și Uniunii Vamale cu privire la siguranța producției. Colegii noștri au spus că vor respecta toate acordurile, însă au refuzat să semneze acest protocol. Iar refuzul lor era motivat prin faptul că ei nu recunoșteau existența Uniunii Vamale”, a menționat Alekseenko.

Potrivit acestuia, în același timp partea rusă a obținut de la autonomia găgăuză garanțiile de securitate în privința exportului produselor agricole.

„Există perspectiva reluării volumului precedent de exporturi în Rusia, și aceasta este foarte interesantă. Comerțul nostru ar putea completa economiile țărilor noastre. De exemplu, Rusia ar putea achiziționa din Moldova produsele pe care le importă la ora actuală din America Latină”, a spus Alekseenko.

El a adăugat că relațiile economice dintre țări trebuie să se construiască pe baza unui pragmatism liber, iar toate celelalte interese, inclusiv politice, să fie lăsate la o parte.

Relațiile economice dintre Moscova și Chișinău s-au înrăutățit în vara anului 2014 când Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Conform acestui Acord, RM trebuie să-și deschidă integral piața pentru mărfurile europene. Rusia, având temeri că mărfurile din UE vor fi reexportate în CSI și în țările Uniunii Vamale prin Moldova, a interzis importul unor produse moldovenești, inclusiv carne și vinuri, cu excepția celor din Găgăuzia și Transnistria.

În februarie 2015, „Rosselhoznadzor” a permis importul merelor moldovenești, iar din luna august alte șapte companii au putut să exporte fructe în Rusia. În septembrie, s-a dat undă verde livrărilor de mere, pere, gutui, caise și piersici în Rusia pentru încă 46 de întreprinderi din RM.

Secţia financiar-economică a Procuraturii Generale desfăşoară acţiuni de urmărire penală în dosarul acordării ilegale a subvenţiilor în agricultură în perioada 2010-2013.

Procuratura Generală (PG) va face publice date concrete despre cele 34 de dosare penale deschise pe cazul acordării ilegale a subvenţiilor în agricultură când va avea rezultate complete, a declarat pentru Sputnik ofiţerul de presă al PG, Eugen Roşca.

Roşca a precizat că vinerea trecută la Guvern şi Ministerul Agriculturii şi Industriei alimentare (MAIA) nu au avut loc percheziţii, ci acţiuni de urmărire penală.

Procuratura continuă să evite răspunsul la cine concret, ce persoane, ce demnitari de stat, sunt implicaţi în procesul de fraudare a subvenţiilor. „Deocamdată, nu se dau informaţii”, a declarat Roşca.

Dosarul respectiv este anchetat de Secţia financiar-economică a Procuraturii Generale.

Obiectul celor 34 de cauze penale intentate de procurori vizează falsificarea şi prezentarea la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură a documentelor privind implementarea investiţiei, solicitarea subvenţiei pentru procurarea tehnicii noi, ridicarea artificială a costului investiţiei, în scopul majorării valorii subvenţiei solicitate de la AIPA.

O parte dintre aceste dosare au fost deja deferite justiţiei.

Concomitent, s-au stabilit şi cazuri în care, acționând în interes material şi personal, persoane cu funcţii de demnitate publică din cadrul Guvernului şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, folosind situaţia de serviciu, au elaborat şi favorizat adoptarea unor hotărâri cu privire la aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli.

Potrivit procurorilor, în anii 2010 – 2013 au fost favorizaţi la obţinerea subvenţiilor doar solicitanţii care cumpărau s-au vindeau tehnică agricolă prin intermediul proiectului 2-KR, aflaţi sub protecţia nemijlocită a unor persoane cu funcţii de demnitate publică.

„Din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (EU), Cehia este cel mai mare importator de vinuri din Moldova. Importăm anual în jur de 10 mil. litri atât în vrac, cât și în sticle”, a subliniat Ambasadorul Republicii Cehe în Republica Moldova, Jaromir Kvapil, într-un interviu pentru „INFOTAG”.

„În Cehia există câteva fabrici de vinuri în sudul regiunii Moravia. Un vinificator din Moravia chiar a studiat la Chișinău și este interesat să importe vin din Moldova. În general, vinurile moldovenești sunt înalt apreciate de consumatorii cehi. Republica Moldova este, de asemenea, cunoscută consumatorilor cehi grație importurilor de prune, nuci, fructe proaspete şi conservate”, a adăugat diplomatul.

Excelența Sa a venit să menționeze că „schimbarea frecventă a legislației fiscale face dificilă lansarea unei investiții de lungă durată în Moldova, o altă problemă este, consider eu, piața de desfacere destul de mică. Ar trebui să extindeți oferta și astfel veți reuși să atrageți mai multe investiții”.

Întrebat despre posibilitatea intrării pe piața bancară a instituțiilor financiar-bancare sau fonduri de investiții din Cehia, Ambasadorul a explicat că „la moment situația de pe piața financiar-bancară a RM este destul de dificilă, respectiv este greu de spus când băncile din Cehia, și din UE în general, ar putea manifesta interes pentru piața moldovenească. Dar aș vrea să menționez faptul că unul dintre cei cinci membri ai Comitetului executiv al băncii Mobiasbancă – Groupe Societe Generale este un ceh și președintele Mobiasbanca a lucrat o perioada destul de îndelungată la Praga, Komercni Banka din Cehia fiind filiala cea mai mare a Groupe Societe Generale din Europa centrală și răsăriteană”.

Conform datelor oferite de Biroul Național de Statistică volumul operațiilor comerciale dintre Republica Moldova și Republica Cehă, pentru lunile ianuarie- august 2015, constituie 57,4 mil. dolari SUA.

„Companiile cehe lucrează mai mult prin firme intermediare. În plus, dat fiind piața de desfacere relativ mică, nici nu există o strictă necesitate de a deschide filiale. Una dintre aceste firme este DAAC HERMES, importatorul oficial al automobilelor cehe SKODA”, a adăugat diplomatul.

Jaromir Kvapil a menționat că „la moment, volumul operațiilor comerciale dintre cele două țări este de 80 mil euro anual, importurile din Cehia în RM depășind exporturile moldovenești în Cehia. Sunt convins, încă, că pe parcurs vom fi în stare să majorăm considerabil atât exporturile din Cehia în RM, cât și pe cele din RM în Cehia. Sunt, de asemenea, convins că Cehia ar putea ajuta RM în procesul de irigare în agricultură, la epurarea apelor uzate și decontaminarea solului poluat şi nu numai în cadrul proiectelor de dezvoltare”.

Anul 2015 este o adevărată provocare pentru agricultori. Seceta şi indiferenţa autorităţilor care nu au oferit subvenţiile promise le-au înjumătăţit veniturile. Mai mult, din cauza lipsei acute de precipitaţii, înregistrată vara şi toamna, vor avea de suferit şi culturile din anul viitor.

În pofida greutăţilor, fermierii din Soroca şi-au sărbătorit ziua profesională. De ziua lor, agricultorii din raionul Soroca au primit diplome și premii bănești, dar și tradiționalul colac, copt din roada acestui an. Însă, grija pentru ziua de mâine nu le dă pace agricultorilor. Potrivit lor, seceta din acest an a avut consecinţe devastatoare, notează trm.md.

„Mulţi suntem în pierdere la culturi precum: floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr. Un pic avem venit de la grâu şi la fructe. La celelalte suntem în minus şi nu ştim cum o să începem anul viitor”, susține Valentina Marciuc, agricultor din satul Iarova.

Mai mult, lipsa acută de precipitaţii ar putea afecta recolta din 2016. „Pentru anul viitor ne aşteptăm la un an mai bogat, dar nu suntem siguri. Din cauza secetei care a fost anul acesta putem să fim afectaţi chiar şi la anul”, a declarat Mihai Eftodi, agricultor în satul Oclada.

Aratul şi semănatul în această toamnă s-au făcut pe pământ uscat. Din această cauză, suprafaţa culturilor de toamnă s-a redus substanţial, susține Serghei Slutu, șeful Direcției Agricultură, Soroca. „Pentru anul viitor, în raionul Soroca, avem însămânţate 12 mii de hectare de grâu de toamnă, 2 mii 3 sute hectare de orz de toamnă. Seceta din august-septembrie a micşorat suprafaţa de rapiţă, de la 1500 la 300 de hectare”, susține oficialul.

Situația poate fi salvată prin subvenţionare de la stat, dar agricultorii nu-şi mai pun nici o speranţă.

Pentru a-i încuraja pe agricultori, autorităţile din Soroca au organizat un concert cu prilejul zilei lor profesionale.

În ultima săptămână de toamnă vremea se răcește simțitor și vor cădea și primii fulgi.

Astăzi vremea se menține frumoasă, dar mai răcoroasă. Cerul va fi variabil, iar mercurul din termometre va urca până la +10 grade Celsius. În orele nocturne se vor atesta +7 grade. Vântul va sufla slab.

Marți, potrivit meteorologilor vor cădea primii fulgi. Cerul va fi acoperit de nori și vor cădea averse sub formă de lapoviță. Temperaturile coboară ușor, iar maxima zilei va fi de +9 grade Celsius, iar pe timpul nopții se vor atesta -2…+3 grade. Vântul va sufla moderat.

Miercuri din nou vom avea parte se o zi însorită. Norii se vor risipi de pe cer și se anunță vreme stabilă. Temperaturile vor continua să coboare astfel, maxima zilei va fi de numai +7 grade Celsius. Nopțile se răcesc simțitor și se vor atesta -5…-3 grade Celsius.

Potrivit prognozelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), în a doua parte a săptămânii vremea va fi instabilă, iar temperaturile vor coborî.

Prim-ministrul interimar Gheorghe Brega a efectuat, în după-amiaza zilei de joi, 19 noiembrie, o vizită de lucru la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG).

Având statut de zonă economică liberă, PILG este unicul punct direct de distribuţie şi transportare în şi din Republica Moldova ce oferă acces la căile de comunicaţie terestră, feroviară, fluvială şi maritimă. La sediul Companiei „Danube Logistics”, care este administrator al Zonei Economice Libere Giurgiulești (ZEL-Giurgiulești), a avut loc o şedinţă la care au participat şi ministrul în exerciţiu al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, reprezentanţi ai Ministerului Economiei, precum şi conducerea Companiei „Danube Logistics”.

Thomas Moser, directorul general al Companiei „Danube Logistics”, a prezentat o informare cu privire la activitatea ZEL-Giurgiulești, evoluţia exporturilor şi importurilor prin intermediul infrastructurii de transport a PILG. Potrivit datelor prezentate, ZEL-Giurgiulești are 43 de rezidenți, 466 de angajați, iar investițiile sunt în jur de 60 de milioane de dolari. De asemenea, au fost examinate subiectele ce vizează colaborarea cu Guvernul Republicii Moldova, în vederea dezvoltării ZEL-Giurgiulești, printre care: reabilitarea drumului Giurgiuleşti-Chişinău şi a căilor ferate, asigurarea cu apă şi alte aspecte.

La şedinţă a fost abordată şi problema extinderii teritoriului aferent Portului. Potrivit Companiei „Danube Logistics”, conform acordului cu Guvernul Republicii Moldova, suprafaţa Portului urmează să fie extinsă cu 65 de hectare. Gheorghe Brega s-a interesat, în mod special, de procesul de procurare a terenurilor de la proprietarii privaţi şi respectarea intereselor acestora, dar şi despre legalitatea dării în arendă a unui teren de pe teritoriul aferent. Totodată, Premierul interimar a adus în discuție riscurile monopolizării exportului de cereale şi uleiuri vegetale în această zonă economică, solicitând un raport în acest sens.

Vizita s-a încheiat cu inspectarea instalaţiilor portuare, între care terminalul cerealier, cel de produse petroliere, de uleiuri vegetale şi de mărfuri în vrac.