Anual, la sfârșit de noiembrie, Ministerul Mediului publică ordinul de aprobare a cotelor pentru pescuitul industrial/comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale pentru anul viitor. În anul 2016 pescuitul industrial nu va fi profesat , cauzele fiind indicate în preambulul actului normativ – Ordinul nr.113 din 25 noiembrie 2015 ”Cu privire la pescuitul industrial/comercial pentru anul 2016”.
Ministrul Mediului Valeriu Munteanu, a menționat după semnarea ordinului că …”pentru prima dată de la independență încoace, nu este permis pescuitul industrial și comercial pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în obiectivele acvatice naturale. Astfel, cu excepția pescarilor amatori și sportivi, care aruncă o undiță-două, nu se va permite în anul 2016 agenților economici să extragă sute de tone de pește, fapt care a dus la scăderea dramatică a biodiversităţii ihtiofaunistice. Suntem convinşi că doar astfel vom putea contribui la restabilirea resurselor piscicole, în principal în cele două artere vitale pentru noi — râul Prut şi fluviul Nistru.”
Părerile ecologiștilor
Cunoscuta ecologistă Lilia Curchi, în revista NATURA din ianuarie 2015 scria că anual, Nistrul se scoate la licitație. Iar dacă anterior (2012-2014) se aprobau câte 30 de cote, pentru acest an (2015), au fost aprobate 33 de cote pentru pescuit industrial/comercial pe Nistru – în total 142 de km de Nistru, toate în perimetrul numit „Nistrul inferior”. Dacă am raporta la lungimea Nistrului de pe teritoriul R. Moldova, am vedea că fiecare al cincilea km de râu este propus spre arendă (!).Plasele, evident, stau întinse pe tot atâţia km (!)
”În timp ce Nistrul rămâne fără peşte, iar plasele se întind pe zeci de kilometri de fluviu, Legea 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura continuă a fi aplicată – cotele se aprobă şi se alocă anual, în detrimentul statului şi spre umplerea buzunarului afaceriştilor. Pierdem, pe an ce trece, o uriaşă avere naţională, care se scurge în câteva buzunare, contribuind la degradarea unui sector important, precum ar trebui să fie cel al pisciculturii, din care nu se va alege nimic, spun experţii, dacă nu va fi revizuit tot modelul de funcţionare şi abordare. Iar pofta de a scoate tot peştele din Nistru este atât de mare, încât, la licitaţia pentru 2015, prețul maxim propus pentru o cotă, în sectorul Nistrului de Jos, a ajuns la 80 000 lei. Este mai mult decât evident că Legea 149/2006 a fost promovată pentru a îmbogăţi câţiva şmecheri şi a lăsa Nistrul fără de peşte. Or, interesul statului ar trebui să fie altul: legi clare care să asigure dezvoltarea pisciculturii naţionale şi păstrarea ihtiofaunei şi a biodiversităţii acvatice în fluviul Nistru şi în apele naturale ale R. Moldova”.
Ilia Trombițchi, președintele Asociației „Eco-Tiras”, este de părere că ”… pescuitul industrial/comercial trebuie interzis, starea în care a ajuns Nistrul fiind critică. Experții de mediu, pescarii amatori, susțin aceeași poziție. „Nistrul este împânzit de plase. Prevederile legale prevăd marcarea plaselor cu plute oranj şi plombe speciale – lucru care nu se respectă. Nici o dată nu am văzut vreo plasă care să corespunda totalmente cerințelor legale. Aceasta practică de vindere a cotelor, de fapt, generează şi o armata de braconieri. Oricare ar fi cotele – mari sau mai mici , cert este că Nistrul are nevoie de o pauză destul de lungă pentru a-şi restabili efectivul numeric al speciilor care îl populează”.
Controale și încălcări depistate
Datele controalelor Serviciului Piscicol arată că există nereguli. În raportul de activitate pentru anul 2014, se arată că angajații Serviciului Piscicol au efectuat 48 de verificări ale capturilor pescarilor care practică pescuitul industrial/comercial, fiind depistate și documentate 21 de contravenții. Altfel spus, jumătate dintre controale au constatat încălcări, abateri de la cerințe.
Interesul masiv de obținerea de cote, pe anumite sectoare, îl generează chiar prevederile legale, care, prin lipsa de reglementări clare a regulilor de pescuit şi a răspunderii în urma încălcării acestora, încurajează pescuitul industrial excesiv. De ex., potrivit Anexei nr. 1 la Legea nr. 149/2006 pentru pescuitul industrial/comercial, este permisă utilizarea năvoadelor, plaselor şi ieterelor (pct. 12), iar la pescuitul speciilor nevaloroase de peşte, se admite folosirea uneltelor cu dimensiunea ochiului mai mică decât cea stabilită (pct. 13), menţiona, în 2013 un inspector superior la CNA, într-un Raport de expertiză anticorupţie la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul contravenţional, Codul penal, Legea nr.149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura).
Inițiative de remediere a situației
În 2013, cu o inițiativă parlamentară de modificare veniseră și doi deputați, – scopul era excluderea fenomenului pescuitului ilegal, excesiv şi braconajului piscicol în obiectivele acvatice piscicole naturale de pe teritoriul R.Moldova. Propunerea de modificare prevedea, pe lângă majorarea sancţiunilor contravenţionale pentru încălcarea regulilor de protecţie a resurselor piscicole şi a regulilor de pescuit, introducerea răspunderii penale pentru pescuitul ilegal. Totodată, se propunea stabilirea interdicţiei pentru persoanele fizice de a practica pescuitul industrial/comercial și permisiunea de a pescui doar pentru persoanele juridice, pe motivul că acestea sunt înregistrate, duc evidenţa contabilă şi sunt supuse impozitării. Proiectul de lege nu a obținut sprijinul necesar și nu a fost aprobat de către Parlament. Un argument de bază al CNA, potrivit aceluiași Raport de expertiză anticorupţie, a fost pericolul de a fi acordate prea facil permisiuni de folosire a uneltelor cu dimensiunea ochiului mai mică decât cea stabilită în lege, sub influenţa agenţilor economici din domeniu.
În 2007, prin Hotărâre de Guvern (nr. 888 din 6 august 2007), s-a stabilit că taxa anuală pentru pescuitul industrial/comercial este de 9000 lei pentru 1 (una) tonă. Pentru anul 2015 au fost aprobate 60 de cote: pe Nistru Inferior – 33 cote (tone); pe Lacul Costești-Stânca – 22 cote (tone); pe Lacul Cahul – 5 cote (tone). Pentru prima dată în 2015, nu au mai fost aprobate cote pentru Lacul de acumulare Dubăsari şi fluviul Nistru medial.
Serviciul Piscicol a comunicat că, în perioada 2012-2014, cele mai solicitate sectoare pentru pescuitul industrial/comercial au fost pe Nistru de Jos, de la Palanca până la Talmaza, Ştefan Vodă, prețurile variind între 10 mii şi 40 mii lei pentru cota de pescuit.
Comentarii