Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) a acordat circa 4 mil. lei companiei Standart Vin Plus pentru presupusa procurare a unei linii de sortare a cireşelor.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, despre aceasta a relatat presei preşedintele uniunii republicane UniAgroProtect, Alexandru Slusari, spunând că acest fapt a fost depistat de viceministrul Agriculturii, Nicolae Olaru.

„Înainte de a primi subvenţii de stat pentru această linie, compania a fost inspectată de specialiştii AIPA, care au confirmat procurarea şi instalarea utilajului”, a menţionat Slusari.

Conform regulamentului AIPA, subvenţiile sunt acordate doar după ce proiectul este aprobat la nivel local şi semnat de reprezentanţii autorităţilor locale, Cadastru, precum şi controlorii agenţiei, care confirmă existenţa utilajului şi exploatarea acestuia.

Alexandru Slusari afirmă că în prezent sunt întreprinse tentative de a instala utilajul pentru „a arunca praf în ochi” şi a demonstra că „nu s-a făcut nicio fraudă…”, deoarece totul corespunde regulamentului.

Frauda cu linia de sortare a ieşit la iveală în urma scandalului, principalii figuranţi ai cărui sunt fostul ministrul al Agriculturii, Vasile Bumacov, şi directorul AIPA, Petru Maleru, care se acuză reciproc de corupţie.

Colaboratorii Procuraturii Generale, ai Procuraturii Anticorupţie şi ai Centrului Naţional Anticorupţie verifică la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare documentele Grupului de lucru pentru elaborarea regulamentului cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anii 2011-2014. Informaţia a fost precizată pentru IPN de către Alexandru Tonu, şeful Cabinetului ministrului agriculturii şi industriei alimentare.

Viceministrul agriculturii, Nicolae Olaru, contactat de IPN, a spus că el, în calitate de preşedinte al Grupului de lucru pentru verificarea plantaţiilor de coacăză creat de ministru în vara acestui an, a descoperit mai multe iregularităţi la acordarea subvenţiilor pentru plantaţiile de coacăză. Potrivit oficialului, grupul de lucru a fost creat ca urmare a plângerilor fermierilor referitor la Regulamentul de acordare a subvenţiilor.

Nicolae Olaru a menţionat că din cele circa 20 ha de plantaţii verificate, doar în cazul a doi agenţi economici s-a depistat că au fost respectate toate standardele de procurare şi plantare a butaşilor. Viceministrul consideră că iregularităţile au fost comise din cauza neglijenţei responsabililor care se ocupă de certificarea materialului săditor şi a celor care verifică în teren plantaţiile pentru acordarea subvenţiilor. În timpul verificărilor plantaţiilor de coacăză, viceministrul a descoperit şi faptul că nu există o linie de sortare a cireşelor pentru care Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA) a acordat subvenţii în valoare de 4 milioane de lei, şi a informat despre aceasta organele de drept.

Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a comunicat că, înainte de a primi subvenţiile, întreprinderea care urma să deţină această linie de sortare a fost inspectată de reprezentanţii AIPA, care au prezentat un act precum că totul este în regulă. „Din câte ştiu, cei care au făcut această afacere, actualmente, de urgenţă, caută să aducă orice altă linie pentru a arunca praf în ochi”, a spus Slusari.

Anterior, el a declarat că la AIPA lucrează Marin Mortean, care ar fi fost concediat de la Centrul Naţional Anticorupţie pentru acte de corupţie. În cadrul unei conferinţe de presă, Marin Mortean a prezentat carnetul său de muncă afirmând că nu a lucrat la CNA.

Contactată de IPN, purtătoarea de cuvânt a CNA, Angela Cibotaru-Starinschi, a comunicat că Marin Mortean a fost angajat al CNA încă atunci când instituţia se numea Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi a fost concediat în 2008 pentru încălcări sistematice de disciplină.

„Până la ora actuală au fost procesate 30 mii tone de mere, iar în total până al sfârşitul sezonului, la mijlocul lui decembrie, planificăm să procesăm 35 mii tone şi să producem 6-7 mii tone de suc de mere nelimpezit”, a spus directorul companiei, Vasile Medvedi, citat de agenția INFOTAG.

Conform prognozelor specialiştilor, în 2015 fabricile de conserve din RM vor procesa circa 10 mii tone de mere, atunci când în 2014, din cauza embargoului rus şi a recoltei înalte, au fost procesate 239 mii tone.

Managerul afirmă că prezenţa cu succes a noii întreprinderi pe piaţa moldovenească a materiei prime a fost precedată de politica de formare a preţurilor, prietenoasă faţă de horticultori.

„În acest sezon uzina a majorat treptat preţul de cumpărare a merelor de la 1,65 lei/kg până la 3,5 lei/kg (cu TVA). Achitările horticultorilor erau efectuate în decurs de două zile. De la unele gospodării am organizat transportarea merelor cu transportul propriu şi arendat”, a menţionat Medvedi.

Preşedintele Asociaţiei exportatorilor şi producătorilor „Moldova Fruct”, Vitalie Gorincioi, consideră că apariţia unei noi fabrici de procesare a merelor este un factor pozitiv de dezvoltare a ramurii.

Efectul pozitiv în sezonul 2015 nu s-a limitat la faptul Т.В. Fruit a propus horticultorilor cel mai înalt preţ la mărul „tehnic”.

„Important este că aceasta a motivat şi celelalte fabrici de conserve să majoreze preţul de cumpărare, în medie peste 2 lei/kg, ceea ce contrastează cu preţul din 2014 – 0,4-0,5 lei/kg”, a menţionat el.

Reprezentanţi ai producătorilor agricoli, dar şi fostul ministru al agriculturii, Vasile Bumacov, acuză Agenţia pentru Investiţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA) de scheme de corupţie care împiedică dezvoltarea ramurii. Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune „TV 7”, transmite IPN.

Aliona Mandati, producător de fructe din raionul Floreşti, a acuzat AIPA că, din cauza schemelor de corupţie, fermierii sunt împiedicaţi să facă investiţii importante.

„Fermierii sunt puşi în situaţia de a oferi mită pentru a obţine subvenţii. Toţi ştiu că cei de la AIPA cer cel puţin 20 la sută din suma subvenţiei. Din această cauză mulţi dintre fermieri se abţin să ceară subvenţii. Pe de altă parte, agricultorii sunt intimidaţi de către organele de drept şi se tem să declare cazurile de corupţie. Mie personal mi-au făcut percheziţii şi mi-au fost stresaţi angajaţii”, a spus Mandati.

Alexandru Slusari, preşedintele UniAgroProtect, acuză clasa politică de schemele de corupţie în agricultură.

„Schemele de corupţie în subvenţionarea agriculturii există de mult timp, dar au ieşit abia acum la iveală graţie războiului dintre PLDM şi PDM. Toate schemele de corupţie în agricultură sunt protejate de guvernare şi ar putea să dispară doar odată cu schimbarea clasei politice”, a opinat Slusari.

Fostul ministru al agriculturii, Vasile Bumacov, a recunoscut existenţa schemelor de corupţie ce ţin de subvenţionarea agriculturii, dar susţine că ele au apărut abia anul trecut.

„AIPA a ieşit de sub controlul Ministerului Agriculturii în anul 2014. Am mers la o şedinţă să văd ce se întâmplă, dar mi s-a dat de înţeles că nu trebuie să mă implic. Am înţeles că ei aveau susţinerea Procuraturii şi CNA. I-am rugat pe partenerii străini să intervină, dar lucrurile nu s-au schimbat. Dimpotrivă, am fost atacat din toate părţile”, a spus fostul ministru.

Procuratura Generală a anunţat săptămâna trecută despre intentarea a 34 de dosare penale privind corupţia în subvenţionarea agriculturii.

În perioada 16-22 noiembrie 2015, Organizaţia mondială a sanitaţii (WHO), Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE) şi Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) organizează în premieră Săptămânii de conştientizare a utilizării responsabile a antibioticilor, campania are ca scop creşterea gradului de conştientizare a utilizării cu prescripţie şi diminuarea creşterii rezistenţei la antibiotice, la nivel mondial, încurajarea bunelor practici în rândul publicului larg (lucrătorilor în domeniul sănătăţii şi sănătăţii animale).

Prin urmare, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, informează şi atenţionează asupra riscurilor utilizării necontrolate a antibioticelor la animale.

Antibioticele sunt medicamente esenţiale pentru sănătatea şi bunăstarea oamenilor şi a animalelor. Însă utilizarea excesivă sau inadecvată a acestora poate duce la apariţia bacteriilor care sunt rezistente la tratamentul cu antibiotice. Acest fenomen, numit rezistenţa la antibiotice, pune la risc grav asupra controlului bolilor în întreaga lume.

În continuare ANSA, recomandă crescătorilor de animale să respecte măsuri de precauţie, cum ar fi utilizarea responsabilă a antibioticelor în toate sectoarele de creştere a animalelor, iar administrarea acestora la animale nu prezintă o problema semnificativă clinic pentru sănătatea oamenilor şi animalelor.

În acest context ANSA, recomandă crescătorilor de animale:
1. Limitarea folosirii antibioticelor la animalele bolnave;
2. Menţinerea eficienţii antibioticelor importante pentru om prin neadmiterea utilizării în fermele de animale a grupelor de antibiotice moderne – cefalosporine şi fluorochinolone – la care rezistenţa este deja crescută;
3. Reducerea necesităţii folosirii antibioticelor prin îmbunătăţirea bunelor practici de sănătate şi biosecuritate, nutriţie, igienă şi confortul animalelor;
4. Evitarea utilizării furajelor cu conţinut de antibiotice ca promotori de creştere pentru animale şi înlocuirea acestora cu probiotice şi ionofori;
6. Utilizarea substanţelor antimicrobiene în tratament la stadii incipiente ale bolii;
7. Folosirea unui antimicrobian cu spectru îngust de acţiune;
8. Respectarea cu stricteţe a instrucţiunii de utilizare a antimicrobianului;
9. Efectuarea testării sensibilităţii bacteriilor la antimicrobiene ori de câte ori este posibil;
10. Raportarea eşecului tratamentului către ANSA, îndeplinind pentru aceasta formularul de raportare al reacţiilor adverse. Raportarea dată reprezintă o parte dintr-un sistem de alertă privind efectele adverse cît şi ineficacitatea medicamentelor veterinare care pot apărea în urma administrării.

Folosirea în exces a antibioticelor, generează riscul ca bacteriile să devină rezistente, ceea ce înseamnă că infecţiile – chiar şi cele de rutină – vor fi mai dificil de vindecat. Utilizarea abuzivă şi excesivă în fermele de animale stimulează rezistenţa bacteriilor care se poate răspândi şi la oameni prin consumul alimentelor de origine animală.

Din cauza reformelor care nu se aplică şi a corupţiei, Republica Moldova pierde ajutoare internaţionale în valoare de cel puţin 100 de milioane de euro anual. Estimarea a fost făcută de fostul ministru al agriculturii, Vasile Bumacov, în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă spunând că şi el este persecutat din cauza, că în timpul când era în funcţie, s-a opus mişmaşurilor din domeniul agricol, transmite IPN.

Procuratura Generală de la Chişinău a pornit o urmărire penală în privinţa încălcărilor depistate la acordarea subvenţiilor în agricultură. Fostul ministru spune că mecanismul de acordare a subvenţiilor a fost foarte bine gândit, dar el intrase în dizgraţie, atunci când s-a opus foarte dur la colectarea dijmei la export.

Am făcut un lucru care nu ştiu, dacă şi-a mai permis cineva, să concediez vicepreşedintele partidului din funcţie de la ANSA şi acesta mi-a fost sfârşitul. De ce astăzi a apărut această chestiune de la Procuratură? Este un comunicat în care nu se dau nume. Cu prima parte sunt absolut de acord, cele 34 de dosare trebuie dezvoltate, fiindcă eu aceasta am cerut. În partea a doua deja, băieţii de la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură cred că au indus în eroare pe unii procurori şi au adăugat. Eu mergeam şi la Centrul Naţional Anticorupţie, şi la Procuratură, şi la SIS, numai când am văzut că nu pot nimic rezolva cu structurile, am mers şi la partenerii de dezvoltare”, a spus Vasile Bumacov.

Fiind întrebat dacă e de părere că cei din exterior vor mai acorda sprijin agriculturii moldoveneşti, Vasile Bumacov a spus că noi deja am pierdut foarte mult. „ENPARD nu s-a pornit. Ceea ce a primit Georgia înaintea noastră, cu toate că noi am fost mult mai avansaţi, nu am primit. Dumneavoastră ştiţi câţi bani noi pierdem anual din cauza aceasta? Eu cred că noi anual pierdem cel puţin 100 de milioane de euro din ajutoare. Vă dau un exemplu. Americanii ne-au dat 262 de milioane de dolari pentru drumuri, irigare, post-recoltare, un proiect extraordinar. Acest proiect anul acesta trebuia să înceapă în a doua fază, poate era de 500 de milioane”, a spus fostul ministru, menţionând că acest proiect s-a stopat fiindcă nu s-a stârpit corupţia şi că nimeni nu a dorit să facă acest lucru.

Vasile Bumacov este de părere că e posibil să fie scos statul din captivitate numai printr-o minune, să apară o generaţie nouă deja sau ceva deosebit, care să aibă interesul ţării.

Eu am lucrat cinci ani în minister, nu m-a întrebat nimeni de interesul ţării, toţi mă învinuiau că nu ştiu a stoarce bani. Aceasta era cea mai mare problemă pe care o aveam în Ministerul Agriculturii. Şi le spuneam: „Oameni buni, daţi pace agricultorilor”. Costa certificatul fitosanitar 150 de lei, agricultorii ziceau: „Noi şi aşa dăm 300, ştiţi că oamenii noştri sunt toleranţi, dar nu 1050, domnule. Şi toţi spun că pentru dumneavoastră colectează”. De aceea, eu nu aveam alte variante, dar am devenit persona non-grata şi am avut mari probleme. De aceea şi în privinţa creditului polonez am fost avertizat: Doamne fereşte să mă ating. Am pus rămăşag cu parlamentari şi le-am spus: „Dacă voi mergeţi pe schema pe care o creaţi ca să-l furaţi, până la Anul Nou nu veţi vedea niciun credit”. Aceasta a fost până la 1 ianuarie 2015. Astăzi e sfârşitul lui noiembrie, niciun credit nu a fost debursat. Mi-au spus în faţă: „Noi ne construim, noi avem nevoie de bani şi nu te atinge!”, a comunicat ex-ministrul.

Fiind întrebat cine sunt cei care îi interziceau să facă ceva, Vasile Bumacov a spus că sunt băieţi influenţi, dacă pe ministru l-au pus la punct”. „Moldovenii au talibanii lor în câteva posturi de radio şi televiziune. Toată lumea doreşte să ne ajute, în afară de noi. Eu am negociat o mulţime de proiecte, am adus o mulţime de bani în ţară, dar am avut numai probleme. Pentru tot ce am făcut bun, am fost pedepsit”, a încheiat ex-ministrul agriculturii.