Peste 80 la sută din terenurile preconizate pentru culturile de toamnă deja au fost însămînțate, a afirmat Mihai Suvac, șef de direcție la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), informează Moldpres.
Potrivit lui Suvac, ”pentru anul 2016 s-a preconizat semănatul culturilor de grîu, orz și rapiță pe o suprafață de circa 380 de mii de hectare. Pînă în prezent au fost semănate aproximativ 311 mii de ha, ceea ce constituie 82% din suprafața totală, inclusiv: 250 de mii de ha de grîu, 37 de mii ha de orz și 24 de mii ha de rapiță”.
La rîndul său, președintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a precizat pentru agenție că unii agricultori nu au finisat în totalitate lucrările de toamnă, iar în jur de 15 la sută din terenurile agricole încă nu au fost prelucrate din mai multe motive. Totodată, ”din cauza secetei din vara acestui an, fermierii nu au putut pregăti terenurile la timp pentru semănatul rapiței, lucrări care urmau a fi efectuate pînă la mijlocul lunii septembrie, fapt ce a dus la însămînțarea a doar aproximativ 20 de mii de hectare”, a menționat Slusari.
Datele preliminare ale ministerului de resort pentru anul 2015 atestă o scădere a recoltei la majoritatea culturilor agricole, motivul principal fiind seceta și arșița excesive.
Surse din cadrul MAIA au precizat că în prezent prețul mediu de comercializare a grîului alimentar și porumbului este de circa 3000 de lei/tona, grîul furajer este vîndut la prețul de 2800 de lei/tona, iar prețul unei tone de floarea soarelui pentru cultivare variază între 8500 și 8700 de lei.
Pierderile suportate de agricultori în anul 2015 sînt evaluate de către asociaţiile neguvernamentale în domeniu la peste cinci miliarde de lei, informează Moldpres.
În cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a menţionat că asupra înrăutăţirii dramatice a situaţiei din agricultură au influenţat mai mulţi factori.
Potrivit sursei citate, din cauza deprecierii vertiginoase a valutei naţionale în primăvară, resursele necesare producerii agricole (fertilizanţi, produse de uz fitosanitar, motorină, material semincer, piese de schimb etc.) s-au scumpit cu 30-40 la sută, iar dobînzile la credite s-au dublat, acestea fiind în prezent de 25-26%, astfel încît s-a redus considerabil numărul de împrumuturi pentru producătorii agricoli.
Totodată, a afirmat Alexandru Slusari, seceta excesivă din acest an a provocat daune mari culturilor de primăvară şi plantaţiilor pomicole, recolta fiind redusă în comparaţie cu anul precedent cu minimum 60%.
În pofida acestui fapt, a accentuat preşedintele Uniunii „UniAgroProtect”, „autorităţile statului nu au întreprins nici o acţiune palpabilă de sprijin pentru fermieri, revendicările înaintate la cele două proteste organizate de către aceştia fiind ignorate. Ba mai mult, agricultorii n-au primit subvenţiile pentru anul 2015, iar o bună parte din fermieri nu le-au ridicat nici pe cele din 2014”.
„N-au fost acordate nici compensaţiile pentru anul 2014, ce urmau să le ridice pomicultorii care dispun de suprafeţe de livezi de mere mai mare de 15 hectare. De asemenea, n-a fost lansat proiectul „Livada Moldovei”, iar accesarea creditului polonez a devenit problematică, deşi există 6-7 proiecte eligibile. În schimb, a fost dublat importul de produse lactate şi celor din carne din Ucraina, iar taxa pentru valoarea adăugată la producţia animalieră a fost majorată cu 20 la sută. Totodată, nu putem ignora faptul că n-a fost adoptată nici o lege din pachetul agricol propus de noi”, a constatat preşedintele Uniunii „UniAgroProiect”.
Potrivit directorului executiv al Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Vasile Mîrzenco, aceste probleme sînt consecinţele actelor de corupţie la nivel de stat. „Noi dorim să eradicăm această corupţie. Dacă unele persoane corupte nu vor fi scoase din circuitul politic, situaţia se va înrăutăţi şi mai mult”, a afirmat Vasile Mîrzenco.
Agricultorii au venit cu un mesaj public prin care au solicitat ca viitorul candidat la funcţia de prim-ministru, pe lîngă consultările pe care le va avea cu fracţiunile parlamentare, să aibă întîlniri cu reprezentanţii asociaţiilor neguvernamentale în domeniul agriculturii, iar candidatura la funcţia de ministru al Agriculturii să fie coordonată cu aceştia.
Procuratura Generală anunţă că verificat aspectele vizând „susţinerea financiară nerambursabilă a producătorilor agricoli autohtoni”, în baza informaţiilor din mass-media, comunicatelor asociaţiilor cu profil agricol, diverselor sesizări şi petiţii privind alocarea ilegală a subvenţiilor pentru stimularea dezvoltării unor domenii în agricultură.
AIPA a subvenţionat ilegal
Potrivit Procuraturii au fost depistate multiple încălcări la acest compartiment, iar investigaţiile efectuate de procurori s-au soldat cu pornirea urmăririi penale în 34 cauze, pe componenţele de infracţiune prevăzute de articolele 190, 243, 244, 248, 327, 328, 335, 361 Cod penal.
„Obiectul acestor cauze penale vizează falsificarea şi prezentarea la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură a documentelor privind implementarea investiţiei, solicitarea subvenţiei pentru procurarea tehnicii noi, iar de fapt, aceasta fiind anterior utilizată; prezentarea datelor denaturate privind investiţia efectuată; eliberarea de către autorităţi contrar procedurii a documentelor ce confirmă faptul efectuării investiţiei; ridicarea artificială a costului investiţiei, în scopul majorării valorii subvenţiei solicitate de la AIPA”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.
O parte dintre aceste dosare au fost deja deferite justiţiei.
Comandă politică?
Concomitent, procurorii au stabilit şi cazuri în care, acționând în interes material şi personal, „persoane cu funcţii de demnitate publică din cadrul Guvernului şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, folosind situaţia de serviciu, au elaborat şi favorizat adoptarea unor hotărâri de Guvern cu privire la aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli”.
„În anii 2010-2013 au fost favorizaţi la obţinerea subvenţiilor doar solicitanţii care cumpărau s-au vindeau tehnică agricolă prin intermediul proiectului 2 KR (proiect moldo-nipon de asistenţă cu tehnică şi echipament agricol n.r.), aflaţi sub protecţia nemijlocită a unor persoane cu funcţii de demnitate publică”.
Procuratura dezvăluie şi numele companiilor ce ar fi beneficiat de subvenţii şi care ar fi controlate de foşti demnitari.
E vorba de celebra SRL Caravita Co, dar şi de o altă firmă controlată de Ion Rusu, ShowBiz Management.
Este menţionată şi şi Ecoplantera SRL, care are printre fondatori Moldova Agroindbank, dar şi pe fostul ministru al Agriculturii Vasile Bumacov şi exviceministrul Agriculturii Gheorghe Gaberi.
Vasile Bumacov, care susţine că proiectul 2KR este unul de suflet pentru el, califică aceste acţiuni ca pe o comandă politică.
„Cei de la CNA au fost cu controale la 2KR de cinci ori în acest an. Pot să va spun că nu am favorizat pe nimeni. Cât despre firma Ecoplantera apoi aceasta dacă nu mă înşel a primit doar o boroană”, a declarat Bumacov.
Printre companiile menţionate de procuratură mai figurează Agro Bio Managment, Agrement Ecology, ABM Agroindustries, Avva Company, ABM Eco Technology, ShowBiz Management, Eco Green 3R, Agrofermoteh, şi alte întreprinderi, care ar fi prejudiciat bugetul de stat cu mijloace financiare în proporţii deosebit de mari.
„La 06.11.2015, Procuratura Generală a dispus pornirea urmăririi penale în temeiul art.327 alin.(2) lit. b) şi lit. c) Cod penal, pe faptul folosirii intenţionate de către persoane cu funcţii de demnitate publică a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, care a cauzat daune în proporţii deosebit de mari (urmări grave) intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”, mai precizează procuratura.
Procuratura Generală a verificat aspectele vizând susţinerea financiară nerambursabilă a producătorilor agricoli autohtoni. La baza reacţionării procuraturii au stat informaţiile din mass-media, comunicatele asociaţiilor cu profil agricol, diverse sesizări şi petiţii privind alocarea ilegală a subvenţiilor pentru stimularea dezvoltării unor domenii în agricultură.
În rezultat, au fost depistate multiple încălcări la acest compartiment, investigaţiile efectuate de procurori fiind soldate cu pornirea urmăririi penale în 34 cauze. Obiectul acestor cauze penale vizează falsificarea şi prezentarea la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură a documentelor privind implementarea investiţiei, solicitarea subvenţiei pentru procurarea tehnicii noi, iar de fapt, aceasta fiind anterior utilizată; prezentarea datelor denaturate privind investiţia efectuată; eliberarea de către autorităţi contrar procedurii a documentelor ce confirmă faptul efectuării investiţiei; ridicarea artificială a costului investiţiei, în scopul majorării valorii subvenţiei solicitate de la AIPA.
O parte dintre aceste dosare au fost deja deferite justiţiei.
Concomitent, s-au stabilit şi cazuri în care, acționând în interes material şi personal, persoane cu funcţii de demnitate publică din cadrul Guvernului şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, folosind situaţia de serviciu, au elaborat şi favorizat adoptarea unor hotărâri de Guvern cu privire la aprobarea modului de utilizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli.
În anii 2010 – 2013 au fost favorizaţi la obţinerea subvenţiilor doar solicitanţii care cumpărau sau vindeau tehnică agricolă prin intermediul proiectului 2-KR, aflaţi sub protecţia nemijlocită a unor persoane cu funcţii de demnitate publică (SRL,,Caravita Co”, SRL,,Agro Bio Managment”, SRL,,Agrement Ecology”, SRL,,ABM Agroindustries”, SRL,,Avva Company”, SRL„ABM Eco Technology”, SRL„ShowBiz Management”, SRL„Eco Green 3R”, SRL„Agrofermoteh”, SRL„Ecoplantera” şi alte întreprinderi), fiind astfel prejudiciat bugetul de stat cu mijloace financiare în proporţii deosebit de mari.
La 06.11.2015, Procuratura Generală a dispus pornirea urmăririi penale în temeiul art.327 alin.(2) lit. b) şi lit. c) Cod penal, pe faptul folosirii intenţionate de către persoane cu funcţii de demnitate publică a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, care a cauzat daune în proporţii deosebit de mari (urmări grave) intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Pe data de 8 noiembrie, la Comrat a avut loc Festivalul „Ziua Vinului 2015” („Gagauz Șarap Yortusu”), organizat de către Direcția Generală a Complexului Agro-Industrial al Găgăuziei. Evenimentul s-a desfășurat pentru al doilea an consecutiv sub brandul națonal vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”, cu susținerea Oficiului Național al Viei și Vinului. În cadrul evenimentului, vinificatorii din sudul țării și-au prezentat produsele publicului, în scopul popularizării vinurilor de calitate din Găgăuzia.
La festival au fost prezenţi viceministrul Agriculturii și al Industriei Alimentare Eduard Grama, bașcanul Găgăuziei Irina Vlah, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, reprezentanți ai instituțiilor de stat și ai corpului diplomatic, oaspeți din țară și de peste hotare.
Eduard Grama, viceministrul Agriculturii și al Industriei Alimentare: „Industria vinicolă din Găgăuzia are o contribuție foarte importantă la vinificația Republicii Moldova. Ne bucurăm că Ziua Vinului a adunat atât de mulți vizitatori, care se pot bucura de produsele locale, apreciate nu doar de concetățenii noștri, ci și de cunoscătorii din zeci de țări ale lumii.”
Dumitru Munteanu, directorul ONVV: „Pentru ONVV este foarte important să susțină și să participe activ la promovarea brandului de țară Vinul Moldovei, din care fac parte și vinificatorii din partea de sud a țării. Acest eveniment, devenit o tradiție, este o bună ocazie de a populariza cultura vinului și de a demonstra că în Găgăuzia sunt produse vinuri de calitate, care merită să ne reprezinte țara.”
Cele 12 companii producătoare participante au avut ocazia de a-şi promova cele mai bune vinuri, dar și de a participa în concursul dedicat vinurilor din regiune. Juriul a examinat 117 probe de vin și a premiat vinificatorii în cadrul a 28 de categorii distincte. În rezultatul jurizării, întreprinderea „Vinuri de Comrat” s-a ales cu 14 premii, „Bostavan” a primit 5 premii, alte distincții revenind companiilor „DK-Intertrade”, „Kazayak-Vin”, „Tartcomvin”, „Ciok-Maidan-Vin” și „CGL-PRIM”. Companiei „Kazayak-Vin” i-a fost oferit și premiul mare al concursului, pentru „contribuția deosebită la formarea și promovarea imaginii Găgăuziei, pentru cele mai mari investiții în extinderea capacității de producție, pentru realizări stabile în domeniul economiei”.
Festivalul a găzduit peste 5000 de vizitatori, care au degustat băuturile şi bucatele specifice zonei, au admirat expozițiile meșterilor populari și au dansat pe ritmuri tradiționale. Programul a inclus un recital de versuri și legende cu tematica vinului, care a adus premii poeților locali Petru Moise și Fiodor Marinoglu.
Momentul culminant al evenimentului a fost o uriașă „horă a prieteniei”, pe care au încins-o participanții, vinificatorii, reprezentanții autorităților locale și centrale, diplomați, precum și vizitatori din 12 state ale lumii.
Festivalul a fost o bună ocazie de a marca reactualizarea relațiilor de export cu Federația Rusă. În anul curent, 5 companii din Găgăuzia („Vinuri de Comrat”, „Tomai Vinex”, „Invinprom” , „Kazayak-Vin” și „Bostavan”) au exportat în Rusia peste 1000 de loturi de produse vinicole, cu un volum de peste 4,8 milioane de litri. Pentru a continua livrările în Rusia, se află în curs de examinare informațiile privind măsurile de asigurare a calității și siguranței produselor, întreprinse de companiile „Nexovin”, „Moldyugvin”, „Aurnekvin”, „CGL-Prim”, „Negvin Prod” și „Grape Alliance”.
„Ziua Vinului” este sărbătorită în fiecare an la Comrat, în prima duminică a lunii noiembrie. Pentru festivalul din 2015 bugetul alocat de către comitetul organizatoric a constituit 91.468 lei, iar ONVV, în calitate de partener al evenimentului, a contribuit cu suma de 183.985 lei.
Potrivit experților, în anii apropiați, Moldova va simți efectele încălzirii globale, iar prețurile la produsele alimentare vor crește cu 20%.
Din cauza efectelor negative ale încălzirii globale, țăranii moldoveni se vor confrunta cu secetele aproximativ o dată la doi ani, a relatat pentru agenția Sputnik Vladimir Garaba, președintele organizației teritoriale Chișinău a Mișcarea Ecologice din Moldova.
Moldova face parte din grupul de risc
”Din cauza soarelui care va arde necruțător, recoltele nu vor fi prea mari, ceea ce va provoca creșterea considerabilă a prețurilor la produsele alimentare”, a avertizat Garaba.
Anterior, experții Băncii Mondiale au publicat un raport unde se menţionează că din cauza consecințelor încălzirii globale, numărul celor săraci în lume va crește către anul 2030 cu 100 de milioane de persoane, iar prețurile la produsele alimentare se vor majora cu aproximativ 20%.
”Nu există nicio îndoială afupra faptului că Moldova va fi afectată de încălzirea globală. Vor fi secete, vor fi inundații. La noi agricultura nu se mai dezvoltă atât de mult ca mai înainte, nu există sisteme de irigare, nu există un sistem de asigurare a producătorilor agricoli. De aceea, este necesară o adaptare la schimbările climatice din punctul de vedere al tehnologiilor de producere, al finanțării întreprinderilor agricole, al sistemului de dotații etc.”, a spus Garaba.
E necesar să fie restabilită irigarea
Ecologul vede ieșirea din această situație prin revenirea la vechea tehnologie de păstrare a umidității în sol. Garaba propune să ne gândim la folosirea cât mai largă a culturilor agricole care sunt rezistente la secetă. Dar măsura principală, potrivit specialistului, vor rămâne totuși metodele actuale de irigare.
Trecerea la culturile multianuale
Victor Moroz, doctor în economie, șeful Direcției pentru industrie alimentară a Academiei de Științe a Moldovei a spus că în verile care vor fi tot mai calde, numărul de precipitații nu se va reduce, dar ele vor cădea în perioada de toamnă-iarnă, când ele nu mai pot folosi culturilor agricole.
”În acest an, din cauza secetei aproape că n-a fost apă în Nistru pentru irigație. Din acest motiv, agricultura trebuie modificată, e necesar să se treacă la cultivarea culturilor multianuale”, a precizat Moroz.
În ultimii zece ani, Moldova a fost afectată ca niciodată de cataclismele naturale. În 2007, în țară a avut loc o căldură fără precedent, după care în 2008 și în 2010 au urmat inundațiile. Ca rezultat, sute de case de locuit au fost distruse de stihie. Anul acesta am avut iarăşi secetă, care a dus la pierderi importante ale recoltei la culturile agricole de bază.
Agenţii economici din Moldova au exportat până la începutul lunii octombrie mărfuri de circa $1,448 mlrd., ceea ce este cu 16,6% mai puţin decât perioada similară din 2014.
Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la Biroul Naţional de Statistică, livrările de mărfuri moldoveneşti s-au diminuat chiar şi în statele Uniunii Europene – cu 0,6% – până la $899,4 mil., deşi cota acestora în volumul total al exportului, graţie implementării Acordului de Liber Schimb RM-UE, s-a majorat într-un an de la 52,1% la 62,1%. Totodată, livrările în CSI continuă să scadă şi au constituit doar $366,8 mil. (-35,6%).
Principala poziţie a exportului moldovenesc rămân produsele alimentare şi animalele vii, cota căror s-a micşorat într-un an de la 25,4% la 24,7%. Articolele manufacturate diverse au rămas pe locul doi, deşi cota acestora s-a diminuat de la 22,8% la 22,2%. Totodată, exportul de maşini şi echipamente de transport s-a majorat de la 14,3% la 16,4%.
Importul în Moldova într-un an s-a diminuat cu 23,4% – până la $2,962 mlrd. Însă, totuşi, depăşeşte dublu exportul. Totodată, livrările s-au redus atât din CSI – cu 28,5% – până la $742,7 mil., atât şi din UE – cu 23,6% – până la $1,461 mlrd.
Deficitul balanţei comerciale a RM a constituit $1,513 mil. – cu $614,5 mil. (28,9%) mai puţin decât în anul trecut. Iar nivelul de acoperire a importului cu export s-a majorat de la 44,9% la 48,9%.
România a fost, anul trecut, pe primul loc în Uniunea Europeană în privința ponderii foarte ridicate a populației ocupate în agricultură, la mare distanță de următoarele clasate, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS) transmisă al solicitarea Agerpres.
„România, se remarcă prin ponderea încă foarte ridicată a populației ocupate în agricultură (25,4%), ceea ce o plasează pe primul loc în UE-28, la mare distanță de următoarele țări clasate, Grecia (13,0%) si Polonia (11,2%). Ponderea cea mai mare a populației ocupate în domeniul industriei a fost înregistrată în Cehia (38,3%) și Slovacia (35,5%). În anul 2014, în domeniul serviciilor cele mai multe persoane ocupate au fost înregistrate în Luxemburg (87,6%) si Olanda (81,5%)”, informează INS.
Potrivit Institutului, în România procentul persoanelor ocupate în domeniul industriei a fost de 30,1%, iar 44,5% din populația ocupată a fost înregistrată în domeniul serviciilor.
„Structura populației ocupate după nivelul de educație devine tot mai importantă în ultima vreme și constituie unul din factorii esențiali ai progresului unei națiuni. După nivelul de educație, în structura populației ocupate de 15-64 ani la nivelul UE-28, în anul 2014, predomină nivelul mediu de educație, care reprezenta pe total 49% (în cazul forței de muncă masculine ponderea acestui nivel de educație a fost de 50,3%, iar în cazul celei feminine de 47,3%). Pe locul al doilea în structura populației ocupate în UE-28 s-a plasat, în același an, populația cu nivel superior de educație, cu o pondere de 32,7% pe total (29,8% pentru bărbați și 36,2% pentru femei), urmată de populația cu nivel de educație scăzut, cu o pondere de 18,3% pe total (19,9% în cazul bărbaților și 16,5% în cazul femeilor)”, arată datele INS.
În România, conform INS, 58,1% din populația ocupată are un nivel mediu de educație (60,8% în cazul forței de muncă masculine și 54,6% în cazul celei feminine) și 19,2% din populația ocupată are un nivel superior de educație (16,7% în cazul forței de muncă masculină și 22,3% în cazul celei feminine).
Vladimir Brăgaru a reuşit să cultive prima plantaţie de salcie energetică din Moldova. Agricultorul planifică să-și extindă afacerea şi să-şi mărească plantaţia până la 100 de ha. Astfel, în câţiva ani, am putea avea la noi acasă energie ieftină, de calitate înaltă, care ne-ar putea scăpa de facturile mari şi de dependenţa de resursele străine.
Salcia energetică este o cultură nouă pe meleagurile noastre, numită şi planta viitorului. Aceasta are o putere calorică mare, apropiată de cea a cărbunelui, un ritm de creştere fenomenal și poate produce energie termică sau electrică. Din tocătura de salcie se pot face peleţi şi brichete, iar unele cazane de tip nou pot utiliza direct tocătura de biomasă, fără a procesată.
Experiența suedeză în Moldova
Vladimir Brăgaru a demonstrat un curaj ieșit din comun când a hotărât să aducă un material care nu mai exista până atunci în Moldova. Agricultorul spune că își asumă de mai multe ori riscuri și obișnuiește să experimenteze idei noi. Totul a început în 2011, când moldoveanul îşi dorea să iniţieze o afacere în producerea energiei regenerabile. El s-a informat despre plantele energetice şi a ales două soiuri de salcie, potrivite pentru condiţiile climaterice din Moldova. În primăvara anului 2013, Vladimir Brăgaru a plantat salcie pe un teren de 2 ha.
“Experimentăm toată viaţa, iar cei care fac agricultură riscă de fiecare dată. Am rămas impresionat de experienţa celor din Suedia, iar acest lucru mi-a dat curaj… Am zis că dacă ei au peste 50 de mii de hectare plantate cu salcie şi au succes, vom reuşi şi noi.”
Crește într-o lună cât alții într-un an…
Plantaţia de salcie energetică se întinde pe două hectare, în satul Bozieni, raionul Hânceşti. Plantele au un ritm de creştere uimitor. Puieţii de salcie cresc într-un an până la 3-4 metri înălţime, la fel ca în poveştile cu Făt-Frumos, care creştea într-o lună, cât alţii într-un an. Avantajul este că, odată tăiată, salcia regenerează în fiecare an, timp de 25 de ani.
„Primii doi ani sunt foarte importanţi pentru plantaţie. Aceasta trebuie să fie îngrijită, toate lucrările tehnologice trebuie făcute corect. În următorii 23 de ani, nu mai este nevoie de nici o lucrare de întreţinere”, susţine Vladimir Brăgaru.
Un alt avantaj al acestui tip de salcie este faptul că este rezistent la inundaţii şi poate fi plantat pe soluri mai puţin rodnice.
„În Moldova, sunt aproximativ 35 de mii de hectare în lunca Prutului şi 25 de mii de hectare în lunca Nistrului, terenuri cu risc de inundaţie, dar care au titlul de terenuri agricole. Multe sunt în paragină, dar acestea pot fi folosite pentru plantarea salciei energetice, pentru că apa nu-i dăunează, ci, dimpotrivă, îi prieşte.”
FOTO: stiriagricole.ro
O afacere profitabilă…
Investiţia nu este mică, dar în câţiva ani banii vor fi recuperați, susţine agricultorul din Bozieni. Vladimir Brăgaru spune că, în primul an, pentru un hectar de pământ trebuie să investeşti în jur de 2500 de euro, iar în al doilea an sunt necesare câteva sute de euro pentru întreţinerea terenului şi curăţarea de buruieni. După ce salcia este destul de puternică, nu mai sunt necesare alte intervenţii, iar cheltuielile se rezumă doar la cele pentru tăierea plantelor. Recoltarea salciei se face toamna târziu, iar de pe un hectar de plantaţie pot fi obţinute în jur de 30-35 de tone de tocătură pe an.
Agricultorul planifică, pentru primăvara anului 2016, să extindă terenurile cu salcie până la 100 de hectare, în comparație cu cele două hectare, cât are acum plantaţia. Estimativ, energia termică obținută de la o plantaţie de 100 de hectare poate asigura încălzirea a aproximativ 35 de mii de metri pătrați de spaţiu locativ, adică peste șapte mii apartamente. Pentru unii este o utopie, iar pentru el o realitate la care îşi doreşte să ajungă.
Beneficii pentru fiecare…
Această plantă miraculoasă aduce beneficii nu doar celor care vor să inițieze o afacere în domeniu, ci şi fiecărui om. În scurt timp, am putea obţine un produs de calitate, cu o putere calorică mare şi, cel mai important, la un preţ mic. Potrivit fermierului de la Bozieni, costurile pentru o tonă de tocătură de salcie sunt de 320 de lei, în timp ce pentru aceeaşi cantitate de tocătură de paie cheltuielile sunt duble. Mai mult, puterea calorică şi calitatea peleţilor sau brichetelor sunt net superioare. În plus, arderea salciei în formă brută sau peletizată are emisii de gaze apropiate de zero, ceea ce face din aceasta o resursă energetică ecologică şi prietenoasă mediului ambiant.
Agricultorul spune că lucrurile se schimbă în fiecare an şi observă că tot mai mulţi moldoveni încep să folosească produsele eco energetice.
„De fapt, moldovenii folosesc din moşi-strămoşi biomasa, pe atunci, sub formă de tizic. Acum a apărut o diversitate mai mare şi este mult mai simplu de utilizat, dar oamenii trebuie informați, pentru că mulţi nu cunosc beneficiile și sunt sceptici sau le este frică de riscuri. Dar toţi vor să cheltuiască mai puţin şi cred că în 5-6 ani lucrurile se vor schimba radical în ţara noastră.”
Pentru Vladimir Brăgaru, salcia energetică a fost un experiment care s-a dovedit a fi unul de succes. În scurt timp, va putea deveni o realizare nu doar pentru el, ci şi pentru întreaga ţară. Cazanele casnice pe bază de biomasă şi chiar termo-centralele încep să fie tot mai solicitate pe piaţa energetică a lumii. Eficientizarea sistemului energetic este o prioritate și pentru țara noastră, iar agricultorul din Bozieni a adus Moldova cu un pas mai aproape de această realizare.
Avantajele salciei energetice:
Are putere calorică mare – 4 900 Kcal;
Este materie primă pentru peletizare, pentru brichetare sau poate fi utilizată direct ca material energetic;
Creşte rapid, 3 cm/zi;
Se poate cultiva pe terenuri mlăştinoase;
Poate da utilitate terenurilor necultivate;
Rezistă la diverse condiţii climaterice;
Are o capacitate mare de producere, 30 de
tone/an la 1 ha.
