Moldova nu va semna până la finele acestui an un memorandum cu FMI, din care cauză pierde 105,2 milioane de euro din finanţările externe.

Ministrul în exerciţiu al Finanţelor, Anatol Arapu, a declarat joi în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului că ţara noastră nu va primi peste 105 milioane de euro din partea partenerilor externi, programaţi pentru acest an.

„Pe parcursul anului acestui an, din partea UE era programaţi să primim 40,2 milioane de euro. Comisia Europeană şi-a exprimat însă clar poziţia: atâta timp cât nu avem cu FMI un program, finanţări nu vom avea”, a declarat Arapu, citat de Sputnik.

Ministrul a mai spus că ţara noastră nu va primi nici 45 de milioane de euro din partea Băncii Mondiale, care de asemenea a condiţionat finanţarea cu măsurile pe care trebuie să le ia statul în domeniul financiar bancar, precum şi un acord cu FMI.

Alte 15 milioane de euro, la fel, din motivul nesemnării unui memorandum cu FMI, Moldova i-a pierdut în cadrul programului de dezvoltare rurală.

„Fiind conştienţi că până la finele anului nu vom avea un acord cu FMI, aceste surse au fost excluse din partea de venituri în bugetul pentru acest an”, a concluzionat ministrul în exerciţiu al Finanţelor.

Paisprezece companii petroliere, cinci dintre care sînt importatoare de carburanţi, au notificat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) despre o nouă diminuare a prețurilor la pompă ale benzinei și motorinei în medie cu 25 și respectiv 30 de bani per litru, după ieftinirea benzinei cu 23 de bani, la sfîrșitul lunii octombrie, relatează Moldpres.

”O parte din companii au micşorat preţurile ieri şi azi (4 şi 5 noiembrie), iar altă parte urmează să reducă prețurile în perioada 6 – 8 noiembrie”, precizează autoritatea de reglementare în energetică.

Astfel, preţul la pompă al benzinei a scăzut de la 17,88 lei per litru la 17,63 lei, iar prețul motorinei de la o medie de 15,85 lei la 15,56 lei per litru. Comercianții explică ieftinirea carburanților prin diminuarea prețurilor de achiziţie ale acestora.

Ultima micșorare de prețuri cu amănuntul la benzină a fost operată în luna octombrie, iar la motorină – în august. La mijlocul lunii iulie cinci dintre cele mai mari companii petroliere au scumpit benzina în medie cu 65 de bani per litru, la numai trei săptămîni după ce au majorat preţul cu 50 de bani per litru. Prețul la pompă la cea mai solicitată benzină Premium A95 a ajuns la 18,3 lei per litru. A fost cea de-a treia majorare sensibilă din acest an, după ce în luna februarie companiile petroliere au ridicat preţurile la benzină cu 50 de bani.

În prezent pe piaţa produselor petroliere activează 86 de agenţi economici care deţin licenţe de activitate pentru comercializarea cu amănuntul a benzinei şi motorinei. Aceste produse se comercializează la 624 de staţii de alimentare din ţară.

Pe 31 octombrie, conform Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015 a fost încheiată perioada de recepționare a cererilor de solicitare a subvențiilor, anunţă Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Potrivit AIPA pe parcursul anul 2015 a recepționat 4.074 cereri de subvenționare în sumă totală de circa 551 milioane de lei dintre care doar 46 de cereri în sumă totală de 6,65 milioane de lei au fost achitate integral.

Un aspect inedit în procesul de subvenționare din anul curent îl constituie faptul, că din totalul de 4.074 cereri recepționate, 1.350 dosare au fost depuse în ultimele câteva zile ale perioadei de recepționare a dosarelor. Valoarea totală a acestor cereri constituie 135 milioane lei.

De notat, că pentru perioada de referință, din totalul de 610 milioane lei alocate prin legea bugetului pentru anul 2015, au fost achitate restanțele la plata subvențiilor pentru perioada anului 2014 în sumă totală de circa 209 milioane lei pentru 2.330 de dosare. Totodată, pentru perioada de subvenționare 2015, au fost autorizate spre plată 1.671 cereri de subvenționare în sumă totală de 145 milioane de lei.

În acelaşi timp, miercuri, 4 noiembrie 2015, a avut loc prima ședință a Grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Regulamentului privind modul de repartizare a mijloacelor Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2016 prezidată de Ion Sula, ministrul Agriculturii.

Potrivit autorităţilor, acest Regulament are la bază prevederile regulamentului pentru 2015 cu actualizările necesare și aplicarea anumitor coeficienți în dependență de valoarea Fondului de subvenționare aprobat în Legea Bugetului de stat 2016. În același timp, măsurile de sprijin și principiile de subvenționare urmăresc strict prevederile Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020 aprobat prin Hotărârea de guvern nr. 742 din 21 octombrie 2015.

Potrivit Mold-Street, reprezentanții asociațiilor de fermieri prezenți la ședință au insistat pe introducerea din 2016 a unei scheme de subvenționare directă și a unor plăți directe complementare, care să cuprindă 50% din valoare Fondului de subvenționare. Toate părțile implicare în proces au fost de acord ca pentru următoare ședință a grupului de lucru să fie aduse argumentările și studiile necesare pentru luarea unei decizii comune.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează că, la 31 octombrie, conform Regulamentului de subvenționare cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015, a fost încheiată perioada de recepționare a cererilor de solicitare a subvențiilor.

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015 a fost alocată suma de 610 mil. lei, inclusiv 110 mil.lei din contul Programului Comisiei Europene de suport bugetar sectorial (scheme de grant ENPARD).

Astfel, AIPA pe parcursul anului curent a recepționat în jur de 4074 cereri de subvenționare în sumă totală de cca 551 mil. lei dintre care 46 de cereri în sumă totală de 6 655 028 mil. lei au fost achitate integral.

În aceste condiții, pentru perioada de referință, din totalul de 610 mil. lei alocate prin legea bugetului, au fost achitate restanțele la plata subvențiilor pentru perioada anului 2014 în sumă  totală de cca 209 mil. lei pentru 2330 de dosare. Totodată, pentru perioada de subvenționare 2015 au fost autorizate spre plată 1671 cereri de subvenționare în sumă totală de 145 mil. lei.

Luna noiembrie pe teritoriul țării este ultima lună din an, cînd în medie pentru şirul multianual de observaţii se înregistrează temperatură medie lunară pozitivă a aerului – aceasta constituie în teritoriu de la +2ºC în nord pînă la +5ºC în sud. Cea mai rece lună noiembrie din toată perioada de măsurători instrumentale pe cea mai mare parte a teritoriului s-a înregistrat în anul 1993, cînd temperatura medie lunară a aerului a variat între -1,8ºC (Comrat, Cahul) și -3,3ºC (Briceni). Cea mai caldă lună noiembrie a fost în anul 2010, cînd temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +8,2ºС(Briceni) și +11,1ºС (Cahul).

Valorile  temperaturii  medii  zilnice  ale  aerului  pe  parcursul  lunii pot  varia  în  teritoriu  între -10..-17ºC (1892) și +16..+19ºС (2010, 2013). Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5ºC (sfîrşitul perioadei de vegetaţie la majoritatea culturilor agricole) se înregistrează în medie între 2 şi 14 noiembrie. La sfîrşitul lunii în nordul țării se stabileşte regimul de iarnă al vremii. Pentru toată perioada de măsurători instrumentale minima absolută a temperaturii aerului a constituit în teritoriu -21,7ºC (Chişinău, 29 noiembrie 1892), iar maxima absolută a atins +30,0ºC(Dubăsari, 1 noiembrie 1926).

Numărul  de  zile  cu  temperatura  minimă  a  aerului  ≤ -10°C  constituie în medie pe teritoriu 1-2 zile, iar cel mai mare număr s-a înregistrat în anul 1993 – de la 10 zile (Dubăsari) pînă la 15 zile(Briceni). Numărul de zile cu temperatura minima ≤-15°C nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala 1-6 zile (Comrat, 1902).

Suma precipitaţiilor căzute în teritoriu pe parcursul lunii noiembrie constituie în medie 26-45 mm.Însă, în unii ani nu s-au semnalat precipitaţii pe parcursul întregii luni (noiembrie, 2011). Pentru toată perioadă de observaţii cea mai mare cantitate lunară a lor a atins 214 mm (Cimişlia, 1922), iarmaxima zilnică – 89 mm (Bălțata, 2014). Numărul de zile cu precipitaţii în luna noiembrie pe teritoriul țării constituie în medie 10-13 zile, cu ceaţă – 3-9 zile, cu gheţuş – 1-2 zile, cu viscol – mai puţin de o zi. Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie. Ninsoare pe teritoriul țării se semnalează în medie în prima jumătate a lunii noiembrie, dar zăpada repede se topeşte. Stratul de zăpadă în medie se formează doar în jumătatea de nord a țării, în fond, la sfîrşitul lunii noiembrie. Grosimea lui medie decadică nu depăşeşte 3 cm. În unele zile grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice poate atinge 78 cm (26 noiembrie 1975, Cahul).

În luna noiembrie, dintre fenomenele meteorologice stihinice, cel mai mare pericol îl prezintăninsorile abundente şi vîntul puternic (în medie o dată în 7-8 ani), sunt posibile viscole şi depuneri de polei şi chiciură (în medie o dată în 20 ani).

În prima jumătate a lunii noiembrie pe teritoriul țării are loc încetarea procesului de vegetaţie a plantelor. La măr, prun, cais, cireş, vişin şi păr în această perioadă se finalizează desfrunzirea.

Potrivit datelor medii multianuale, vegetaţia culturilor de toamnă încetează în medie în intervalul21-26 noiembrie. Această perioadă corespunde cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +3°С în direcţia scăderii ei. De obicei, către acest termen culturile de toamnă se află în faza de înfrăţire în masă.

În luna noiembrie se finalizează toate lucrările agricole. Numărul de zile favorabile pentru lucrările de cîmp în luna noiembrie sunt în descreştere. Astfel, dacă în prima decadă ele alcătuiesc în medie 8-9 zile, în decada a doua – 4-7 zile, iar în decada a treia – numai 2-5 zile. În restul zilelor din luna noiembrie lucrările agricole nu pot fi efectuate din cauza supra umezirii, îngheţării solului sau formării stratului de zăpadă.

La sfîrşitul lunii noiembrie, pînă la semnalarea temperaturii aerului de -6ºC şi mai jos, coardele de viţă de vie la soiurile de masă şi tehnice nerezistente la temperaturi joase pretutindeni se îngroapă pentru perioada de iarnă.

Inspecţia sanitară rusă Rospotrebnadzor a anunțat pe pagina sa oficială că ar putea să ridice interdicţiile la importul băuturilor alcoolice pe piața rusă pentru șase companii din autonomia găgăuză, ale căror vinuri sînt considerate de calitate și inofensive pentru consum, potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, informează Moldpres.

Cele șase întreprinderi urmează să prezinte la Centrul de igienă și epidemiologie din Moscova al inspecției ruse mostre ale producției pentru expertizarea acestora. În funcție de rezultatele expertizei va fi luată decizia privind ridicarea interdicției de a livra pe teritoriul Federației Ruse produsele vinicole de la companiile respective.

Rospotrebnadzor mai precizează că a solicitat informații și de la alte șase întreprinderi privind acțiunile întreprinse în vederea asigurării calității și inofensivității producției, în vederea unei eventuale examinări a chestiunii privind reluarea livrărilor.

Din luna august acest an cinci companii din autonomia găgăuză exportă vinuri pe piața rusă. În zece luni ale anului 2015 au fost livrate peste 4,8 milioane de litri de vinuri.

Moscova a stopat pe deplin importul de băuturi alcoolice din Republica Moldova la 10 septembrie 2013. Ca urmare, la sfîrşitul lunii septembrie 2013, Comisia Europeană a cerut țărilor UE să-și liberalizeze piața pentru vinurile moldovenești înainte ca procedurile Acordului de Liber Schimb să fie aplicate. Deşi unele întreprinderi moldoveneşti au fost inspectate de experţi de la Moscova, iar inspecţia rusă a făcut declaraţii încurajatoare, interdicţiile nu au fost deocamdată ridicate, cu excepţia întreprinderilor din autonomia găgăuză şi regiunea transnistreană.

Interdicţiile impuse de Federaţia Rusă la mai multe produse agroalimentare şi băuturi a dus la scăderea dramatică a exporturilor moldoveneşti pe piaţa rusă. Livrările de mărfuri în Rusia au căzut la jumătate în opt luni ale anului curent faţă de perioada similară a anului trecut.

În urma sesizărilor din partea mai multor conducători auto nemulțumiți, dar și a informației publicate în mass-media, la ședința consiliului administrativ al Asociaţiei Patronale în domeniul Conformităţii Produselor din Republica Moldova (APCP), care a avut loc astăzi, s-a discutat despre situația de pe piața autohtonă a produselor petroliere și despre calitatea carburanților comercializați de benzinării.

În cadrul întrunirii, unul dintre membrii APCP, laboratorul de încercări și verificări metrologice ”Veritrans Plus”, acreditat pentru efectuarea încercărilor calității produselor petroliere, a prezentat câteva date statistice. Potrivit Nataliei Lazari, șef al laboratorului chimic Produse Petroliere al ”Veritrans Plus”, din numărul total de probe de combustibil prezentate pe parcursul anului curent, de către consumatori, la laborator, pentru a fi testată calitatea, în 40% din cazuri s-au constatat neconformități. O situație similară se atestă și la uleiurile pentru motor, acestea fiind ori falsificate, ori de o calitate inferioară.

”Cele mai frecvente neconformități reprezintă diverse adaosuri depistate în motorină și benzină. Din cauza lor, calitatea carburantului se reduce, ceea ce influențează negativ asupra bunei funcționări a motorului, dar și a consumului de combustibil.

Dintre probele de uleiuri, s-a constatat că fiecare a patra mostră este ulei necalitativ sau contrafăcut, cu o viscozitate sau compoziție chimică necorespunzătoare. Un asemenea ulei nu poate proteja piesele motorului, care se uzează repede, provocând defecțiuni tehnice, dar și cheltuieli pentru repararea automobilului.

De regulă, conducătorii auto se adresează la noi după ce mașina s-a defectat, iar mecanicii de la service le-ar fi spus șoferilor că de vină este calitatea rea a combustibilul sau a uleiului. Totodată, în perioada rece a anului crește numărul de solicitări din partea consumatorilor. În combustibilul diesel cu un conținut ridicat de gume actuale, pe timp de iarnă se formează parafine, din cauza cărora motorul nu pornește.

Conducătorii auto sunt nemulțumiți și aduc mostre de carburant sau uleiuri pentru a le supune testelor, însă un aspect foarte important este prelevarea probelor, care trebuie să se facă după anumite criterii”, a spus sursa citată.

Victor Catan, președinte al Asociaţiei Patronale în domeniul Conformităţii Produselor din Republica Moldova (APCP), a accentuat că, actualmente, evaluarea conformității produselor petroliere se efectuează la solicitarea importatorilor, la punctele de control-trecere a hotarului, nu însă și la stațiile de comerț cu amănuntul. Respectiv, nu se cunoaște la ce transformări sunt supuși carburanții după ce au trecut hotarul și până a ajunge la consumatorul final.

”Neconformitățile pot apărea pe parcursul transportării, depozitării, păstrării produselor petroliere, dar și atunci când unii operatori trișează intenționat, adăugând în carburanți diverși compuși pentru a mări volumul produsului finit, în detrimentul calității. Despre aceasta arată datele prezentate de către laborator, precum și cazul mediatizat recent de presă, în care s-a depistat că benzina conținea apă.

Potrivit art. 8 al Legii nr. 105 din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor, vânzătorul este obligat să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt inofensive şi corespund cerinţelor prescrise sau declarate. În context, APCP s-a adresat de nenumărate ori companiilor petroliere cu inițiativa ca ele să organizeze benevol procedura de evaluare a conformităţii carburanţilor comercializați nemijlocit la benzinării, unde vor fi preluate probe din fiecare rezervor. Cu părere de rău, apelul nostru a rămas fără răspuns, deși certificatul de conformitate constituie un garant al respectării drepturilor consumatorilor și oferă credibilitate în fața clienților.

La momentul actual majoritatea stațiilor de alimentare cu combustibil nu dispun de certificate de evaluare a conformităţii carburanților aflați în rezervoare. Chiar dacă în țară sunt importate produse petroliere conforme, nimeni nu garantează că la benzinării se vinde motorină și benzină calitative”, a precizat Victor Catan.

Referindu-se la uleiurile pentru motor neconforme, președintele APCP a remarcat că prezența pe piață a produselor falsificate, necalitative demonstrează ineficiența supravegherii pieței. În aceste circumstanțe, consumatorii trebuie să procure uleiuri în locuri autorizate, de la operatori care dețin certificate de conformitate.

La finalul ședinței, după runda de discuții, membrii consiliului administrativ al APCP au decis să relanseze apelul către companiile petroliere privind certificarea benevolă a carburanților comercializați de ele. Totodată, Asociaţia Patronală în domeniul Conformităţii Produselor din Republica Moldova îi îndeamnă pe consumatori să fie mai insistenți și să apeleze la un laborator de încercări acreditat, atunci când suspectează că li s-a vândut ulei pentru motor sau combustibil necalitativ. Dacă testele de laborator vor indica abateri de la normă, consumatorul îi poate înainta vânzătorului pretențiile sale, având ca dovadă rezultatele raportului de verificare. În cazul când părțile nu ajung la consens, cumpărătorul se poate adresa la Agenția pentru Protecția Consumatorilor.

Asociaţia Patronală în domeniul Conformităţii Produselor consideră că poziția civică activă din partea fiecărui conducător auto îi va determina, în cele din urmă, pe agenții economici care activează pe piața produselor petroliere să își certifice marfa.