La un an de la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb cu UE, fructele moldoveneşti aşa şi nu au intrat masiv pe pieţele europene. Cauzele variază de la lipsa finanţării sectorului agrar până la incapacitatea fermierilor moldoveni să iasă din zona de confort şi să se conformeze exigenţelor altor pieţe, scrie Mold-Street.

În vara anului trecut, odată cu introducerea embargoului rusesc asupra fructelor şi legumelor moldoveneşti, era foarte popular subiectul reorientării exporturilor de produse horticole pe pieţele europene. Chit că, în iulie 2014, Comisia Europeană a majorat de două ori contingentele de fructe ce pot fi vândute liber pe piaţa comunitară.

Astfel, pentru a contracara impactul embargoului rusesc, europenii erau dispuşi să accepte fără taxe de import 80 mii tone de mere, câte 20 mii tone de prune şi struguri, acestea fiind, de fapt, cele mai exportate fructe moldoveneşti. La distanţa aproape a unui an şi jumătate constatăm însă că aceste contingente n-au fost îndeplinite nici pe departe.

Potrivit informaţiei oferite atât de asociaţia de profil a horticultorilor Moldova Fruct cât şi a Ministerului Agriculturii, fermierii moldoveni abia dacă au îndeplinit anul trecut contingentul iniţial de struguri de 10 mii de tone acceptat pe piaţa UE fără taxe. În cazul prunelor nici acesta n-a fost îndeplinit, exporturile în acest caz fiind de circa 7 mii de tone. Dar cel mai răsunător eşec s-a produs în cazul merelor. Dacă iniţial, potrivit anexelor Acordului de Liber Schimb, pomicultorii moldoveni puteau să exporte 40 mii tone de mere pe pieţele UE, iar în iulie, 2014, acest contingent a fost majorat până la 80 mii de tone, anul trecut abia dacă au reuşit să fie exportate în Uniunea Europeană cinci mii de tone. Chiar mai puţin decât în perioada anterioară semnării Acordului de Liber Schimb.

Merele destinate UE, au ajuns în Rusia

Statisticile pentru anul în curs sunt şi mai puţin optimiste. Potrivit unei informaţii oferite de Ministerul Agriculturii, în primele nouă luni ale anului, de la 1 ianuarie şi până la 1 octombrie, în ţările Uniunii Europene au fost exportate doar 617,8 tone de mere în valoare de 204,6 mii de dolari.

Spre comparaţie, în ţările CSI au ajuns peste 75 mii de tone de mere moldoveneşti în valoare de 18,62 milioane de dolari, dintre care peste 33 de mii tone au ajuns în Federaţia Rusă, care a permis unui număr limitat de companii moldoveneşti să importe mere în anul curent. Acest volum destul de ridicat pentru un număr limitat de companii se explică prin faptul că acestea au devenit mai degrabă intermediari decât exportatori propriu zişi, introducând pe piaţa rusească pentru o recompensă consistentă, fructele fermierilor fără acces pe piaţa rusească.

Amploarea pe care a căpătat-o acest fenomen vorbeşte despre faptul, că pomicultorii moldoveni sunt încă nepregătiţi să renunţe la pieţele tradiţionale din est şi să acceadă pe piaţa comunitară. De altfel, accesul pe piaţa UE dar şi pe pieţele altor ţări era privit ca o reducere a dependenţei fermierilor moldoveni de piaţa de desfacere a Federaţiei Ruse, care, deseori utilizează pârghiile pieţei în scopuri geopolitice.

Iată că acest lucru nu a fost realizat, cel puţin într-o măsură convingătoare. La fel este situaţia şi în cazul prunelor. Dacă în primele nouă luni ale anului curent Rusia a importat aproape 11 mi de tone iar Belarus aproape şapte mii, România, cel mai mare importator din UE de fructe moldoveneşti, a importat mai puţin de două mii de tone.

Ceva mai bună este situaţia în ce priveşte strugurii de masă. În primele nouă luni, din cele 15 mii de tone exportate, 6,56 mii de tone au revenit Rusiei iar 6,085 tone – României. În CSI au fost vândute în această perioadă circa 8 mii tone de struguri iar în UE – circa 7 mii tone.

Care sunt cauzele?

Potrivit lui Lilian Cipciriuc, responsabil pentru marketing în cadrul Proiectului USAID pentru Competitivitate Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), piaţa UE este suprasaturată cu produse horticole convenţionale.

Spre exemplu, în 2012 în UE s-au produs 55 milioane tone de fructe și aproape 64 milioane tone de legume. În schimb, consumul a constituit 52 milioane tone fructe, și 60 milioane tone legume proaspete. Consumul total de fructe și legume din UE este stabil, producerea însă poate varia de la an la an şi de la țară la țară, cauzând unele devieri de preţ.

„Ceia ce producem acum este deja prezent pe pieţele europene şi, pentru a putea vinde în UE, producţia respectivă trebuie să aibă parametri foarte înalţi calitativi. Există oportunităţi de desfacere pentru producţia moldovenească dar aceasta trebuie să fie de calitate superioară ceia ce înseamnă producţie ecologic curată, organică. Câţi fermieri moldoveni sunt capabili să fabrice astfel de producţie?”, se întreabă expertul.

O altă direcţie ar fi producţia inovativă. Spre exemplu, acum sunt foarte solicitate pe pieţele europene pomuşoarele, cum ar fi afinele. Sau coacăza. Polonezii, spre exemplu, cumpără coacăză din Republica Moldova, o congelează şi o vând în Marea Britanie.

Pentru a exporta în UE, însă, trebuie respectate standardele europene. Iar pe lângă standardele de calitate, există şi cele ale reţelelor de supermarketuri, care sunt mai înalte decât cele admise de cadrul normativ al UE.

Exportul de fructe şi legume spre UE este strict legat de legislația alimentară. Aceasta presupune aspecte de siguranță a alimentului, igiena alimentului și reziduuri maxim admisibile (RMA). Respectarea strictă a cerințelor RMA precum și prevenirea contaminării microbiale sunt precondițiile obligatorii de intrare în piața UE.

În plus, sectorul retail din UE cere furnizorilor marfă produsă la standarde mai superioare decât ce este stipulat în legi.

Mai recent, rețelele din UE solicită certificare igienică adițională, astfel producătorii trebuie să acorde atenție specială la curățarea și decontaminarea echipamentelor, containerelor și unităților de transport. În consecinţă, expertul ACED consideră că pieţele potenţiale pentru fermierii moldoveni sunt pieţele noi, din Europa Centrală şi de est.

Cele mai mari dintre acestea sunt România, unde se vând deja destul de bine majoritatea fructelor moldoveneşti dar şi Polonia, unde sunt deja apreciaţi strugurii de masă din ţara noastră. În ce priveşte Europa de Vest, expertul recomandă celor ce intenţionează să exporte pe aceste pieţe, să ducă încolo pomuşoare, zmeură, afine sau coacăza.

Ce cred fermierii moldoveni despre exportul în UE?

Iurie Fală, directorul executiv al asociaţiei producătorilor de fructe Moldova-Fruct ne relatează că pomicultorii nu şi-au făcut prea mari iluzii privind intrarea uşoară pe pieţele europene.

„Nu am avut aşteptări mai mari decât ce am obţinut în primul an de funcţionare a Acordului de Liber Schimb. Avem unii fermieri care şi-au găsit foarte uşor locul pe piaţa europeană. Spre exemplu, am exportat circa 10 mii de tone de struguri de masă, îndeplinind întregul contingent, admis iniţial spre export în anul trecut. Destul de bine s-au exportat şi prunele în stare proaspătă. Însă în această ramură există mai mult interes spre exportul prunelor uscate.”, povesteşte Fală.

În ce priveşte merele, care este produsul de bază al horticultorilor moldoveni, directorul Moldova-Fruct ne relatează că în acest caz nu au existat aşteptări prea mari privind accesul facil pe pieţele europene.
În plus, evenimentele din regiune, care s-au declanşat anul trecut: ocuparea Crimeii de către Rusia, războiul din estul Ucrainei, embargoul impus de Federaţia Rusă atât fructelor moldoveneşti cât şi celor produse în ţările UE, au redus şi mai mult din elanul horticultorilor moldoveni de a intra pe pieţele europene.

Totuşi, faptul că în UE funcţionează nişte reguli de comerţ clare şi transparente, preţuri mari şi o cerere stabilă face această piaţă râvnită de foarte mulţi producători de fructe.

„Economia RM reprezintă doar 2% din tot importul UE. Desigur nu toate produsele moldoveneşti sunt necesare acolo însă unele nişe totuşi există. Acestea, însă trebuie ocupate. Avem produse pe care trebuie să le promovăm serios pentru ca să apară cererea faţă de ele. Avem produse care sunt deficitare şi ele îşi găsesc cumpărătorul destul de repede. Însă toate aceste produsele trebuie să corespundă standardelor de calitate.”,spune reprezentantul pomicultorilor.

Taxa forfetară, principala problemă pentru importatorii de fructe moldoveneşti în UE

În plus Iurie Fală ne relatează despre o problemă, mai degrabă de ordin birocratic, care însă defavorizează foarte mult exportul fructelor moldoveneşti pe piaţa comunitară.

„Costurile de tranzacţionare intracomunitare nici nu se pot compara cu costurile noastre. Spre exemplu, producătorul polonez, pentru a livra în Germania sau România, este suficient să încheie contractul, să respecte standardele, să prezinte certificatele de corespundere a calităţii şi fitosanitare, şi poate efectua tranzacţia.

Pe când fructele moldoveneşti sunt supuse taxei pe valoarea adăugată pe care o plăteşte importatorul, dar acest fapt creşte preţul nostru şi, respectiv, reduce din competitivitatea merelor noastre.

Dar şi aceasta este o problemă minoră în comparaţie cu procedura de monitorizare a preţurilor. UE are un sistem de monitorizare a preţurilor, care lucrează zilnic. La ora 12.00 vine informaţia din 47 de pieţe despre ce intrări au fost pe piaţa comună. În baza acestor statistici se calculează preţul mediu al fiecărui produs.

De la acest preţ pornesc toate procedurile de intrare în vamă. Dacă el coincide cu preţul de invoice al unui lot de produse, atunci acest lot intră liber şi nu se achită aşa numita taxă forfetară sau, altfel spus, garanţia financiară la importul în Uniunea Europeană în baza contingentelor. Dacă preţul de invoice este mai mic, plăteşti circa 7000 de euro la un tir de mere (19 tone). Iată această taxă forfetară, pentru reţelele mari de retail nu reprezintă o problemă. Însă pentru un importator mic, care importă cel mult 10 tiruri, suma care trebuie achitată pentru fiecare camion, poate să-i blocheze toată activitatea.”,povesteşte Iurie Fală.

Potrivit lui, aceste sume ale garanţiilor respective plus TVA din această sumă sunt depuse pe un cont special al importatorului şi sunt deblocate doar după ce marfa trece vama şi este introdusă pe piaţa europeană. Importatorul aduce certificat că marfa este plasată pe piaţă şi doar atunci vama deblochează această garanţie financiară. Această procedură durează cel puţin o săptămână. În plus, este necesară confirmarea veridicităţii certificatului Euro 1, eliberat de vama moldovenească. Şi circulaţia de documente dintre autorităţile vamale ale Moldovei şi cele ale UE poate să dureze până la 2-3 luni.

Taxa va fi exclusă peste un an

Directorul Moldova-Fruct spune că anume toate aceste proceduri au blocat exportul merelor noastre pe pieţele Uniunii Europene. Suma garanţiei, care trebuie depusă de importator plus aceste proceduri birocratice i-au speriat pe potenţialii importatori de mere moldoveneşti.

„Însă aceste practici durează potrivit procedurilor europene doi ani. Un an a trecut, mai avem un an şi aceste bariere vor fi excluse. Atunci sper că importul produselor moldoveneşti pe pieţele UE să capete un suflu nou.”, spune acesta.

Potrivit lui, aceiaşi procedură se aplică şi la struguri, însă, deoarece preţul acestora a coincis cu preţul minim de intrare, taxa forfetară n-a fost aplicată şi strugurii moldoveneşti s-au vândut pe pieţele UE destul de bine.

Lipsa infrastructurii postrecoltare şi tergiversarea aprobării programului ENPARD

Pe de altă parte, pe piaţa UE există două sezoane distincte pentru vânzarea fructelor: din iulie până la anul nou şi de la anul nou până în iulie. Şi dacă în prima perioadă există o abundenţă de fructe pe piaţă şi preţuri foarte mici, în cea de-a doua perioadă fermierii pot obţine profituri bune.

Însă pentru aceasta este nevoie de frigidere , de o infrastructură postrecoltare bine pusă la punct. Uniunea Europeană acordă un suport pentru facilitarea accesului fermierilor moldoveni pe pieţele europene prin programul ENPARD. Însă ratificarea acestui program a fost tergiversată de Parlamentul de la Chişinău fiind pierdut timp preţios, în care agricultorii ar fi putut beneficia de suport financiar pentru a începe să-şi fortifice gradul de competitivitate.

Este nevoie de proiecte eligibile pentru a valorifica 64 milioane de euro

Abia joi, 22 octombrie 2015, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de Finanţare între Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană privind implementarea Programului ENPARD Moldova – “Suport pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală”.

Programul va contribui printre altele la dezvoltarea capacităţilor de export a principalelor produse pe piaţa UE şi, în consecinţă, creşterea impactului asupra produsului intern brut, restructurarea şi modernizarea sectorului agroalimentar, transpunerea standardelor şi cerinţelor de calitate, siguranţă şi control ale Uniunii Europene, creşterea competitivităţii producţiei agroalimentare, prin investiţii în modernizarea lanţului agroalimentar şi furajer.

Valoarea totală a Programului ENPARD constituie 64 075 000 Euro, inclusiv: 53 mil. euro – componenta de suport bugetar sectorial; alte peste 11 mil. euro – componenta de suport complementar/asistenţă tehnică pentru valorificarea Programului.

Potrivit prevederilor programului, în cazul în care există proiecte eligibile ale producătorilor moldoveni ce ţin de sporirea capacităţilor de export, banii sunt debursaţi prin intermediul bugetului către aceşti agenţi economici. Altfel spus, după ce programul va intra în vigoare, trebuie să existe şi proiecte eligibile din partea fermierilor pentru ca aceşti bani să poată fi valorificaţi.

Piaţa va fi liberalizată peste patru ani

Programul este valabil timp de 5 ani, din 2016 până în 2020. Peste patru ani, însă, va începe să fie deschisă după o perioadă de tranziţie şi piaţa moldovenească pentru produsele de import şi mărfurile moldoveneşti vor trebui să concureze de la egal la egal nu doar pe piaţa europeană dar şi pe cea internă.

„Pentru asta trebuie dezvoltată cultura investiţiilor în sectorul agrar. Fermierii trebuie să conştientizeze că investiţiile în tehnologii sunt investiţii în viitorul afacerilor lor. Fără aceste investiţii va fi tot mai greu să supravieţuieşti şi nu doar pe piaţa europeană.”, spune Iurie Fală.

Reţelele de retail sunt dispuse să coopereze

El spune că nu e atât dificilă colaborarea cu reţelele de retail şi este optimist în ce priveşte aceste relaţii.

„Avem acorduri cu reţeaua Carrefour, avem înţelegere cu compania de management, care se ocupă de achiziţia fructelor pentru Lidl. Există deschidere din partea reţelelor de retail. Chiar dacă cerinţele lor sunt destul de înalte, mult peste posibilităţile de moment a majorităţii producătorilor moldoveni, ei sunt dispuşi să negocieze şi să ne cumpere produsele chiar dacă nu corespund tuturor exigenţelor lor. Bineînţeles, dacă şi noi suntem dispuşi să facem paşi în întâmpinare, să ne modernizăm şi să ne racordăm treptat la cerinţele lor”, precizează directorul Moldova-Fruct.

Subvenţiile prea mici reduc din competitivitate

Aliona Mandatii, care gestionează o gospodărie agricolă din raionul Floreşti, specializându-se în special în producerea merelor, se numără printre primii pomicultori moldoveni, care au exportat anul trecut în Uniunea Europeană.

„Am exportat doar 60 tone de mere în 2014 în România. Mai mult nu am exportat deoarece nu i-au aranjat prețurile noastre, erau mai mari decât cele oferite de polonezi. Asta e problema. Marfa noastră nu este competitiva din cauza prețurilor si nu a calităţii. Noi avem costuri mai mari de producere decât pomicultorii europeni deoarece subvenţiile în UE sunt mult mai mari. De aceia şi mă revolt ca producător. Pentru mine cursul european înseamnă ca statul meu să-mi ofere aceleași condiții de activitate precum le au producătorii europeni”.

Femeia de afaceri ne spune că tehnic nu există probleme să exporţi în UE dacă ai mere de calitate, frigidere şi linii de sortare.

„Eu am livrat mere la calitate şi ambalate întocmai cum o fac italienii, francezii. Problema e ca nu toţi producătorii noștri au frigidere şi linii de ambalare pe motivul lipsei accesului la resurse financiare ieftine şi pe termen lung.”, explică ea.

Aliona Mandatii este indignată de tergiversarea adoptării programului ENPARD, din cauza căreia s-a pierdut timp preţios.

„Pe motiv că abia în 2014 agricultura a fost introdusă ca ramură strategică, noi vom avea acces la fonduri pentru agricultură cu granturi de 50%, abia în 2016. Şi am pierdut doi ani de zile din cauza politicienilor noștri care nu vroiau sa introducă agricultura ca ramură strategică în strategia de dezvoltare a ţării. Doar după insistenta noastră abia peste doi ani s-a făcut acest lucru. Dacă era introdusă din start în strategia 20-20,am fi avut accese la Fondul ENPARD încă din 2014.”, spune ea.

Unde dai şi unde crapă

Totuşi, nu putem spune, că reorientarea exporturilor de produse moldoveneşti şi apropierea de standardele europene de calitate nu au avut nici un rezultat. Doar că acesta s-a materializat prin accesul produselor moldoveneşti pe pieţe absolut noi.

Este vorba despre ţări din Orientul Mijlociu cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Egiptul sau Irakul unde au ajuns în acest an volume semnificative de mere moldoveneşti. Sau despre destinaţii şi mai exotice, precum Bangladesh sau India.

Spre exemplu, proiectul ACED a facilitat cu succes o livrare de testare a merelor moldovenești în Bangladeș, în contextul eforturilor de a susține producătorii de fructe proaspete din Moldova să penetreze noi piețe externe. Merele – două containere a câte 20 de tone din soiurile Jonagold și Golden – au ajuns în stare foarte bună, a anunțat vânzătorul din orașul Chittagong pentru ACED.

Livrarea a fost trimisă în decembrie 2014 și a ajuns la destinație în cinci săptămâni, după ce a parcurs peste 8000 de kilometri pe cale maritimă. Merele Jonagold au fost vândute în doar trei zile după sosire și cumpărătorul a solicitat încă 10 încărcături de mere roșii.

Există şi un interes din India în privinţa merelor moldoveneşti. De remarcat că cerințele pentru diferite regiuni ale lumii sunt diferite şi exportatorii moldoveni trebuie să fie suficient de flexibili pentru a putea oferi exact ce cere o piaţă sau alta. Dacă în Europa consumatorii vor mere mari, atunci cei din Asia preferă mere de dimensiuni medii și mici. Europenii au o toleranță mai mare față de culori în comparație cu asiaticii – aceștia din urmă vor preponderent mere roșii și dulci.

Perseverenţa dă până la urmă roade

Potrivit lui Vlad Loghin, vice-ministrul agriculturii şi industriei alimentare, pomicultorii moldoveni, pentru a penetra pieţele externe, inclusiv multrâvnita piaţă europeană, este nevoie de perseverenţă şi îmbunătăţire constantă a produselor.

„Elementul cheie în această concurenţă pe pieţele prestigioase îl constituie promovarea. În acest sens, pomicultorii ar trebui să urmeze exemplul vinificatorilor. După embargoul vinului din 2006, vinurile moldoveneşti s-au ridicat cu un raft mai sus atât din punctul de vedere al calităţii dar şi al preţului. Însă pentru aceasta au fost depuse eforturi conjugate, multă muncă şi perseverenţă din partea producătorilor.”, spune vice-ministrul, care dă asigurări că, în măsura posibilităţilor guvernul va face tot pentru a facilita această misiune dificilă a horticultorilor moldoveni.

Activitatea agricolă din Moldova a înregistrat în ianuarie-septembrie o descreştere de 11,8% comparativ cu perioada de referinţă din 2014.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la datele Biroului Naţional de Statistică, aceasta se explică prin reducerea cu 21,8% a volumelor de producţie recoltată.

„O influenţă negativă semnificativă asupra ritmului volumului fizic al producţiei agricole în ianuarie-septembrie a.c. faţă de perioada corespunzătoare a anului 2014 a avut descreşterea recoltei culturilor agricole, ca impact a condiţiilor climaterice extrem de nefavorabile (secetei). Aşadar, conform datelor preliminare, recolta globală a culturilor cerealiere şi leguminoase boabe (cu excepţia porumbului) în gospodăriile de toate categoriile a constituit circa 1,1 mil. tone, sau cu 20% mai puţin faţă de anul 2014, din care recolta grâului (în greutate după finisare) a constituit circa 906 mii tone, sau cu 18% mai puţin, a orzului – circa 175 mii tone (mai puţin cu 21%)”, menţionează experţii biroului.

Potrivit datelor BNS, roada de sfeclă de zahăr s-a redus cu 42% – până la 274,1 q/ha, porumb pentru boabe – cu 34% – până la 24,2 q/ha, fructe sămânţoase – cu 31% – până la 67,8 q/ha, floarea soarelui – cu 18% – până la 15,9 q/ha, struguri de masă – cu 13% – până la 38,9 q/ha.

Totodată, roada de fructe sâmburoase a constituit 56,4 q/ha – 108% din nivelul anului trecut, iar struguri de soiuri tehnice – 62 q/ha – 137%.

Producţia animalieră în general s-a majorat cu 3,3%. În particular, producţia cărnii (de pasăre şi vită) în masă vie a atins 146,3 mii tone (+7,6%). Însă lapte s-a produs cu 0,1% mai puţin faţă de anul trecut – 389,3 mii tone, ouă – mai puţin cu 13,6% – 414,2 mil. bucăţi.

Reducerea cantităților de porumb boabe față de sezonul anterior a redus drastic marjele de profit pentru porumb, aceasta fiind în anii trecuți una dintre cele mai profitabile culturi din mixul agricul­to­rilor.

La finele procesului de recoltare a porumbului, agricultorii  sunt dezamăgiți de aceasta, care a ajuns chiar și la 1,2 tone la hectar, asta în dependentă de hibrid, termenul de însămânțare și îngrășămintele utilizate. Anul trecut, aceeași respondenți au obținut o recoltă ce varia între 6 – 13 tone de porumb la hectar.

Potrivit Agravista, în raionul Drochia, la moment se recoltează ultimele hectare din suprafața totală însămânțată de 9 049,05 ha. Prețul de circa 2,50 – 2,90 lei/kg oferit de către intermediari e considerat unul derizoriu. În timp ce producția se anunță mai puțină decât în 2014, se observă că prețurile nu au suferit mari schimbări față de anul trecut când acesta era la un nivel de 2,00 – 2,50 lei/kg.

Producătorii mari susțin că lucrările de protecție și chimicalele folosite la un hectar constituie aproximativ 5 000 lei și se întreabă, oare câte boabe de porumb trebuie vândute pentru a recupera aceste cheltuieli.

Producătorii de porumb așteaptă un preț de minim 4,00 lei/kg pentru a-și recupera cheltuielile suportate.

Comisia Europeană a aprobat extinderea accesului preferenţial pe piaţa Uniunii Europene, peste volumele stabilite în Acordul de Asociere, pentru mai multe produse moldoveneşti, în mare parte pentru cereale.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare informează despre faptul că Comisia Europeană a aprobat extinderea accesului preferențial pe piața Uniunii Europene peste volumele indicative stabilite în Acordul de Asociere RM-UE de grîu, făină și aglomerate sub formă de pelete (pozițiile tarifare 1001 91 90 și 1001 99 00), orz, făină și aglomerate sub formă de pelete (poziția tarifară 1003 90 00), cereale prelucrate (24 poziții tarifare, inclusiv alcool etilic nedenaturat cu tărie alcoolică de minim 80%, și pînă la 80%).

Conform prevederilor Acordului de Asociere aceste produse cad sub incidența mecanismului de protecție împotriva eludării, care stabilește volume indicative anuale pentru exportul în UE. Volumele indicative stabilite pot fi depășite în baza argumentării de către Republica Moldova a existenței sau creșterii potențialului de producere și de livrare pe piețele externe.

Menționăm faptul că acceptul Comisiei Europene a fost primit în baza datelor justificative prezentate de Republica Moldova, urmare notificării Uniunii Europene cu privire la atingerea a 80% din cotele indicative stabilite.

 

Comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, a declarat că UE are sute de milioane de euro pentru a finanţa companiile mici şi mijlocii din Republica Moldova. Comisarul a menţionat, în cadrul unui briefing susţinut împreună cu premierul Valeriu Streleţ, că vizita la Chişinău îi permite să confirme prietenia, parteneriatul şi relaţia comercială foarte bună pe care o are UE cu Moldova, transmite IPN.

„Noi contribuim la îmbunătăţirea climatului investiţional cu tehnologii care ar putea să încurajeze creşterea economică şi să creeze noi locuri de muncă. Este evident că comerţul poate să fie o forţă de stabilizare în orice perioadă şi ne bucurăm de toate reformele bune şi substanţiale pe care le-a făcut Guvernul Moldovei”, a declarat Cecilia Malmstrom.

Comisarul european a subliniat că într-un an de când să implementează DCFTA au fost atinse rezultate foarte bune, chiar dacă exporturile Republicii Moldova per general s-au redus, cele spre UE au crescut. Oficialul spune că UE rămâne un partener foarte important pentru Republica Moldova, însă rămân încă multe lucruri de făcut. Astfel, potrivit comisarului european, există multe produse moldoveneşti care s-ar bucura de un real succes pe pieţele europene, cum ar fi carnea şi lactatele, însă ţara trebuie să asigure standardele de calitate şi de inofensivitate pentru a accesa pe piaţa UE.

Cecilia Malmstrom a accentuat că UE este îngrijorată de situaţia din ultima perioadă din Republica Moldova şi că este foarte important de a câştiga încrederea cetăţenilor în sistemul judecătoresc, care trebuie să fie echitabil, legea să se aplice în egală măsură faţă de toţi, iar aceasta va contribui la atragerea investiţiilor şi la crearea mai multor relaţii comerciale cu parteneri externi.

Comisarul european a adăugat că UE s-a implicat enorm în negocierea Acordului de Asociere şi aceasta a fost o investiţie de lungă durată, ceea ce se aşteaptă şi de la Republica Moldova. Însă, spune oficialul, acordul oricând poate fi reziliat de una din părţi dacă asta se va dori, în cazul în care ţara îşi va schimba vectorul de dezvoltare externă.

Oficial european s-a declarat îngrijorată de situaţia din sectorul bancar şi a spus că este important ca investigaţiile să fie continuate, iar cei vinovaţi să fie aduşi în faţa justiţiei, conform standardelor internaţionale.

Premierul, la rândul lui, a declarat că vizita la Chişinău a comisarului european pentru comerţ vine să încununeze un şir întreg de evenimente comune care au avut loc în ultimele săptămâni cu partenerii din Uniunea Europeană şi care, în realităţile actuale, confirmă că prin semnarea unui Acord de Asociere cu UE s-a pus în funcţiune un proces ireversibil ce va garanta dezvoltarea şi modernizarea ţării.

Cecilia Malmstrom se află o vizită de două zile în Republica Moldova. Comisarul european a avut o serie de întrevederi cu oficiali de la Chişinău, printre care şi preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. În cadrul vizitei, comisarul european a făcut totalurile unui an de la crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană.

Oportunitate pentru producătorii de carne din Regiunea Sud. Până la sfârșitul lunii aprilie a anului viitor, în raionul Căușeni va fi construit un abator conform celor mai noi standarde din domeniu.

Proiectul „Noi oportunități pentru producătorii de carne din Regiunea de Sud – Est” a fost prezentat de către Serghei Pantîr, reprezentantul raionului Căușeni, care a venit cu un proiect-soluție pentru a oferi noi oportunități pentru producătorii de carne din regiune, fiind de părere, că sacrificarea animalelor în condiții bune ar oferi o calitate mai bună a cărnii.

După spusele lui Serghei Pantîr, orice proiect este o problemă, orice problemă are o soluție. Problemele, care au dus spre elaborarea acestui proiect sunt:

• Produse de origine animalieră necompetitivă;
• Risc sanitar/alimentar sporit pentru consumatori;
• Lipsa infrastructurii corespunzătoare pentru certificare, sacrificare și prelucrare a produselor;
• Sectorul zootehnic necorespunzător.

Toate aceste probleme ducând direct la competitivitatea scăzută a produselor din sfera zootehnică locală. Luând în considerație, că în raionul Căușeni producerea cărnii de porc și vită este una din activitățile de bază, obiectivul general al proiectului este sporirea competitivității producătorilor de carne, prin crearea unui abator. Producătorii de carne livrează producția doar piețele mici. Această situație este nefavorabilă pentru crearea parteneriatelor cu întreprinderi de prelucrare a cărnii din republică, cât și peste hotarele ei.

Grupul țintă al proiectului după spusele reprezentantului de la Căușeni sunt trei întreprinderi, care au peste 3500 de capete de porcine, ovine și peste 2000 de fermieri și gospodării țărănești specializate în creșterea animalelor.

Ca rezultat al implementării  acestui proiect ar urma să se îmbunătățească accesul producătorilor de carne la serviciile de sacrificare și prelucrare primară a cărnii, care ar spori creșterea producției cu cel puțin 5%. Ar crește numărul de locuri de muncă și se va majora efectivul de animale.

Mai multe detalii ale acestui proiect le puteți consulta mai jos.

Producătorii de struguri de masă, legume și fructe din Regiunea de Sud a Republicii Moldova, întâmpină dificultăți extreme în realizarea producției proaspete din cauza numărului mare de gospodării țărănești (GȚ) cu o suprafață de până la 10.0 h prelucrate individual, ce au o capacitate mică de producere, prelucrare și realizare. O altă problemă este lipsa unei infrastructuri de prelucrare a producției agricole, dificultăți în corespunderea cu cerințe de calitate tot mai stringente pe piețele externe și interne dar și multe altele.

În acest scop, administrația raionului Cimișlia, la Conferința finală a proiectului „Consolidarea capacităților administrațiilor publice din Republica Moldova, Regiunea Sud” a venit cu ideea de proiect „Grupul de producători și casa de ambalare subregională”, care ar soluționa problema agricultorilor.

Construcția casei de ambalare urmărește creşterea veniturilor şi a competitivităţii producătorilor de struguri de masă, fructe și legume din Regiunea de Dezvoltare Sud.

Scopurile proiectului prezentat de către Natalia Răileanu și Maria Cereseu sunt:

1. Sporirea competitivității producției agricole pe piața internă și externă;
2. Facilitarea creării unui grup de producători agricoli prin crearea casei de ambalare, model pilot pentru RDS, dotat cu infrastructură de prelucrare și păstrare a producției și contribuirea la dezvoltarea infrastructurii de prelucrare și păstrare a producției agricole.

Beneficiarii proiectului sunt: grupul de producători agricoli și asociațiile lor, SRL, Gospodării Țărănești, fermieri regionali, consumatorii finali ai producției, cât și angajații casei de ambalare.

Impactul regional al proiectului este dezvoltarea infrastructurii de colectare, prelucrare, păstrare și comercializare a producției. La fel, urmărește scopul diversificării economiei, susținerea dezvoltării sectorului privat și sporirea capacităților de cooperare la nivel regional a producătorilor, dar și promovarea produselor pe pieți externe.

Casa de ambalare va funcționa în baza unui contract încheiat între APL de nivelul I, APL de nivelul II și Grupul de Producători, care vor administra Casa de Ambalare. CA va presta servicii gospodăriilor țărănești în baza unui tarif aprobat de către ei.

La momentul actual, pentru implementarea proiectului sunt efectuate următoarele acțiuni:

1. Este elaborată nota conceptuală a proiectului;
2. Se identifică o companie pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate;
3. Se identifică terenul public unde va fi construită clădirea CA;
4. Se identifică Grupul de Producători interesați în încheiere unui Parteneriat Public Privat(PPP).

În curând, în Republica Moldova, va fi inaugurată prima casă de ambalare a strugurilor și fructelor, amplasată în raionul Ialoveni, satul Costești. Urmează, ca până la sfârșitul lunii octombrie să fie organizată recepția finală a lucrărilor, pentru ca producătorii de struguri să poată depozita fructele în condiții de maximă siguranță.