Casa de ambalare de la Costești este gata. Până la sfârșitul lunii agricultorii își vor putea depozita producția

0

La Costești au fost finalizate lucrările de construcție a primei case de ambalare a strugurilor. Acest lucru a fost constatat în cadrul ședinței comisiei de recepție la terminarea lucrărilor care s-a desfășurat la data de 12 ocrombrie 2015. Proiectul pilot „Grup de producători şi Casă de ambalare pentru servicii moderne de marketing la export” a fost implementat de Agenția de Dezvoltare Regională Centru din Fondul Național de Dezvoltare Regională și cu contribuția Asociației de producători locali.

În cadrul proiectului au fost executate lucrări de terasament, instalarea carcasului metalic, rețele electrice exterioare, instalarea acoperișului din panouri portante ușoare din tablă profilată cu miez termoizolant, cu poliuretan expandat, finalizată instalarea panourilor sandwichi cu plastisol a tavanului casei de ambalare si a pereților exteriori.  De asemenea au fost executate lucrări de electromontare și construcția (turnarea) pardoselelor industriale șlefuite cu beton B25 elicopterizat.

Lucrările au demarat în primăvara anului 2014. Suma totală preconizată pentru construcția casei de ambalare este de 26 975,89 mii lei, suma aprobată din FNDR – 14 970,4 mii lei, iar 12 005,49 mii lei reprezintă contribuția proprie. Astfel, din contribuția asoțiaților a fost preconizată construcția pereului modificat, construcția căsuțelor autocare, achiziționarea ferestrelor  și ușilor pentru căsuțele autocare, instalarea sistemului pluvial și a panourilor exterioare. De asemenea, a fost montată platforma pentru instalarea utilajului (extern) precum și achiziționarea și instalarea utilajului frigorific.

Comisia de recepție a stabilit ca pînă la sfărșitul lunii octombrie să fie organizată recepția finală a lucrărilor pentru ca producătorii de struguri să poată depozita fructele în condiții de maximă siguranță.

Construcția casei de ambalare urmărește creşterea veniturilor şi a competitivităţii producătorilor de struguri de masă și fructe din Regiunea de Dezvoltare Centru.

FOTO. Tânărul care și-a construit de unul singur propriul tractor

0

“Ai auzit? Feciorul lui cumătru Colea şi-a făcut singur tractor!” – discutau doi bărbaţi în autorbuzul de rută, venind de la Chişinău. În ziua în care a împlinit 30 de ani Vasile Ciubuc din Oniţcani, după ce a servit oaspeţii la masa pregătită de soţie, a trecut cu fiecare, pe rând, prin garaj, să le satisfacă curiozitatea. Or, de când am auzit conversaţia consătenilor din autobuz, au trecut jumătate de an. De atunci despre isprava lui Vasile s-a dus vestea în tot satul.

Rugat să ne arate şi nouă “manufactura”, stăpânului îndată îi încep a sclipi ochii şi faţa i se luminează de un zâmbet mulţumit.

De-a lungul gardului se întind agregatele, la fel, meşterite de el: un plug, un cultivator pentru rândurile de vie, un cultivator pentru păpuşoi. “Da cât se poate de lucrat cu sapa?!”, răspunde Vasile la întrebarea, ce l-a făcut să se apuce de meşterit. Internetul l-a ajutat să se descurce în unele sisteme, pe care nu prea le ştia, o parte din piese le-a cumpărat, pe altele le-a adaptat din piesele avute prin gospodăria sa şi a tatălui său, şi el şofer de-o viaţă, care a adunat mai multe fiere decât îşi poate imagina un om departe de lumea tehnicii. De fapt, tatăl este cel care l-a ajutat de multe ori cu un sfat sau material.

„Iniţial am cumpărat un motor de tractor T-25, apoi am confecţionat punţile, am cumpărat roţi şi  multe piese, unele le-am comandat strungarilor. Nu am calculat deocamdată cât m-a costat tractorul, dar cred că mult mai ieftin decât dacă l-aş cumpăra din oferta existentă pe piaţă. În plus, cu o căldare de motorină lucrează toată ziua,” – spune Vasile, explicând cât de economă-i este maşinuţa.

În imagine: Vasile Ciubuc, alături de micul său “parc agricol” // FOTO: estcurier.md
În imagine: Vasile Ciubuc, alături de micul său “parc agricol” // FOTO: estcurier.md

Tânărul meşter spune că a lucrat la confecţionarea tractorului în pauzele dintre serviciile de la locul de muncă – este angajatul Departamentului sistemelor penitenciare. Din copilărie, muncile prin gospodărie, pe care părinţii le încredinţau celor doi fii, Vasile şi frate-său se străduiau să le “mecanizeze”, inventând tot felul de cărucioare “autobasculante” pentru adusul ierbii la iepuri, scosul gunoiului din coteţ, sau sănii cu “buldozer”, cu care era mai uşor să facă cărări prin omăt, decât cu lopata … Beneficiarii invenţiilor deseori erau şi buneii, cărora nepoţii le ajutau prin gospodărie. Înainte să–şi meşterească tractorul, Vasile a confecţionat o maşinuţă specială pentru săditul şi scosul cartofilor, drept că este electrică, şi o poate folosi doar în perimetrul curţii, dar contează rezultatul – nu se alege cu spatele rupt după câteva ore de muncă cu sapa sau hârleţul! Vasile susţine că nu are de gând să presteze servicii, deoarece nu are timp pentru asta, ci doar să-şi prelucreze arii atribuiţi familiei.

Deşi nu a urmat vreo facultate, mulţumindu-se cu studii medii, pasiunea pentru lucrul manual, pentru tehnică, în special, îl ţine mare parte din orele libere în garaj, pasionat fiind de tot ce este pe roţi, mecanizat şi care-i uşurează muncile de pe lângă casă.

S. Cernov // Estcurier.md

În războiul de pe piaţa conservelor se implică şi sindicatele

0

Angajaţii fabricilor din Cupcini, Floreşti şi Ungheni ale companiei Natur-Bravo trebuiau să protesteze astăzi în faţa întreprinderilor unde lucrează împotriva activităţii ilegale a companiei cu capital ucrainean TB „Fruit” SRL din Edineţ. Protestele sunt organizate de către organizaţiile sindicale ale fabricilor.

Potrivit lui Maxim Brăila, juristul Natur-Bravo, nemulţumirea angajaţilor, în special a celor din Cupcini sunt cauzate de faptul că investitorul ucrainean a început activitatea fără a se conforma prevederilor legislaţiei privind autorizaţiile ecologice, de siguranţă a alimentelor sau de arhitectură şi urbanism.

„Deşi n-a primit autorizaţii nici de la Inspectoratul Ecologic de Stat, nici de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, nici de la direcţia de Arhitectură şi Urbanism, TB „Fruit” a început activitatea.”, relatează Maxim Brăila.

În plus, juristul spune că, din cauza că fabrica din Edineţ utilizează în calitate de combustibil lemnul, pe piaţa locală a apărut un deficit acut de lemn pentru foc, preţul crescând de la 600 la 900 de lei pentru un metru cub.

Totodată, arderea lemnului poluează atmosfera oraşului Edineţ şi a suburbiilor. Altă problemă de ordin ecologic, ce derivă din activitatea TB Fruit ar fi evacuarea deşeurilor. Acestea, potrivit lui Brăila, nefiind evacuate conform standardelor ecologice, poluează apele din regiunea Edineţ şi Cupcini.

De asemenea, obiectivele industriale, construite de TB Fruit pe teritoriul Parcului Industrial Edineţ, nu sunt până în prezent înregistrate la Cadastru.

Ce ţine de piaţa de profil, juristul spune că şi la acest capitol TB Fruit nu şi-a respectat promisiunile iniţiale. Compania ar fi promis la momentul iniţierii investiţiei să planteze livezi de mere pentru a nu distorsiona piaţa şi a crea deficit de materie primă. Această promisiune n-a fost îndeplinită.

Potrivit lui Brăila, protestatarii vor cere ca TB Fruit să se conformeze legislaţiei moldoveneşti.

Curtea Supremă de Justiţie a calificat investiţia drept ilegală

Concursul de selectare a rezidenţilor parcului industrial Edineţ în toamna anului 2013 a avut loc cu grave abateri de la legislaţie, se vorbeşte în concluzia Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) din 23 septembrie, curent.

După un proces care a durat doi ani CSJ a pronunţat sentinţa finală, declarând ilegală activitatea rezidenţilor parcului.

„În 2013, Ministerul Economiei în termeni reduşi a creat la Edineţ un parc industrial, organizând în grabă concursul de selectare a rezidenţilor. Comisia nu a selectat cele mai bune oferte ci a declarat din start trei proiecte investiţionale de acelaşi profil şi a divizat suprafaţa parcului în trei zone mici, cu mult mai mici decât s-a indicat în proiecte. Aceasta a generat indignarea competitorilor şi tuturor procesatorilor din ramură.”, se spune în decizia CSJ.

Mai mult, potrivit deciziei curţii, Ministerul Economiei din Republica Moldova l-a asigurat pe investitorul ucrainean de susţinere şi colaborare pentru a demara construcţia fabricii de producere a sucului concentrat, l-a declarat câştigător al concursului şi i-a acordat titlu de rezident al Parcului industrial „Edineţ” până la petrecerea propriu zisă concursului din 27 septembrie 2013. Astfel, în luna iulie 2013, Parcul industrial nu era format, însă Ministerul Economiei din Republica Moldova într-adevăr l-a asigurat pe participantul din Ucraina la concurs pentru realizarea Proiectului investiţional şi a transformat desfăşurarea concursului din 27 septembrie 2013 într-o farsă”, se spune în decizia CSJ.

Suspectaţi de evaziune de 300 milioane de hrivne

Amintim că mai multe firme ce fac parte din grupul TB Fruit au fost învinuite în Ucraina de evaziune fiscală de circa 300 milioane de hrivne sau 260 milioane de lei. În acelaşi timp administraţia companiei susţine că acuzaţiile nu au suport juridic şi documentar.

Investiţie de 25 milioane de euro

În septembrie 2013, în cadrul unui tender organizat de Ministerul Economiei au fost selectate trei companii care să devină rezidente a Parcului Industrial Edineţ, unde trebuiau să construiască fiecare câte o fabrică de sucuri: Natur Bravo şi Orhei-Vit din Moldova şi T.B. Fruit din Ucraina.

Compania ucraineană a fost singura care a început şi practic a finalizat lucrările de construcţie a unei fabrici de producere a concentratelor de sucuri din mere. Este adevărat că din cauza crizei şi mai ales războiului din estul Ucrainei, TB Fruit a fost nevoită să amâne cu un an realizarea proiectului.

TB Fruit s-a angajat să facă investiţii de circa 25 milioane de euro în fabrica de la Edineţ, 180 locuri de muncă şi o producţie anuală de 516 milioane de lei.

Potrivit lui Maxim Brăila, la moment compania are angajaţi la fabrica din Edineţ cel mult 50 de angajaţi.

Via Mold-Street

Recomandările experților de la Banca Mondială pentru modernizarea agriculturii din R. Moldova

0

Experții Băncii Mondiale (BM) au studiat eficiența agriculturii Moldovei, propunând câteva recomandări capabile să sporească contribuția ramurii la PIB.

Potrivit agenției „INFOTAG”, luni într-o conferință de presă la reprezentanța BM la Chișinău experții băncii au indicat importanța agriculturii pentru economia Moldovei. Ramura la 14% formeayă PIB-ul, în agricultură muncesc 25% din populația aptă a țării.

În prezent agricultura se menține grație subvențiilor de stat, investițiilor în sectorul serviciilor destinate acestei ramuri, precum și donatorilor, care oferă resurse bugetului pentru programuri speciale de sprijinire a agriculturii.

Studiul menționează că nu au avut loc schimbări în sectorul serviciilor pentru agricultură, care în RM sunt prestate ca și cu 25 de ani în fosta URSS. Studiile și cercetările pentru ramură, ca și pregătirea specialiștilor pentru agricultură au eficiență redusă.

Experții băncii recomandă statului pe viitor ca serie de programe țintă din agricultură să fie modificate și completate, iar la unele să se renunțe, de exemplu la programul de asigurare a riscurilor în agricultură, care este realizat din resursele statului și Serviciul Antigrindină.

Raportul recomandă modificarea atitudinii față de preferințele fiscale, care în prezent sunt aplicate în sectorul agricol din Moldova. Este vorba despre propunerea de a trece la TVA de 20% față de 8% și achitarea impozitului pe venit de 12%, nu 7%.

Analiza afacerilor întreprinderilor mici și mijlocii din agricultură a demonstrat că această categorie de întreprinderi nu beneficiază de preferințe din TVA de 8%, atunci când întreprinderile mari au mult de câștigat.

Aplicarea TVA în agricultură de 20% ar oferi bugetului suplimentar 500 mil. lei, sau peste 0,5% din PIB-ul statului.

Şcolile profesionale vor instrui specialişti în sectorul energiei din biomasă

0

Şcolile profesionale din R. Moldova lansează noi cursuri educaţionale dedicate sectorului energiei din biomasă, răspunzând astfel cererii de profesionişti solicitaţi  în sectorul energetic. Iniţiativa aparţine Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, care sprijină autorităţile în crearea unui sistem național de formare profesională a muncitorilor calificați în sector.

Ministerul Educaţiei şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au semnat astăzi un Memorandum de parteneriat în dezvoltarea sectorului de învățământ profesional tehnic.

Ministrul Educației Corina Fusu a exprimat mulțumiri Uniunii Europene şi Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru „susţinerea unui proiect de viitor, care ne va ajuta să sporim securitatea energetică a Republicii Moldova”.

„Documentul semnat astăzi vine să sprijine Ministerul Educaţiei în angajamentele asumate privind modernizarea învățământului profesional tehnic și adaptarea ofertei curriculare la cerințele pieței muncii”, a afirmat doamna Ministru.

Deja în acest an de învăţământ, elevii din trei şcoli profesionale tehnice din R. Moldova  vor studia noile specialităţi „Plantele energetice – sursă de energie regenerabilă” pentru meseria Silvicultor şi „Centrale termice pe biocombustibil solid”  pentru meseria Operator în sala de cazane. Este vorba de şcolile profesionale din s. Cuhureştii de Sus, rl Floreşti; or. Orhei şi şcoala Nr 3 din Chişinău.

„Semnarea Memorandumului cu Ministerul Educaţiei reprezintă continuarea parteneriatului strategic iniţiat acum trei ani datorită căruia deja peste 19.000 de elevi din 340 de şcoli au studiat cursul de energie regenerabilă,  curs ce a demonstrat importanţa educaţiei eco în rândul tinerei generaţii. La fel de valoroasă este pregătirea viitorilor profesionişti solicitaţi pe piaţa de producere şi consum a energiei din biomasă.  Pilotarea noilor module inovative în şcolile profesionale reprezintă un efort comun în oferirea unei căi mai sustenabile pentru dezvoltarea R. Moldova şi în creşterea cetăţenilor responsabili ce vor schimba viitorul R. Moldova ”, susţine Dafina  Gercheva, reprezentantă rezidentă PNUD Moldova, coordonatoare rezidentă ONU în Moldova.

Şcolile profesionale menţionate vor preda specialităţile noi în baza programului educaţional elaborat cu sprijinul financiar al Proiectului Energie şi Biomasă. De asemenea, elevii vor avea acces direct la tehnologiile studiate, în şcoli fiind instalate centrale termice pe biomasă de diferit tip, iar pe teritoriul şcolilor fiind plantate salcie şi salcâm energetic, achiziţii realizate din fondurile europene ale Proiectului Energie şi Biomasă.

“Suntem bucuroşi să participăm la semnarea Memorandumului dintre Proiectul Energie şi Biomasă şi Ministerul Educaţiei. Obiectivul  cheie al  investiţiilor Uniunii Europene realizate prin acest proiect rezidă în asigurarea dezvoltării sectorului energiei din biomasă ce solicită specialişti bine instruiţii,  apţi să opereze şi să valorifice la maxim noile tehnologii din sector. Un alt aspect pozitiv este faptul că în anii ce urmează sectorul energiei din biomasă va oferi tot mai multe oportunităţi de angajare pentru oamenii din R. Moldova!”, a subliniat Alexandre Darras, attaché – manager de proiect în cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova.

Pe durata cursului de studiu, viitorii specialişti vor efectua vizite de studiu la producătorii de biocombustibil, la instituţiile racordate la sisteme de încălzire pe biomasă, la întreprinderi de asamblare şi producere a cazanelor pe biomasă în R. Moldova.

„Şcolile profesionale, parte a noului curs educaţional, vor beneficia de asistenţa Centrului Unic de Informare în sectorul energiei durabile, activităţile de iniţiere a căruia au fost lansate în octombrie curent de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică. Viitorii specialişti, inclusiv managerii energetici, vor putea participa la instruirile organizate în cadrul Centrului, vor face schimb de informaţii şi vor beneficia de expertiza specialiştilor în sector”, afirmă Mihai Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Livada de migdali din apropierea satului Dubovca

0

Cultura migdalului este una relativ nouă în raionul Hânceşti, cei care au sădit livezi de migdal putând fi număraţi pe degete. Printre producătorii agricoli care au experimentat acest soi, sădind livezi proprii, se numără şi familia Poparcea Valeriu şi Angela din Dubovca, com. Bozieni.

Soţii Poparcea se bucură în această toamnă de prima roadă a migdalilor, pe care i-au sădit acum patru ani pe o suprafaţă de cca 40 de sote în apropierea satului Dubovca. Gospodarul casei, dl Valeriu, este cel care se ocupă cu culturile agricole, fiind un iubitor împătimit al pământului. Dânsul are şi vie, dar şi mai multe hectare de teren arabil luate în arendă de la săteni pe care cultivă porumb, grâu, floarea-soarelui cu tehnica agricolă proprie. Sătenii sunt mulţumiţi că pământurile lor nu stau în pârloagă şi, pentru că nu le pot cultiva de sine stătător, au un venit sigur la sfârşit de an din roada pe care agricultorul o adună.

Deoarece în plin sezon agricol, dl Valeriu este mai tot timpul în câmp, soţia sa, dna Angela, care este bibliotecară la biblioteca publică din sat, ne-a făcut o excursie în livadă şi ne-a povestit cum se cultivă acest soi de pomi fructiferi care fac parte din familia rozaceelor, la fel ca trandafirii, dar care seamănă mai mult cu prunul după forma fructelor.

„Soţul a hotărât să planteze livada de migdali fiind sfătuit de dl Ilie Ţurcanu, inginerul cadastral din primărie şi un bun prieten – menţionează dna Angela. A fost ca o încercare, un experiment, dar am plantat aceşti pomi şi din considerentul că migdalul este apreciat, nu necesită îngrijiri speciale şi este uşor de cultivat, nefiind pretenţios, doar că e sensibil la îngheţ. La început, când copacii creşteau, au fost curăţaţi, fiindu-le formate tulpinile, deoarece ei cresc ca arbuştii. Pe parcurs, alte îngrijiri precum stropitul sau curăţatul nu au fost  necesare, doar înlăturarea buruienilor, ca să fie livada curată.”

În această toamnă, soţii s-au bucurat de prima roadă – cca 100 kilograme de sâmburi, pe care i-au bătut cu prăjina, la fel cum se bat nucile, după care le culegi de pe jos.

„După ce le culegem, le curăţim de coaja verde şi le punem la uscat în pod. După ce se vor usca, vom căuta o modalitate de a le comercializa – ne spune dna Angela, specificând că, fiind la prima roadă, încă nu ştiu sub ce formă le vor comercializa – de miez sau de sâmburi. Am încercat mai multe reţete de dulciuri în care am adăugat migdale fărâmiţate, acestea fiind folosite la prepararea checurilor, tortelor, dar au şi proprietăţi curative. Fiicei noastre Aliona îi plac migdalele prăjite cu sare în tigaie. Sunt foarte gustoase!”

Anul trecut, pomii au fost plini de floare, însă, fiind sensibili la frig, au îngheţat, astfel încât nu au dat roadă. În primăvara acestui an, livada a înflorit, fiind doldora de floare.

„Livada e foarte frumoasă primăvara, când înfloreşte. Florile sunt de culoare roz şi seamănă cu florile piersicului, doar că sunt mai bogate. Parcă eşti în rai când vezi aşa frumuseţe!” – ne împărtăşeşte cu emoţie proprietara, invitându-ne la primăvara viitoare să admirăm livada înflorită.

Acum, Valeriu Poparcea, însufleţit de experienţa acumulată, se gândeşte să mai planteze migdali. Este un venit pentru familie, dar şi o plăcere când admiri copacii înfloriţi, iar, toamna, roada gata să facă parte din delicioasele şi rafinatele produse de patiserie de pe mesele gospodinelor.

Via Curierul de Hâncești

Bilanțul oficial prezentat de MAIA și ONVV cu privire la cum a decurs Ziua Vinului ediția 2015

0

Mii de pasionați de Vinul Moldovei au fost găzduiți la vinăriile din țară de Ziua Națională a Vinului (ZNV), sărbătorită între 3-4 octombrie. Evenimentul s-a desfășurat în premieră într-un nou format, descentralizat – activitățile dedicate au avut loc în 11 destinații vitivinicole autohtone cu tradiții. În cadrul conferinței de presă desfășurate la data de 9 octombrie 2015 la Chișinău, organizatorii – Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și companiile vinicole participante – au făcut publice totalurile și rezultatele celui mai important eveniment național în domeniul vitivinicol.

Vlad Loghin, Viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova: „Ne bucurăm pentru faptul că noul format al Zilei Naționale a Vinului 2015 a fost salutat și apreciat de către pasionații de Vinul Moldovei atât din țară, cât și de peste hotare. Considerăm că împreună cu toți partenerii de organizare și participanții la eveniment am reușit să realizăm scopul propus în cadrul acestei ediții – de a promova tradițiile vinificației naționale și cultura de consum a vinului de calitate la vinării, acolo unde iau naștere cele mai bune vinuri și divinuri produse în Moldova.”

Noul concept organizatoric

Conform noului concept oranizatoric, elaborat de ONVV împreună cu partenerii săi, Ziua Națională a Vinului 2015 a fost găzduită pentru prima dată de companiile vinicole. Astfel, activitățile dedicate sărbătorii naționale s-au desfășurat pe 3 și 4 octombrie în vinăriile „Cricova”, „Asconi”, „Purcari”, „Et Cetera”, „Castel Mimi”, „Mileștii Mici”, „Chateau Vartely”, „Migdal-P”, „Poiana” și producătorul de divinuri „Aroma”, iar membrii Asociației Micilor Producători de Vinuri și vinăriile: Fautor, Barza Albă și Gitana Winery și-au întâlnit oaspeții la pensiunea Butuceni, din complexul Orheiul Vechi.

Pentru a informa cetățenii și vizitatorii țării noastre despre activitățile dedicate Zilei Naționale a Viei și Vinului 2015, dar și pentru a-i ajuta să ajungă confortabil la destinația dorită, Oficiul Național al Viei și Vinului a instalat Info Point-uri în puncte strategice din capitală. De asemenea, a pus la dispoziția vizitatorilor autocare care au efectuat curse gratuite din Chișinău spre vinării, pe parcursul ambelor zile ale evenimentului, în funcție de capacitatea fiecărei destinații.

Pentru comoditatea participanților, biletele pentru tururile vinicole au putut fi cumpărate prin mai multe modalități: în prealabil, direct de la vinării sau pe loc, chiar la intrarea în vinării.

De asemenea, în cadrul evenimentului, au fost decernate cele 2 premii naționale instituite cu scopul de a promova excelența în domeniul vinificației din Republica Moldova: „Marele premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol 2015”, câștigat de compania „Asconi” și premiul „Petru Ungureanu” fiind acordat lui Vasile Luca, oenolog-profesionist care activează în cadrul companiei „Cricova”.

Dumitru Munteanu, Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Sărbătorirea Zilei Naționale a Vinului în acest format a oferit posibilitatea pasionaților de Vinul Moldovei să cunoască mai îndeaproape vinurile preferate, originea și creatorii lor. Formatul Zilei Naționale a Vinului din anul viitor va fi discutat cu companiile vinicole, dar, cu siguranță, evenimentul din acest an a fost unul de succes, așa cum arată și datele statistice.”

Ion Luca, Președintele Asociației micilor producători de vinuri din Moldova: „Noul format de organizare a Festivalului Vinului ne-a arătat cât de important este să scoatem consumatorul din zona lui de confort și să-l aducem acolo unde, de fapt, acest vin se produce. În restaurant ei pot servi acest vin și la Chișinău,dar nu toți au posibilitatea să vadă locul unde crește vița-de-vie și să participe măcar pentru o zi la prelucrarea strugurilor. Eu cred că urmează un proces foarte intens de reflectare și concepere a unui format de organizare a acestei sărbători, care să reprezinte un mix de activități din Piața Marii Adunări Naționale și activități organizate în regiuni, la vinării, pentru ca atât consumatorul local, cât și vizitatorii dinafara țării să cunoască cât de frumoasă este, de fapt, țara noastră.”

Ediția ZNV 2015 în cifre

  • Cele 3 InfoPoint-uri au distribuit un număr de 15000 pliante informative despre tururile vinicole persoanelor interesate de eveniment.
  • 9200 de sticle promoționale cu vin de soi Rară neagră, cu designul special „Welcome to Moldova” au fost oferite vizitatorilor țării noastre, care au sosit la Aeroportul Internațional Chișinău în perioada 1-4 octombrie 2015.
  • Sărbătoarea a fost găzduită de 10 companii vinicole și de membri ai Asociației Micilor Producători de Vinuri și alți producători mici, care au organizat un eveniment comun la Orheiul Vechi.
  • 13 autocare și 11 microbuze au efectuat 102 curse dus-întors spre și de la cele 11 destinații vinicole incluse în program.
  • Circa 3000 vizitatori au ajuns la vinării cu transportul gratuit, pus la dispoziție de către ONVV.
  • Aproximativ 17000 de persoane au participat în total la activitățile dedicate Zilei Naționale a Vinului 2015, organizate de către companiile vinicole.
  • Circa 2200 de turiști străini au vizitat în zilele de 3 și 4 octombrie vinăriile participante la Ziua Națională a Vinului.
  • 297 pachete turistice au fost vândute prin agențiile turistice la 4 cele mai vizitate vinării: Mileștii Mici, Cricova, Chateau Vartely și Purcari.
  • 15000 de sticle au fost vândute de către vinării în cele 2 zile ale evenimentului, cumpărătorii beneficiind de prețuri reduse și oferte speciale.
  • Ziua Națională a Vinului a fost reflectată în mass-media internațională de către 13 jurnaliști străini din SUA, Polonia și Marea Britanie, prezenți la eveniment.
  • 11 bloggeri apreciați, dintre care 6 din Republica Moldova și 5 din România și 8 jurnaliști din presa națională au participat la Drumul Vinului 2015, în cadrul căruia au degustat peste 70 de tipuri de vin de la 6 vinării din țară.
  • În total, Oficiul Național al Viei și Vinului, a alocat 793,000 lei pentru asigurarea suportului logistic necesar pentru buna organizare a Zilei Naționale a Vinului 2015, dintre care 227000 lei – pentru transport gratuit.

Organizatori și parteneri

Ziua Naţională a Vinului 2015 a fost organizată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, Asociația micilor producători și alte companii vinicole, precum și cu suportul Aeroportului Internațional Chișinău.

Rezultatele vizitei delegației conduse de ministrul Ion Sula la Moscova

0

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, Ion Sula, însoțit de directorul general interimar al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Grigore Porcescu, a efectuat o vizită oficială la Moscova, în perioada 07-08 octombrie curent, la invitația Ministrului Agriculturii Federației Ruse, Alexandru Tkachyov, unde a participat la deschiderea expoziției „Zolotaia Oseni” 2015.

În cadrul vizitei, Ion Sula și Grigore Porcescu au avut o întrevedere cu viceministrul rus al Agriculturi și șeful Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor). Interlocutorii au vorbit despre progresele înregistrate de ANSA în domeniul sanitar veterinar și despre înlăturarea problemelor depistate la unitățile de sacrificare a animalelor în urma vizitei experților Rosselhoznadzor din noiembrie 2014. Partea moldovenească a solicitat să fie incluse în lista exportatorilor produselor din carne și celelalte companii moldovenești care corespund criteriilor de igienă și siguranță cerute de Federația Rusă.

Totodată, Ion Sula a menționat îmbunătățirea condițiilor în procesul de producere din domeniul fitosanitar, infrastructura post-recoltare și procesare a produselor horticole. Oficialii din Republica Moldova au solicitat ca pe perioada de iarnă, specialiștii pe domeniul fitosanitar din Federația Rusă să efectueze o vizită în Republica Moldova pentru a discuta cu specialiștii de la ANSA despre prevederile cerințelor fitosanitare ale Federației Ruse. Oficialii moldoveni au propus ca părțile să revină la prevederile Memorandumului, semnat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, privind asigurarea inofensivității producției de origine vegetală exportate, la compartimentul „reziduuri de pesticide şi conţinutul de nitraţi”, prin care toți producătorii și exportatorii care corespund condițiilor și cerințelor fitosanitare și de inofensivitate să fie incluși în lista exportatorilor. Părțile au convenit ca MAIA, împreună cu ANSA, să evalueze listele existente și să informeze Rosselhoznadzor în termeni cât mai restrânși. Totodată Republica Moldova trebuie să informeze partea rusă despre cantitățile produse și depozitate de fructe și struguri de masă până la moment. În scurt timp, la invitația părții moldovenești o echipa de experți ruși va vizita pepinierele cu material săditor și depozitele de păstrare a merelor și strugurilor de masă din Republica Moldova.

Interlocutorii au discutat și despre implementarea sistemului informațional electronic de trasabilitate ARGUS și FITO ARGUS, fiind evaluate posibilitățile de a fi ajustat și aplicat în Republica Moldova pentru a fi ulterior interconectat cu cel al Federației Ruse. Acest sistem ar permite monitorizarea mai eficientă a trasabilității produselor agroalimentare exportate sau importate.

În cadrul vizitei întreprinse la Moscova, Ministrul moldovean al Agriculturii a discutat și cu omologul său rus, A. Tkachyov, despre colaborarea interinstituțională și științifică în domeniul agricol, despre posibilitățile de intensificare a comerțului cu produse agroalimentare. Un subiect aparte a fost accesul producătorilor de fructe, carne, conserve și vinuri pe piața Federației Ruse. De comun acord, a fost acceptată propunerea de a fi organizat la începutul anului 2016 colegiul comun al ministerelor Agriculturii celor două state.

La final, Ion Sula l-a invitat pe ministrul rus al Agriculturii să întreprindă o vizită în Republica Moldova în viitorul apropiat.

Cea mai tehnologizată gospodărie din Chișinău are energie solară, eoliană și chiar geotermală

1

De aproximativ 2 ani, Gheorghe Cimbir din Chişinău nu achită niciun leu pentru încălzire, apă caldă menajeră, climatizare şi energie electrică. Pare incredibil, dar e adevărat. Ba mai mult ca atât, gospodăria livrează surplusul de energie electrică în reţea.

Fiind pasionat de energia regenerabilă, Gheorghe Cimbir şi-a realizat visul ca soarele, vântul şi pamântul să lucreze pentru el. Şi-a instalat o turbină eoliană, iar pe acoperişul casei a amplasat 46 panouri fotovoltaice. Energia electrică obţinută este suficientă pentru acoperirea necesităţilor casnice, iar surplusul este vândut pentru RED Union Fenosa.

Acum doi ani, gospodarul a finalizat de construit o nouă casă cu suprafata de 185 m2. Având deja o experienţă reuşită în domeniul SER, Gheorghe Cimbir a transformat-o în una cu un consum zero de energie. În acest scop, acesta a apelat la serviciile unei companii, specializată în implementarea proiectelor energetice.

“Până a pune prima piatră la temelia casei, în baza calculelor termotehnice şi electrotehnice am dimensionat împreună cu domnul Cimbir, instalaţia geotermală şi cea fotovoltaică. În calcule au fost căutate câteva soluţii de izolare termica a casei, fiind aleasă aceea care va asigura recuperarea investiţiei în decurs de 8 ani. Investiţia a constutuit circa 400 mii lei”, spune Iurie Tidva, directorul companiei.

În procesul de implemenare a proiectului au fost utilizate materiale produse în Republica Moldova: ţeavă din polietilenă pentru sonde, ţeavă PEX pentru încălzirea în pardoseală, colectoare, accesorii de fixare. Potrivit lui Iurie Tidva, acest tip de proiect este rezultatul a mai multor ani de muncă. Instalaţiile de aşa gen pot fi aplicate, în special, în grădiniţe, săli de sport şi altele, unde este posibila incalzirea spaţiilor prin pardoseală.

Chiar şi în cazul în care casa nu ar fi alimentată cu energie electrică regenerabilă, ea ar rămâne oricum una destul de eficienta energetic, iar facturile lunare pentru încălzirea celor 185 m2 în perioada de iarnă nu ar depăşi suma de 600 lei. Pentru deţinătorii de imobile cu aceiaşi suprafaţă ar fi benefică efectuarea unei analize comparative dintre costurile pentru încălzire cu cele de referinţă ale domnului Cimbir.

Casa lui Gheorghe Cimbir este un exemplu clasic de abordare inginerească profesională. Cu implicarea inginerilor în domeniu, dotaţi cu programe specializate de calcul, poate fi găsită soluţia optimală şi pentru alte obiective de succes.