Ministrul Mediului declară război braconierilor. Se anunţă schimbări în legislaţia ecologică

Agrobiznes
-
0
Ministrul Mediului declară război braconierilor. Se anunţă schimbări în legislaţia ecologică

Ministerul Mediului va veni în timpul apropiat cu un pachet de amendamente la legislaţia ecologică privind protecţia mediului şi combaterea braconajului. Anunţul a fost făcut de către ministru mediului, Valeriu Munteanu, în cadrul emisiunii „Replica” de la postul de televiziune „Prime”, transmite IPN.

„Vom cere înăsprirea pedepsei pentru braconaj până la confiscarea transportului şi condamnarea la puşcărie, vom modifica şi legislaţia cu privire la vânătoare, să fie ajustată la normele europene şi să excludem monopolul Societăţii vânătorilor şi pescarilor. Va fi abrogată hotărârea de Guvern care permitea darea în arendă a pădurilor şi va fi interzisă extragerea nisipului din râul Nistru. De asemenea, ne vom adresa conducerii de la Kiev pentru a conveni împreună pentru o perioadă de prohibiţie a pescuitului în râul Nistru”, a spus ministrul.

Valeriu Munteanu a mai adăugat că nu va ceda protestelor Societăţii vânătorilor şi pescarilor.

„Au fost făcute evaluări şi s-a atestat o scădere dramatică a numărului iepurilor de câmp şi păsărilor de apă. Multe specii urmează a fi incluse în Cartea Roşie. Au încercat să mă influenţeze. Chiar au încercat să mă mituiască cu o armă de vânătoare, care costă cel puţin trei mii de Euro”, a declarat Munteanu.

Ministrul mediului a recunoscut că există fenomenul corupţiei în sistemul pe care îl conduce.

„Chiar din primele zile când am venit la minister în anticamera aşteptau câte 20-30 de persoane, care aveau cadouri pentru mine, chipurile să mă felicite cu desemnarea în funcţie. Nu le-am permis la nimeni. Ce mai înrăiţi vânători sunt judecătorii şi procurorii, iar şefii inspectoratelor ecologice îi deservesc pregătindu-le carnea la grătar. Sunt interese foarte mari. Dar consider că 80 la sută din angajaţii sistemului de protecţie a mediului sunt oneşti şi vom reuşi să facem ordine”, a spus Valeriu Munteanu.

Cu ce se ocupă cel mai bogat agricultor din Moldova

Lilia Nicuriuc
-
0
Cu ce se ocupă cel mai bogat agricultor din Moldova

Cel mai bogat agricultor din țara noastră locuiește în localitatea Rediul de Jos, raionul Fălești. Este nimeni altul decât Nicolae Chictenco, în vârstă de aproximativ 70 de ani.  este milionar, iar averea lui crește de la o zi la alta.

Deși este milionar și averea lui crește de la o zi la alta, Nicolae Chictenco nu-și cumpără mașini de lux ca alții, ci investește în tehnică agricolă modernă pentru arat și semănat.

Echipa „Asfalt de Moldova” i-a făcut recent o vizită domnului Chictenco. La moment, agricultorul se mândrește cu tonele de soie din hambar pe care le-a recoltat. Spune că are o comoară în hambar. A semănat mai multe soiuri pe care le-a denumit cu nume de fete.

„Am o comoară aici în depozit. Colaborez cu companii străine care sunt origineratori buni de mai multe soiuri de soia timpurie. Am luat de la ei și am semănat. Uitați-vă și dvs ce roadă bogată am”, a spus fermierul.

Nicolae Chictenco mai este cunoscut și ca împăratul nucilor, pentru că și-a agonisit averea de pe vânzarea și cumpărarea acestor pomi. Astăzi deține propriile soiuri de nuci, cinci dintre care își așteaptă acreditarea la Academia de Științe.

Mai mult, de șase ani, agricultorul crește în grădina sa bambus. Spune că un prieten i-a adus un lăstar din Sri Lanka.

„Cartofi și porumb în țara noastră crește aproape fiecare, dar, de exemplu, ginseng, lămâi chinezesc, bambuc – mai rar. Bambusul mi l-a adus din Sri Kanka un bun prieten. A adus un lăstar în buzunar. Așa, în buzunar, prin contrabandă. L-a luat din munți, unde e frig, adică sunt condiții meteo cam ca la noi. Deacuma, după șase ani de când l-am plantat, mă tem că o să mă scoată din ogradă. Uitați-vă cât de repede se extinde plantația”, se mândrește Nicolae Chictenco.

Pe lângă legume, în grădină mai crește lămâi și lămâi chinezești, care sunt de trei ori mai acri decât cei obișnuiți. El spune că a găsit formula magică de a crește fructe exotice în grădinile noastre, iar în câțiva ani agricultorii de la noi ar putea să recolteze ginseng și portocale. Astfel, culturile de porumb, grâu și floarea-soarelui ar putea dispărea de pe meleagurile noastre.

Vinificator în Moldova, miliardar în Rusia

Agrobiznes
-
3
Vinificator în Moldova, miliardar în Rusia

Omul de afaceri din Moldova Vasile Dragan a fost inclus al doilea an la rând în topul celor mai bogaţi 200 de oameni de afaceri din Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime din Rusia.

Potrivit publicaţiei „Delovoy Petersburg„, Vasile Dragan ar avea o avere de 1,2 miliarde de ruble în Rusia (circa 19 milioane de dolari) şi ocupă locul 185 în clasamentul, care îi are în frunte pe miliardarii Ghenadi Timcenko, Arkadi şi Boris Rotenberg.

Anul trecut clasamentul a inclus doar 158 de persoane, iar Dragan a ocupat locul 150, cu o avere de 1,1 miliarde de ruble (peste 32 de milioane de dolari).

Autorii susţin că în clasament au fost incluse persoanele care deţin afaceri şi îşi desfăşoară activitatea în „a doua capitală a Rusiei”, cum este considerat Sankt Petersburgul.

Potrivit publicaţiei principala afacere a lui Vasile Dragan şi Sankt Petersburg este fabrica Igristîe Vina, cel mai mare producător de vinuri spumante din Rusia. Totodată anunţă că alte două întreprinderi fondate de Vasile Dragan „Novaya Bavaria” şi fabrica de bere Slaviansk au fost lichidate anul trecut.

Autorii nu menţionează activele deţinute de Vasile Dragan în Moldova şi alte ţări, dar acestea sunt destul de importante.

Astfel în anul 2013 Vasile Drăgan a preluat vinăria Contarini din Italia, care deţine o cotă substanţială pe piaţa spumantelor din Italia. Tranzacţia estimată la peste 20 de milioane de euro se înscrie perfect în strategia de dezvoltare a afacerilor lui Dragan întrucât Italia este unul dintre principalii furnizori de vinuri pe piaţa rusă.

Dragan a deţinut şi deţine direct sau prin intermediul rudelor afaceri importante în Republica Moldova. În prezent grupul controlat de el şi rudele sale concentrează cinci fabrici de vinuri, întreprinderile de prelucrare şi procesare a cărnii Carmez şi Farm Meat Grup, dar şi cea mai mare reţea de magazine Linella.

Potrivit Mold-Street, Linella este în prezent cel mai mare operator pe piaţa de retail din Moldova şi deţine o reţea de 39 de magazine. Compania face parte din acelaşi holding cu Moldretail-Group, fostul Unimarket Discounter şi împreună au o reţea de circa 80 de magazine.

Moldretail-Group este de fapt brandul sub care milionarul Vasile Dragan vrea să înglobeze toate reţelele de magazine preluate în ultimii doi ani: Linella, Unimarket şi Stati-Market.

Astfel în iulie 2014, prin intermedul companiei Ducates Group, Dragan a cumpărat reţeaua de magazine Unimarket, iar din noiembrie a preluat şi spaţiile comerciale deţinute compania Stati-Market.

FOTO. Ferma de vite de la Bălți, aflată în proprietatea statului, lăsată într-o stare deplorabilă

Agrobiznes
-
0
FOTO. Ferma de vite de la Bălți, aflată în proprietatea statului, lăsată într-o stare deplorabilă

Întreprinderea de stat „Staţiunea Tehnologico-Experimentală „Bălţi” se află într-o stare deplorabilă. Statul, în a cărui proprietate se află instituția, nu mai investește în utilaj, iar clădirile rămân fără reparație și se distrug încetul cu încetul. Mihail Darie, conducătorul fermei de vite a instituției, a declarat pentru Agrobiznes că în perioada sovietică această fermă era printre cele mai bune, având un randament de producție foarte mare, pe când acum totul se distruge fără investiții și susținere.

Ferma de prăsilă a fost înființată în anii 60 ai secolului trecut. Avea pe atunci în jur de 300 de vaci mulgătoare și pregătea vițele de prăsilă pentru vânzare. În fiecare an se realizau nu mai puțin de 50-60 de vițele de prăsilă, iar de la fiecare vacă se mulgea nu mai puțin de 15 litri de lapte.

„Atunci era totul nou, aveam și tehnică nouă, se făcea reparație în fiecare an, iar acum nu putem deoarece materialele sunt scumpe. Avem nevoie de tehnică nouă pentru că aceasta este foarte veche, nici nu poate fi sudat metalul fiindcă s-a uzat. Și sistemul de aprovizionare cu apă la fel este vechi, e putred totul”, ne-a spus Mihail Darie.

Conducătorul fermei spune că și ferestrele la fel nu-s bune. Încăperile unde stau vitele au nevoie de lumină, iar iarna să nu bată vântul. Acum însă ferestrele sunt foarte rele, iar pentru a opri vântul se pune peliculă, care iarna la ger crapă și nici cald nu ține, nici lumină destulă nu lasă să treacă. Mihail Darie mai zice că înainte întreprinderea avea și o ospătărie, unde puteai să iai masa, acum însă lucrătorii sunt nevoiți să vină cu mâncare de acasă sau să îndure foame toată ziua până se termină munca.

Vițeii cei mai mici sunt hrăniți de trei ori pe zi cu lapte, apoi cei mai mari primesc combicorm, senaj și altele. Tăurașii sunt vânduți, dar vițelele se țin pentru fermă. Vitele mai bătrâne sunt vândute, iar cele tinere completează numărul.

„Dacă am îmbunătăți situația, am produce mai mult lapte, însă avem nevoie de tehnică mai bună. Laptele îl dăm la Uzina de prelucrare de la Bălți, Incomlac. Litrul de lapte costă puțin peste 5 lei. Mai realizăm și în oraș, direct, cu 8 lei litrul”, a spus Mihail Darie.

Anterior, conducerea fermei a vrut să facă o mini-uzină de prelucrare a laptelui, pe loc să-l pasteurizeze, să facă tot acolo și smântână, înghețată. Dar s-a stricat totul, s-a destrămat și nu s-a reușit îndeplinirea acestui plan.

O altă problemă remarcată de Mihail Darie este lipsa accesului direct la Combinatul de carne, care, potrivit lui, acceptă animale doar prin intermediari, iar aceștia la rândul lor procură animalele la un preț derizoriu, care nici nu acoperă cheltuielile de creștere a lor.

Anterior, ferma a ajuns să aibă și peste 1500 de capete, erau pline toate încăperile acesteia. Acum ferma are 84 de vaci mulgătoare, circa 100 de vițele de prăsilă, 23 de tăurași, și câțiva vițeluși.

Agrobiznes va reveni cu materiale despre poziția conducerii centrale a instituției, dar și a autorităților în raport cu această fermă.

De ce a dispărut uleiul ieftin din magazine

Agrobiznes
-
0
De ce a dispărut uleiul ieftin din magazine

De pe rafturile magazinelor şi de la distribuitorii de produse alimentare a dispărut uleiul ieftin şi cel de producţie locală. Reprezentanţii companiilor susţin că în scurt timp uleiul va reapărea dar la un preţ mai mare.

De câteva săptămâni de pe piaţă şi din reţelele de magazine a început să dispară uleiul ieftin de producţie autohtonă, care în ultimele două-trei luni se vindea cu 20-24 de lei litrul, în dependenţă de producător şi calitate.

La început a dispărut uleiul produs de fabrica Floarea Soarelui, care deţine circa 70% din piaţă, apoi şi a producătorilor mai mici. În ultimele zile de pe rafturile magazinelor a dispărut şi uleiul ieftin de import.

Ulei mai scump cu 20%

În consecinţă preţul uleiului a săltat cu 20-30%. Astfel sticla de ulei de floarea soarelui de 955 ml a cărui preţ indicativ pentru magazine era de 23,54 de lei şi care se vindea în pieţe şi cu 21-22 de lei, acum a ajuns la un preţ de 26-28 de lei. Ba chiar lipseşte din vânzare.

Este adevărat că în unele magazine se mai poate de găsit ulei importat din Ucraina la preţ de 25-26 de lei sticla, dar acestea sunt rămăşiţe, care în scurt timp se vor epuiza.

„De câteva zile tot cer de la bază să ne livreze ulei, pentru că nu îl mai avem în vânzare, dar au spus că nu au în stocuri nimic”, spune proprietarul unui mic magazin. Acelaşi răspuns îl primim şi de la administraţia unor mari reţele de magazine.

Distribuţia controlată de un monopol

Reprezentanţii întreprinderii Floarea Soarelui din Bălţi, controlată prin intermediul unor firme de milionarul Vaja Jhashi, spun că ei nu vând ulei şi că de aceasta se ocupă dealerul lor oficial, compania Acvilin-Grup.

Acvilin-Grup este în prezent cel mai mare importator şi distribuitor de produse alimentare din Moldova şi este controlată de Oleg Bacalov şi Iurie Luncaşu, doi oameni de afaceri apropiaţi de Vlad Plahotniuc.

De la Acvilin ne redirecţionează însă la o altă firmă, Lux-Proba-Grup SRL, a cărei fondatoare este Tamara Artiomenco, unul din membrii Consiliului de Administraţie al Victoriabank.

„Nu avem deloc ulei. Poate peste o săptămână”, ne spune un reprezentant de la Departamentul vânzări al Lux-Proba-Grup.

Faptul că mai mult de 50% din import şi distribuţie a fost concentrat în mânile unei companii care încearcă să dicteze preţurile se pare că a fost unul din principalele motive ale acestei crize.

Nimeni însă nu oferă o explicaţie a dispariţiei uleiului şi de ce nu se vinde fie şi mai scump.

În final un reprezntant de la Floarea Soarelui, care nu a vrut să-şi spună numele, zice că de vină este seceta şi recolta mai mică de floarea soarelui.

Fabrica e de vină?

Felul în care evoluează lucrurile denotă că de fapt Moldova se află în pragul unei crize a uleiului. Autorităţile spun că e vorba de un deficit temporar, care se datorează faptului că cel mai mare producător, întreprinderea Floarea Soarelui din Bălţi a staţionat până nu demult.

„Noi deja de o lună de zile colectăm seminţe de floarea soarelui, iar fabrica a început să funcţioneze şi în scurt timp pe piaţă va apărea uleiul, ne dă asigurări un reprezentant de la Departamentul achiziţii a companiei Floarea Soarelui.

„Oferim preţ bun pentru seminţe, dar oamenii nu se grăbesc să-l aducă la fabrică. Astfel dacă la începutul lunii septembrie dădeam şase lei pentru un kilogram, acum 7,60-7,80 lei în cazul agenţilor economici şi 6,85 lei în cazul persoanelor fizice”, explică specialistul.

Recolta mai mică cu circa 35%

Preţul materiei prime ar putea să mai crească, pentru că în acest an recolta este cu 30-35% mai mică decât în 2014, arată date ale ministerului Agriculturii.

În acelaşi timp Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunţă că în acest an recolta medie de floarea soarelui va fi de 11-13 chintale la hectar, izolat chiar mai redusă. În acelaşi timp în 2013 recolta mediue a fost de 18,3 chintale la hectar, iar în 2014 de 17,7 chintale. Astfel am putea asista la o recoltă cu circa 40% mai mică, ceea ce va duce şi la un volum de producţie mai mic şi se va reflecta în preţul final.

Un alt factor este deprecierea leului, care ar putea duce la exportul masiv de seminţe de floarea soarelui, ceea ce s-a întâmplat şi în primele şapte luni ale acestui an, când livrările peste hotare de seminţe de oleaginoase s-au majorat cu 14% până la 110 milioane de dolari. În aceeaşi perioadă exportul de ulei s-a diminuat cu 11%, iar importul de ulei cu 31%, arată datele statistice.

De notat că în anul 2014 în Moldova s-au recoltat circa 547.500 de tone de seminţe de floarea soarelui, cu 9% mai mult ca în 2013 şi cu circa 85% mai mult ca în 2012, când s-au recoltat doar 296.200 de tone.

Estimările preliminare arată că o reducere cu 30% a recoltei ar semnifica că vor fi strânse ceva mai mult de 300.000 de tone, producţie suficientă pentru a acoperi necesităţile ţării, dar va afecta exportul.

Via Mold-Street

La Vulcănești urmează să fie deschis un parc cu 60 de turbine eoliene

Agrobiznes
-
0
La Vulcănești urmează să fie deschis un parc cu 60 de turbine eoliene

Până în anul 2016, la Vulcănești ar trebui să fie dat în exploatare un parc cu 60 de turbine eoliene, la o capacitate de 120 MW. Despre acest proiect s-a vorbit la o întrevedere dintre viceprim-ministrul Stephane Bride, ministru al Economiei, și reprezentanții Renovatio Group (România) și ai oficiului Corporației Financiare Internaționale (IFC) din România, entitate ce face parte din grupul Băncii Mondiale.

În cadrul întrevederii a fost prezentat proiectul Parcului eolian Vulcăneşti, dezvoltat de Renovatio în comun cu IFC. Proiectul presupune construcția unui parc cu 60 de turbine eoliene, la o capacitate de 120 MW. Compania a planificat darea în exploatare a parcului până în anul 2016.

Stephane Bride a salutat această inițiativă şi a menţionat că Republica Moldova îşi va putea asigura securitatea energetică prin diversificarea surselor de energie, inclusiv din surse regenerabile.

„Implementarea proiectelor de energie regenerabilă este o alternativă de viitor pentru Moldova. După cum se ştie, în Europa, fotovoltaicele, eolienele şi alte surse naturale de energie au o pondere importantă în consumul total al ţării”, a spus vicepremierul, citat de Moldpres.

Potrivit reprezentanților companiei Renovatio Group, Parcul eolian Vulcăneşti va genera energie electrică de circa 430 – 500 GWh anual, care va asigura aproximativ 10% -13% din consumul total anual de energie electrică din Republica Moldova. Reprezentanții companiei au informat că Renovatio deţine avizul tehnic de racordare la reţeaua electrică, terenul pentru construcţie, studiul de fezabilitate, studiul geotehnic şi studiu topografic, evaluarea impactului asupra mediului. În continuare rămâne de finalizat contractul de racordare și obţinerea autorizaţiei de construcţie. După încheierea lucrărilor, compania urmează să obțină licență de producere a energiei electrice de la ANRE.

Renovatio este o companie multinaţională cu activităţi în domeniul energiei regenerabile: atât energie eoliană, cât şi energie fotovoltaică. Compania a fost înființată în anul 2003, iar în anul 2005 şi-a început activitatea în calitate de furnizor de energie electrică pe piaţa liberalizată din România.

MAIA lansează două campanii de informare pentru fermieri

Agrobiznes
-
0
MAIA lansează două campanii de informare pentru fermieri

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare lansează două campanii de informare a agricultorilor. Despre aceasta a spus joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Ion Sula.

Prima campanie are drept scop promovarea Sistemului de identificare şi trasabilitate a animalelor domestice. Campania va avea sloganul „Un animal înregistrat – un animal sănătos”. A doua campanie ţine de deschiderea Centrului de apel în agricultură.

Ion Sula a informat că în 2007 în Moldova a fost lansat sistemul de identificare în trasabilitate a animalelor.

„Sistemul funcţionează, dar se simte necesitatea de a-l moderniza. Proprietarul animalelor este responsabil de sănătatea acestora şi, conform legii, este obligat să înregistreze animalul în decurs de 15 zile din momentul naşterii, procurării/vânzării/aducerii în ţară. Animalului i se întocmesc documente, în care sunt introduce toate operaţiile efectuate pe parcursul vieţii”, a menţionat ministrul.

Potrivit ministrului, până când animalele nu sunt strict înregistrate. Pe viitor, când legea va funcţiona pe deplin, proprietarul animalelor neînregistrate nu le va putea nici vinde, nici exporta, nici să obţină subvenţii pentru acestea. Mecanismul va ajuta la depistarea operativă a focarelor de îmbolnăvire a animalelor. Înregistrarea unui animal costă 15 lei şi poate fi efectuată la reprezentanţele Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Centrul de apel în agricultură este creat conform principiului ghişeului unic. Începând din 1 octombrie fermierii pot adresa întrebări specialiştilor centrului. Numărul liniei fierbinţi: (022) 50-20-20.

Povestea singurei vinării din Moldova ce a ajuns pe bursa americană Nasdaq

Agrobiznes
-
0
Povestea singurei vinării din Moldova ce a ajuns pe bursa americană Nasdaq

Compania Asconi a fost desemnată drept cea mai bună vinărie a anului 2015. Premiul este oferit, tradiţional, de către Guvernul Republicii Moldova. Distincţia va fi înmânată de către Valeriu Streleț, prim-ministru Republicii Moldova de Ziua Naţională a Vinului, pe 3 octombrie, pe teritoriul vinăriei din localitatea Puhoi, Ialoveni.

Potrivit lui Ion Sula, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, compania Asconi a fost selectată în baza rezultatelor economico-financiare, exportului producţiei vinicole, aprecierilor cu medalii în cadrul concursurilor şi expoziţiilor naţionale şi internaţionale şi contribuției la înfiinţarea plantaţiilor viticole.

Deşi are o istorie realtiv scurtă, compania fiind inființată în anul 1994, Asconi a avut o evoluţie destul de tumultoasă.

Vin moldovenesc cu buchet de Nasdaq

După o evoluţie ascendentă în anii 1994-1997, când Asconi ajunsese cea mai mare companie vinicolă privată din Moldova, a venit criza din august 1998 din Rusia, care a lovit în întreaga economie a Moldovei. Vânzările companiei Asconi au scăzut atunci abrupt, de circa cinci ori. În 1999, Asconi a reuşit să aibă o cifră de afaceri de doar un milion de dolari.

Treptat a început să-şi revină Rusia şi cu ea şi vinificatorii din Moldova, iar Asconi reuşea în 2000 să ajungă la o cifră de afaceri de peste 5 milioane de dolari. Evoluţia ascendentă a continuat şi în următorii doi-trei ani.

În primăvara anului 2001, proprietarii companiei Asconi iau o decizie surprinzătoare. Ei au reuşit ca din aprilie 2001, Asconi să fie cotată pe o secţiune a bursei americane Nasdaq, cea mai mare piaţă de capital extrabursieră din lume. Este adevărat că pe Bulletin Board a Nasdaq, un fel de a doua linie a acestei pieţe, unde raportările sunt mai puţin restrictive.

„Trebuie să fii oleacă îndrăzneţ”, spunea în anul 2001, pentru Ziarul Financiar, Constantin Jitaru, pe atunci preşedinte şi unul dintre fondatorii companiei.

„Ideea ne-a venit din contactele pe care le-am avut cu mediile financiare internaţionale. O perioada am lucrat cu credite bancare, de la BERD sau alte banci, dar e complicat şi nici dobânzile nu sunt aşa de convenabile. Bursa însă e un mecanism perfect de atragere a investiţiilor în pământul nostru oropsit”, explica Jitaru.

Ca să poată fi cotată pe Nasdaq, Asconi a cumpărat o companie deja cotată dar fără activitate şi a fost supusă unor audite ale unor companii  precum KPMG, pentru cotare, şi PricewaterhouseCoopers, pentru evaluare.

Compania a emis pe bursă circa 1,6 milioane acţiuni, la un preţ mediu de 7,2 dolari pe actiune, adica 11,8 milioane dolari.

„Cu aceşti bani vrem să creăm o plantaţie de 10.000 de hectare în Moldova, o fabrică de alcool şi băuturi spirtoase”, explica Jitaru. Dar ambiţiile erau mult mai mari.

De la vinării în Franţa şi California la separare

„Vrem să cumpărăm o fabrică de vinuri în Franţa şi una în California. Vrem să devenim un mic mastodont international de vinuri”, susţinea optimist Jitaru.

Până să-i cucerească pe americani, Asconi s-a procopsit cu un proces cu firma de consultanţă americană care a plasat pe bursă compania. În toamna anului 2005, însă din motive nedeclarate compania a cerut să fie scoasă de pe lista bursei.

Conducerea companiei Asconi a refuzat atunci tacticos să spună mai multe despre modul cum s-a cotat compania la bursa americană şi care au fost reuşitele. Constantin Jitaru a spus atunci doar că, deşi s-a investit mult în aceasta acţiune, rezultatele au fost sub aşteptări.

Nereuşita celor de la Asconi se pare că s-a datorat în primul rând lipsei de interes a americanilor faţă de vinul moldovenesc. Aşa că Asconi, ca şi alte companii vinicole moldovenesti şi-a concentrat activitatea mai mult în direcţia Rusiei şi altor state CSI.

Anul 2006 cu embargoul rusesc a lovit dur în toate vinăriile şi podgoriile din Moldova.

Ulterior între proprietari au apărut unele neînţelegeri şi în prezent proprietar al vinăriei este managerul Asconi Anatolie Sîrbu.

Constantin Jitaru conduce o altă vinărie, dar şi o companie, specializată în producţia bio.

via Mold-Street

Rusia a redevenit principala piaţă de desfacere a produselor din Moldova

Agrobiznes
-
0
Rusia a redevenit principala piaţă de desfacere a produselor din Moldova

Rusia a redevenit principala piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti, depăşind România, care de anul trecut devenise lider la acest capitol. Cel puţin aşa arată datele prezentate în Balanţa de plăţi pentru trimestrul II de către Banca Naţională a Moldovei. Astfel în trimestrul II exporturile în Rusia au constituit 58,8 milioane de dolari, cu circa 3 milioane de dolari mai mult decât în România.

În acelaşi timp datele Biroului Naţional de Statistică arată că România este în continuare principala piaţă de desfacere pentru produsele exportate din Moldova.

BNM oferă o explicaţie pentru aceste diferenţe. Cifrele prezentate în Balanţa de Plăţi sunt în baza datelor BNS (baza de date a declarațiilor vamale), dar „fără bunurile pentru/după prelucrare pentru care nu are loc schimbul de proprietate, selecții la import (prețuri CIF) după principiul țării de livrare”, scrie Mold-Street.

Aceleaşi date arată că în afară de Rusia şi România, principalele piețe de desfacere pentru bunurile din Republica Moldova (fără bunurile pentru/după prelucrare) în trimestrul II 2015 au fost Belarus, Marea Britanie, Italia, Germania, Kazahstan, Polonia, Elveția, Turcia, valoarea cumulată a exporturilor în aceste țări constituind 75,1% din totalul exporturilor.

Potrivit BNM, exporturile de bunuri din Republica Moldova au însumat 381 milioane de dolari, din care 49,7% au ca destinație țările Uniunii Europene, 35,8% sunt orientate către țările CSI, restul de 14,5% revin exporturilor către alte țări.

În timp ce exporturile către țările CSI s-au diminuat cu 31,1% comparativ cu perioada similară a anului precedent, pe seama scăderii de 2,1 ori a exporturilor către Rusia și de 2,6 ori a celor către Ucraina. Concomitent, livrările în țările Uniunii Europene s-au majorat cu 18,2%, în special grație majorării exporturilor către Marea Britanie, de 6.7 ori, și a celor către România – cu 29,6%.

1...1.6851.6861.687...1.989Pagina 1.686 din 1.989