În magazinele din ţară se atestă deficit de ulei de floarea-soarelui. Ludmila Papuc, responsabilă de marketing în cadrul unei companii producătoare de ulei, a declarat pentru IPN că seceta a muşcat puternic din roada de floarea-soarelui din acest an, acum fiind practic în jumătate faţă de anul trecut, iar producătorii de ulei vor fi nevoiţi să importe seminţe.
Ulei de floarea soarelui deja nu mai este în stocuri, iar preţul la seminţe s-a majorat, ajungând la 7-8 lei per kilogram, faţă de 3-4 lei kilogramul în anul precedent
Preţul la ulei se va majora cel mai probabil cu circa 50%. Acum un litru de ulei costă 20 de lei. Ludmila Papuc spune că preţul va ajunge şi la 30 de lei, aşa cum a fost acum câţiva ani, tot într-un an prost din punct de vedere al roadei obţinute.
Preţul va fi influenţat şi de devalorizarea monedei naţionale, dar şi dacă vor fi aprobate tarifele majorate la energia electrică şi la gaze naturale. Ludmila Papuc a precizat că întreprinderea la care lucrează deja a majorat în medie cu 30% preţul la alte tipuri de ulei, cum ar fi cel din nuci, din seminţe de dovleac sau din cătină deoarece pe fundalul devalorizării leului s-a scumpit materia primă.
Autorităţile dau asigurări că cererea de lemn de foc va fi acoperită, iar lipsa care se atestă la unele ocoale silvice se explică prin epuizarea stocurilor. Solicitat de IPN, directorul general al Agenţiei „Moldsilva”, Ion Cebanu, a declarat că în curând încep tăierile din semestrul patru, volum ce urmează să asigure necesarul de masă lemnoasă de foc.
Ion Cebanu a menţionat că, deşi mai există întreprinderi silvice, cum ar fi cele din Chişinău, Edineţ, care mai au lemn de foc, majoritatea au epuizat stocurile. Potrivit lui, acest lucru este specific şi pentru anii precedenţi, în condţiile în care se apropie sezonul rece.
„Tăierile au loc organizat – fiecare întreprindere silvică îşi face o planificare, ulterior acestea sunt verificate la noi la agenţie, după care încă o verificare se mai face la Inspectoratul Ecologic, iar de la 1 octombrie încep tăierile”, a notat Ion Cebanu.
Directorul „Moldsilva” a declarat că de la o întreprindere la alta, preţul pentru un metru ster de lemne de foc variază între 450 şi 550 de lei. Oamenii sunt îndemnaţi să procure masa lemnoasă direct de la întreprinderile silvice, pentru a evita adaosurile la preţ pe care le pun comercianţii de lemne care nu au nicio tangenţă cu agenţia. De asemenea, Ion Cebanu a îndemnat populaţia să ceară neapărat bonul de casă sau factura atunci când merg să procure lemnul de la întreprinderile silvice.
Întrebat dacă există careva facilităţi la procurarea lemnului de foc pentru persoanele defavorizate, Ion Cebanu a menţionat că fiecare întreprindere din teritoriu, în funcție de posibilităţile economice, poate să prevadă prin consiliul de administraţie anumite facilităţi.
Volumul masei lemnoase de foc care urmează a fi tăiat în semestrul patru se estimează la 173,6 mii de metri steri, pe când volumul anual este de 3-4 ori mai mare.
Expoziţia MOLDAGROTEH & FARMER va fi desfăşurată la Moldexpo anul acesta în perioada 21-24 octombrie. Moldagroteh a ajuns la cea de-a 29-a ediţie, iar Farmer la ediţia a 18-a. Deşi sunt expoziţii tradiţionale, organizatorii au pregătit în acest an mai multe noutăţi pentru participanţi şi vizitatori. Aceştia vor avea parte de concursuri şi târguri, dar şi multe seminare tematice. O noutate a evenimentului este organizarea Forumului moldo-ceh, unde fermierii din Moldova şi cei din Cehia vor avea oportunităţi de creare a relaţiilor noi şi de colaborare pe viitor.
Svetlana Ghelan, conducătorul proiectului expoziţional la Centrul Moldexpo, a declarat pentru Agrobiznes că MOLDAGROTEH & FARMER este cea mai mare expoziţie de tehnică agricolă, de produse ecologice ţărăneşti a fermierilor din republică.
„Suntem în pregătiri, dar deja avem înscrişi circa 400 de participanţi la aceste expoziţii şi este îmbucurător că avem aproape 50 la 50 producători autohtoni şi din străinătate. Avem 14 ţări participante, cei mai receptivi şi mai deschişi sunt vecinii noştri din România, dar avem un număr mare de participanţi şi din Ucraina, Italia, Germania, Serbia, Austria. Avem pentru prima dată standuri colective din Italia, din Rusia şi din România. Adică la un stand avem mai mulţi agenţi economici din sectorul dat, ei s-au grupat, au luat un stand mare, spre exemplu din România s-au grupat 15 producători. Aşa se face peste hotare, am preluat acest exemplu”, a specificat Svetlana Ghelan.
Pactic toate 3 pavilioane ale Moldexpo sunt ocupate. În pavilionul central va fi expusă tehnica agricolă, în pavilionul 2 va fi veterinăria, seminţele şi mijloacele de protecţie a plantelor, iar în pavilionul 3 vor fi fermierii. Cea mai mare parte a spaţiului de afară este destinat tehnicii agricole şi agregatelor. Tot acolo va fi organizat şi Iarmarocul „Toamna de Aur”, care este tradiţional, şi în cadrul căruia participă circa 250 de producători agricoli ce comercializează puieţi şi seminţe. Va fi organizată şi expoziţia „Animal Show”, unde vor fi expuse animalele şi păsări de rasă din ţară. Aceasta a ajuns la a 4-a ediţie.
Svetlana Ghelan a mai spus că pentru a doua oară va fi organizat Festivalul mierii de albine şi Iarmarocul produselor eco-ţărăneşti.
„Am încercat anul trecut, atunci am avut un mic asortiment de produse eco-ţărăneşti, sperăm anul acesta să izbutim să-l facem mai mare”, a subliniat conducătorul proiectului expoziţional.
Pentru prima dată în cadrul expoziţiei va fi organizat Forumul moldo-ceh „Posibilităţile de colaborare ceho-moldave”, căruia i se acordă o atenţie deosebită. La Forum va participa ambasadorul ceh Jaromir Kvapil, viceminiştrii economiei şi agriculturii, agenţi economici din Cehia care vor avea prezentări a produselor şi serviciilor lor.
„Facem şi un forum B2B unde vom încerca să punem faţă în faţă agenţii econmici din Moldova cu cei din Cehia”, a mai spus Svetlana Ghelan.
Tradiţional vor fi organizate concursurile „Noutatea anului”, „Fermier lider”, „Concursul animalelor de rasă”. La „Fermierul lider” s-au înscris deja circa 50 de participanţi, iar la „Noutatea anului”, unde va fi prezentată tehnica agricolă performantă cu cele mai bune criterii tehnice folosite în Moldova, sunt deja circa 35 de participanţi, dar mai este o perioadă mare de pregătire când doritorii se mai pot înscrie. Pentru prima dată este organizată şi Platforma tinerilor fermieri şi cea a femeii fermier. Aceste platforme presupun încurajarea fermierilor tineri şi a femeilor în agricultură. Aceştia la fel vor fi premiaţi.
Svetlana Ghelan a adăugat că în toate cele 4 zile de expoziţie vor fi organizate tot felul de seminare şi mese rotunde tematice, discuţii şi lecţii, programul seminarelor este variat şi interesant, iar pe site-ul organizatorilor sunt publicate toate evenimentele, sunt stabiliţi organizatorii şi orele de desfăşurare.
Din 100% din spaţiul destinat expoziţiilor deja sunt repartizate în proporţie de 80-85%. Svetlana Ghelan menţionează că expoziţia, fiind tradiţională, 80% dintre participanţi îi sunt fideli şi sunt prezenţi la toate ediţiile.
Agrobiznes este Partener Media al expozițiilor MOLDAGROTEH & FARMER. Vă invităm la standul nostru din incinta Pavilionului Central.
Proiectul ACED a lansat pe 27 septembrie conceptul de agroturism în stil american: „Culesul merelor în Moldova”. Peste 30 de turiști străini s-au înscris, contra plată, la recoltarea merelor într-o livadă din nordul Moldovei, lângă orașul Camenca, regiunea transnistreană.
Culesul merelor este o tradiție americană de toamnă de la care câștigă toate părțile – proprietarii de livezi primesc vizitatori care achită o taxă pentru participarea la cules și economisesc la capitolul remunerare pentru muncă, iar turiștii se distrează, desfășoară activități fizice timp în aer liber și aduc mere acasă.
Ediția din acest an a Zilei Naționale a Vinului, sărbătorită între 3-4 octombrie, va avea loc într-un nou format: vinificatorii invită oaspeții la ei acasă. În cadrul conferinței de presă desfășurate la data de 30 septembrie 2015 la Chișinău, organizatorii – Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri – au anunțat programul festivalului și noutățile pregătite pentru sărbătoarea națională. Evenimentul va fi găzduit de 10 vinării din întreaga țară, care propun vizitatorilor programe diverse, și se va desfășura pentru al doilea an consecutiv sub brandul unic de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”.
Ion Sula, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare: „Ziua Națională a Vinului este o ocazie importantă pentru a descoperi vinurile produse în țara noastră, dar și pentru a spori cultura de consum a vinului de calitate. În acest nou format, programul propus de producători include activități locale de agrement, care îi vor aduce pe vizitatori mai aproape de tradițiile vinificației din Moldova, dar și componente educative, care le vor oferi cunoștințele necesare pentru a savura corect băuturile fine moldovenești.”
Astfel, pentru a informa cetățenii și vizitatorii țării noastre despre activitățile dedicate Zilei Naționale a Vinului 2015, dar și pentru a-i ajuta să ajungă confortabil la destinația dorită, ONVV va pune la dispoziție pasionaților de vin, următoarele:
Un ghișeul informativ în str. Mitr. Bănulescu-Bodoni în apropiere de Scuarul Catedralei, unde vor fi distribuite materiale informative despre evenimentele din 3-4 octombrie (destinațiile turistice, graficul plecărilor transportului);
În perioada 1-4 octobrie, în zona „Sosiri” a Aeroportului Internațional Chișinău va funcționa un InfoPoint, unde promoteri îmbrăcați în costume naționale, vorbitori de română, rusă și engleză, vor oferi hărți, pliante informative despre tururile vinicole și 10.000 de sticle promoționale cu vin de soi Rară neagră, cu capacitatea de 187 ml și cu designul special „Welcome to Moldova”;
În parcarea din fața hotelului „Turist” (bd. Gr.Vieru 9) va fi amplasat un InfoPoint special pentru procurarea pachetelor promoționale și tot aici va fi punctul de pornire a autocarelor spre vinăriile organizatoare;
Transportul spre vinăriile participante va fi oferit în mod gratuit tuturor doritorilor, fiind asigurat de 13 autocare și 8 microbuze cu o capacitate totală de 3000 de pasageri, iar cursele tur-retur vor fi disponibile pe parcursul ambelor zile ale evenimentului, în funcție de capacitatea fiecărei destinații vinicole;
Vizitatorii au mai multe opțiuni la cumpărarea biletelor pentru tururile vinicole: în prealabil, direct de la vinării; de la reprezentanții vinăriilor, în locul de plecare a autocarelor; pe loc, chiar la intrarea în vinării.
(click pentru a mări imaginea)
Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV): „Deși nu a fost posibil să păstrăm tradiția de a sărbători Ziua Națională a Vinului în centrul capitalei, ne bucurăm că pasionații de vinuri vor fi primiți în mai multe vinării din țară. ONVV va depune tot suportul logistic necesar pentru buna organizare a sărbătorii.”
Activitățile programate pentru Ziua Națională a Vinului 2015 vor avea loc în vinăriile „Cricova”, „Asconi”, „Purcari”, „Et Cetera”, „Castel Mimi”, „Mileștii Mici”, „Chateau Vartely”, „Migdal-P” și „Poiana”, iar Asociația Micilor Producători de Vinuri și alți producători vinicoli – Chimișlia, Gitana Winery, F’Autor, Barza Albă – vor fi prezenți la pensiunea Butuceni, din cadrul complexului Orheiul Vechi. De asemenea, iubitorii de divinuri sunt invitați la fabrica „Aroma”, care se află în mun. Chișinău.
În cadrul noului concept al Zilei Naționale a Vinului inițiat de ONVV, vinăriile-gazdă au elaborat pentru cele două zile ale evenimentului programe unice, care includ activitățti diverse: tururi vinicole, excursii în beciuri și podgorii, degustări de vinuri și divinuri, bucate tradiționale, târguri de artizanat și produse vinicole, culesul strugurilor, zone special amenajate pentru copii, vizionare de filme, manifestări artistice, cazare, reduceri, oferte speciale și surprize tematice pentru vizitatori.
Tradițional, de Ziua Națională a Vinului, Ministerul Agriculturii desemnează câștigătorul premiului „Cea mai bună companie a anului” în baza următoarelor criterii:
activitate economico-financiară profitabilă;
compania exportă producţie vinicolă, inclusiv în ţările occidentale;
vinurile căroracompaniei sunt apreciate cu medalii în cadrul expoziţiilor naţionale şi internaţionale;
compania contribuie la înfiinţarea plantaţiilor viticole;
compania corespunde tuturor criteriilor stipulate în regulamentul concursului.
În acest an câștigătorul acestui premiu este compania Asconi. Premiul va fi înmânat câștigătorului pe data de 3 octombrie, la vinăria Asconi.
De asemenea, în cadrul Zilei Naționale a Vinului, se va înmâna și premiul „Petru Ungureanu” pentru cel mai iscusit oenolog. În acest an, premiul a fost câștigat de către Vasile Luca.
Conceptul de CALITATE îsi pune amprenta pe toate activităţile industriale şi agricole. De aceea, eforturile de investiţii s-au rasfrâns, în egală masură asupra modernizarii fabricilor cat si implementarii standardelor de calitate şi siguranţă a produselor.
Multe din companiile agricole din Republica Moldova, orientate spre export, au optat pentru certificarea Sistemului de Management în conformitate cu standardele internaționale ISO 9001, ISO 14001 si ISO 22000.
Dar puțini cunosc că, odată cu revizuirea standardului ISO 9001:2008 și ISO 14001:2015, companiile certificate în domeniul managementului calității și mediului, ar trebui să se gândeasca asupra actualizării certificatelor existente.
În septembrie 2015 au aparut standardele ISO 9001:2015 si ISO 14001:2015 revizuite, care vor intra în vigoare în semestrul IV al aceluiaşi an. Pentru a menţine certificarea este nevoie de actualizat sistemul de management conform noiilor versiuni a standardelor.
Perioada de tranziție la noile standarde este de trei ani de la data publicării, ceea ce înseamnă că după încheierea lunii septembrie 2018, certificatul ISO 9001:2008 și ISO 14001: 2009 nu va fi valabil.
Pentru a avea un sprijin profesionist în implementarea modificărilor, Top Consulting vă propune ajutor în adaptarea documentației și instruirii la fața locului a pesonalului Dvs.
Tranziţia la ISO 9001/ 140001:2015 va include :
Familiarizarea cu noul standard. În timp ce unele lucruri s-au schimbat, altele au rămas aceleași;
Identificarea eventualelor lacune organizatorice care au nevoie de o altă abordare pentru a îndeplini noile cerințe;
Elaborarea unui plan de implementare;
Identificarea și analiza riscurilor proceselor;
Actualizarea documentației managementului calității existente pentru a îndeplini cerințele revizuite;
Dacă există o certificare a standardului, este necesar de anunțat prealabil organismul de certificare despre tranziția la noua versiune.
Pentru orice întrebări apărute aferent tranziției puteți contacta www.topconsulting.md.
Zeci de vânători au ieşit la protest în faţa Ministerului Mediului. Protestatarii au solicitat revizuirea hotărârii Guvernului cu privire la interzicerea vânatului de păsări acvatice migratoare şi de iepuri de câmp, transmite IPN.
„Jos ministrul! Protestăm astăzi pentru că vânătoarea a fost interzisă pe nedrept. De ce au interzis vânătoarea dacă noi pe parcursul anului hrănim animalele şi protejăm natura? Societatea noastră are 145 de ani şi nimeni până acum nu a interzis vânatul”, a afirmat vânătorul Nicolae Madan.
„Vânătoarea este un prilej de a mă întâlni cu prietenii, scopul nu este de a ucide animalele şi păsările. Noi participăm la multe acţiuni de păstrare a animalelor şi păsărilor, le hrănim, le confecţionăm adăpătoare şi locuri amenajate pentru hrană”, a menţionat vânătorul Petru Grijuc.
În replică la protestul vânătorilor au ieşit cu o acţiune de protest şi cei de la Mişcarea Ecologistă din Moldova. Ei s-au arătat nemulţumiţi faţă de vânarea speciilor rare de păsări şi animale şi susţin noua hotărâre de Guvern. „Noi facem un antiprotest pentru că vrem ca animalele să fie lăsate în pace, să fie lăsate în pădure, dar nu trofee ale vânătorilor”, a menţionat Lilia Curchi, jurnalist la Mişcarea Ecologistă.
Ministrul mediului, Valeriu Munteanu, a ieşit la protestatari şi i-a invitat la discuţii. „Legea spune în felul următor: Ministerul Mediului, nu Societatea Vânătorilor este autoritatea care stabileşte regulile de vânătoare în fiecare an. Voi trebuie să vă conformaţi, dacă nu, atunci există legea şi pentru oameni care nu se conformează”, a menţionat ministrul, adăugând că Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa la capitolul păsări şi animale sălbatice şi cotele lor sunt din an în an tot mai mici.
Săptămâna trecută am avut ocazia să merg în regiunea Cheile Bicazului, o zonă geografică deosebit de pitorească situată în partea centrală a Munților Hășmaș. Aflasem întâmplător de la gazda mea că în apropiere este o stână eco-turistică, situată la intrarea în localitatea „Trei Fântâni”, care este considerat unul dintre cele mai frumoase sate din România. Am hotărât astfel să merg în vizită la acea stână, deși drumul spre destinație este extrem de greu de parcurs cu mașina.
Sursa: Google Maps
De la stațiunea „Lacul Roșu” până în sat ai de parcurs în jur de 15 kilometri. Stâna este situată pe partea dreaptă a drumului care duce spre localitate, la o distanță de 6 kilometri de sat. Din cauza drumului destul de anevoios, această distanță o parcurgi cu mașina în jur de o oră. La fața locului am avut norocul să dau chiar peste baciul stânei, Moș Simion, cu care am stat de vorbă.
[we]Bună ziua. Mă numesc Sergiu, sunt fondatorul Agrobiznes, cel mai popular site agricol din Republica Moldova. Dumneavoastră cum vă zice?[/we]
[person]Simion Găină.[/person]
[we]Câţi ani aveţi?[/we]
[person]Am 67 de ani.[/person]
[we]Mulți înainte. Aici e deja satul Trei Fântâni?[/we]
[person]Satul e mai sus. Dar casele sunt mai rare, au mai fost bătrâni, au plecat. Din sat au mai murit bătrânii, tineretul nu mai vine înapoi, s-a dus prin alte ţări pe la muncă, şi aici mai sunt din cei cărora le mai place să ţină animale. Aici sunt animalele oamenilor din comună, suntem puşi aici ca să avem grijă de ele, să facem caşul, să-l predăm oamenilor, vin oamenii şi măsoară laptele la două săptămâni după ce le-am adunat. Aici se strâng mai târziu, că la dumneavoastră primăvara vine mai degrabă, pe 23 mai le-am adunat. Scriem fiecare om cât lapte a avut, atâta caş îi dăm. Şi facem aşa şi la unul, şi la altul, îl transportăm cu calul şi cu căruţa.[/person]
[we]Aici singuri îl transportaţi? Pentru că la noi oamenii singuri trebuie să se ducă să-l ia, să ducă mâncare la ciobani…[/we]
[person]A fost mai greu, la început eram mai mulţi, două luni am fost 7 persoane, şi a fost mai greu că trebuia să fac mâncare. Am făcut, m-am străduit, am avut băieţi buni, harnici, condiţiile le-am avut bune, şi mai stăm un pic că la 1 octombrie le dăm acasă, fiecare om îşi ia animalele, plăteşte taxa de pază.[/person]
[we]Dar văd că mai este iarbă.[/we]
[person]Ar mai fi oleacă de iarbă, dar la 1 octombrie le predăm. Oile le mai ţin. Mai sunt în unele locuri precum Harghita le mai ţin până la 14 octombrie, dar noi le dăm acum că încep ploile. Aici rămân oile. Oamenii le bagă la grădini şi le adună acasă. Sunt oameni care au şi 10 bucăţi de vaci, şi 2 şi una. Am avut muncă brută, au fost multe animale, că pe toate le-am muls manual.[/person]
[we]Adică toate manual? De asta şi e stână eco. La dumneavoastră e stână eco din câte înţeleg?[/we]
[person]Da. Şi totul manual. La ora 6 seara le băgam la stână şi ne apucăm de muls. Mulgeam timp de 2 ore. Din primăvară am fost 5 bărbaţi la muls, mai târziu am fost 4, laptele s-a mai împuţinat şi le-am mai dovedit. Duceam budaca mare unde puneam laptele, acolo îi dădeam cheagul şi după 1-1,5 ore începeam să batem laptele cela şi cum era închegat îl adunam şi pe urmă caşul se strânge, pe urmă îl luăm de acolo şi îl punem în strecătoare, şi acolo îl lucrăm, acolo îl stoarcem bine de zer, îl jentuim, până dimineaţă. Dimineaţa îl luăm şi îl punem sus, pe poliţă acolo, 2-3-4 zile, şi pe urmă îl băgăm înăuntru că mai iese fum, că brânza şi caşul de la fum iese bună. Dimineaţa băgăm altul, facem urda. Focul nu s-a stins deloc 2 luni.[/person]
[we]Pe timp de iarnă adică aici nu e nimeni?[/we]
[person]Pe timp de iarnă preşedintele Asociaţiei şi ajutorul lui au câteva animale, şi stau aici. Au şi oi, le dau fân. Nu lasă pustiu, că se mai fură, se strică. A costat bani, au făcut condiţii bune, apă avem aici peste tot, lumină avem.[/person]
[we]Adică e pus la punct totul, infrastructura este?[/we]
[person]Sunt şi pe munţi înalţi, şi e greu, cară apa cu găleata pe cărare. Cel mai greu e de apă. Aici la noi apă am avut. Au trebuit spălate. Spălatul, curăţenia, să nu se înăcrească, să nu miroase.[/person]
[we]Înţeleg că aici la dumneavoastră vin şi turişti? Îi puneţi la masă?[/we]
[person]Da, vine patronul Teo, mai vine cu turişti, are el pensiunea acolo. Foişorul acesta el l-a făcut. Mai pleacă la Lacul Roşu, mai fac grătar, stau aici, aer curat, apă de la izvor, mai bună şi mai curată nu există.[/person]
[we]Dumneavoastră de câţi ani sunteți cioban?[/we]
[person]Cum să vă zic. De copil mic am fost strungar, dădeam oile la strungă. Aveam 12 ani. Iarna, primăvara mă duceam la şcoală, iar vara la stână. Mai în etate m-am căsătorit, şi pe urmă m-am angajat şi am lucrat.[/person]
[we]Tot ca cioban?[/we]
[person]Da. Şi pe urmă când am ajuns la pensie iară la animale. Nu mai găseşti oameni să le placă să stea la stână. Acum la discotecă, la baruri, la fete goale. Nu mai vrea să steie el aici, să lucreze, să mulgă, şi să cosească. Mai rar.[/person]
[we]Credeţi că ar putea să dispară meseria aceasta?[/we]
[person]Nu ştiu dacă aici la noi pe văile astea o să dispară. Cel mai greu e că nu găseşti oameni care să facă treabă. Care să cunoască. De astă primăvară, de pe 23 mai, la ora 4 dimineaţa eram afară, la 6 – 6.30 le dădeam drumul. Pe urmă avem şi porci aici, şi viţei în grajd.[/person]
[we]Se doarme foarte puţin la stână?[/we]
[person]Da. Şi ciobanii câteodată mai pun capul jos pe o oră sau două la 12. Seara ne apucă ora 12 până terminăm cu caşul. Şi de la 12 până la 4 sunt 3-4 ore. Şi încă e bine dacă nu umblă lupul şi ursul. Dacă şi aceia umblă noaptea apoi nu mai poţi dormi. Trebuie de apărat, de chiuit.[/person]
[we]Mai povestiţi-ne şi despre aceasta. Aţi avut astfel de cazuri?[/we]
[person]Da vine, vine ursul. Aici e bârlogul lui, e staniştea lui. Sunt şi mari şi mici, vine şi lupul.[/person]
[we]V-aţi ciocnit cu ei, cum s-ar spune, nas în nas?[/we]
[person]Nu, nu chiar. Avem câini buni, care, doamne fereşte, nu cred că se apropie ceva de animale. Cândva, acum vreo lună de zile, a venit un urs aici, nu mare, şi l-am scăpat şi a urcat pe un brad. Au mai fost 2 oameni lângă noi şi cu câinii, şi l-am dat jos. Când a ajuns la rădăcina bradului, un coleg de aici i-a dat o botă şi a huit parcă a dat într-un butoi. S-a enervat că putea să sară pe el să-l rupă. Atunci câinii au fost pe el. Aveau şi ai lui vreo 7-8 câini şi ai noştri vreo 6. Doamne, s-a dus nu l-am mai văzut.[/person]
[we]Îi mai vânează oamenii?[/we]
[person]Nu. Nu prea sunt acum aşa cum înainte.[/person]
[we]Pentru că şi ei sunt pe cale de dispariţie şi ar fi păcat să se piardă.[/we]
[person]Da. Ştiţi cum, a sporit acum de câţiva ani de zile ursul mai tare, uite în comună umblă mai mult decât la noi aici, au omorât multe vite. Vara asta noaptea le-a găsit pe câmp, le-a prins şi le-a omorât. Dar ursul e cu putere.[/person]
[we]Și vasăzică stâna e în comun? Ce fac oamenii aici cu cașul? E pentru consum propriu sau vânzare?[/we]
[person]E a oamenilor. Dar spre exemplu au fost oameni care au avut şi 100 de kile de caş, şi 150 de kile. Îl mai vinde, are copii, îl mai dă la copii, rude mai departe, face pachete. Pune acasă pe iarnă că mai demult nu erau lăzi frigorifice, acum bagă la frigider, sunt condiţiile mai bune. Oleacă e greu din partea lucrătorilor, dar dacă ai cu cine face treabă trece mai uşor.[/person]
[we]Aveţi şi aşa probleme?[/we]
[person]Nu, noi nu![/person]
[we]Nu la stână. Aşa la general.[/we]
[person]Sunt. Vai-vai-vai. Le-au lăsat, nu le-au muls, i-au lăsat şi ciobanii. Aici în părţile astea sunt unguri de la Harghita, Miercurea Ciuc. Au oi sute.[/person]
[we]Dar la dumneavoastră câte animale sunt, oi şi vaci?[/we]
[person]Vreo 150 de oi tot ale oamenilor, şi vaci avem în jur de 100.[/person]
[we]Moș Simion vă mulțumesc frumos pentru discuție. Toate bune și spor la treabă.[/we]
[person]Cu plăcere. Mai treceți pe aici în vizită.[/person]
Mai jos, vă propunem să vizualizați o Galerie Foto.
În Republica Moldova şi femeile fac agricultură performantă. Maria Gurschi din Căuşeni lucrează mai bine de 50 hectare de livadă şi de viţă de vie. Femeia este singura din raionul Căuşeni care a convins mai mulţi bărbaţi deţinători de terenuri agricole în sud-estul ţării să se asocieze. Datorită acestui fapt ea a obţinut finanţare din partea Uniunii Europene pentru construcţia unui frigider ultramodern, iar în aceast an aceasta îşi propune ca merele, prunele şi strugurii produşi în sud-estul ţării să ajungă în Europa, anunță postul de televiziune Studio-L.
La cei 49 de ani ai săi, Maria Gurschi din satul Taraclia, raionul Căuşeni, a dovedit că nu este doar o soție bună. A pornit la drum cu cunoștințe de manager, însă în anii 2000 căuşeneanca a rotit la 180 de grade acele ceasornicului și a decis să investească în agricultură.
A înfiinţat o livadă de meri şi văzînd însă că trebuile decurg bine, femeia a hotărît să cumpere teren şi a sădit şi viţă de vie. Ambiţiile femeii nu s-au oprit însă aici după ce a participat la un seminar cu femeile fermieri din ţara noastră, a decis că convingă mai mulţi agricultori de la noi că trebuie să se asocieze pentru a opţine finanţe de la UE. Răspunsurile de la Banca Mondială nu s-au lăsat mult aşteptate, aceasta a cîştigat un grant de 3 milioane 700 de mii de lei iar în acest an datorită Mariei Gurschi, cinci fermieri din Căuşeni s-au ales cu un frigider nou nouţ, construit după toate standardele internaţionale.
Anul acesta Maria Gurschi preconizează să recolteze peste 50 de tone de fructe şi struguri care îi va depozita în frigider, iar la iarnă, îi va putea vinde la un preţ mult mai bun pe piaţa din UE. Agricultorii din cele patru localităţi din raionul Căuşeni care au avut încredere în femeia care i-a convins să se asocieze, spun că nu s-au gîndit vreodată că o femeie poate gestiona atît de bine treburile fermierilor. Maria Gurschi este singura femeie din raionul Căuşeni care a reuşit să atragă finanţări externe pentru dezvoltarea infrastructurii în agricultură.
