FOTO. La doar 23 de ani, un tânăr din Soroca administrează propria livadă

0

Tot mai mulţi tineri se avântă în lumea businessului. Unii moştenesc cunoştinţe şi afaceri de la părinţi, alţii încep de la zero cu propriile forţe sau profitând de diverse oportunităţi de finanţare. La doar 23 de ani un tânăr din Soorca administrează 33 ha de livadă.

Mihai Eftodi este din satul Ocolina, raionul Soroca. Fiu de livădar, Mihai a cunoscut bine această afacere, care însă nu l-a prea atras la început. Totuşi, mai târziu s-a alăturat părinţilor, care l-au ajutat să-şi fondeze propria afacere cu mere. În prezent tânărul administrează propria firmă, ceea ce presupune 33 ha de livadă intensivă cu diverse soiuri de mere. Este convins că şi-a găsit ocupaţia vieţii şi îi încurajează şi pe alţi tineri să se lanseze în afaceri şi să se dezvolte, scrie Observatorul de Nord.

Din 2009, administrează propria afacere în domeniu.

„Dacă la început, recunosc sincer, nu mă încânta ideea să muncesc la pământ, văzând că părinţii muncesc foarte mult şi uneori nu reuşesc să facă faţă tuturor problemelor, m-am gândit să le ajut. La început mă ocupam mai mult de documentaţie, evidenţa contabilă, mai apoi m-am încadrat mai bine. În timpul când nu am de lucru cu documentele am alte activităţi în procesul de lucru la livadă”, recunoaşte tânărul.

Pentru că se gândeşte la viitor, care trebuie să fie unul frumos şi în care se vede păşind cu încredere, a aplicat la Facultatea de Business şi Administrare a Academiei de Studii Economice. Cunoştinţele acumulate îi prind bine în activitatea de antreprenor, spune tânărul, care este convins că oamenii care lucrează pământul, inclusiv livădarii, trebuie să aibă şi multă carte. „Studiile mi-au ajutat mult, acum cunosc mai bine domeniul contabilităţii, cum să închei contracte, cum să fac marketing ş.a.”. Nu fără susţinerea părinţilor, Mihai administrează cu succes livada sa, dintre care 15 ha de livadă proprie şi alte 15 ha pe care le arendează.

Tânărul antreprenor gestionează 33 hectare de livadă de mere // FOTO: odn.info.md
Tânărul antreprenor gestionează 33 hectare de livadă de mere // FOTO: odn.info.md

Mihai susţine că a cam avut de suferit din cauza embargoului la importul de fructe impus de Federaţia Rusă, unde îşi exporta marfa. Totuşi, livădarul nu disperă şi caută alţi parteneri şi alte pieţe de desfacere.

„Anul trecut am pus merele la păstrare. Am plasat anunţuri şi făceam legătura cu antreprenori locali. Astfel am realizat merele în mare parte pe piaţa locală”, îşi aminteşte antreprenorul.

Deşi este şeful în livadă, tânărul nu ezită să înveţe toate etapele de lucru în plantaţiile de mere, să se implice în lucrările propriu-zise. „Îmi vine mai greu când vine vorba de stropitul livezii, în fiecare sezon apar multe preparate noi şi trebuie să le înveţi, să ştii ce să alegi”, recunoaşte tânărul.

Livădarul de la Ocolina vrea să-şi dezvolte afacerea, ca să devină mult mai independent, de aceea „coace” multe planuri pentru viitor, cum ar fi construcția unui frigider pentru păstrarea merelor, cu o capacitate de 600 de tone. În acest scop tânărul planifică să solicite suport financiar din creditul polonez oferit de Guvernul Poloniei agricultorilor din Moldova. Şi seceta din acest an i-a dat de gândit. Astfel Mihai a demarat lucrările de instalare a unui sistem de irigare prin picurare:

„Acum irigăm cu cisternele, dar nu toată livada, pentru că e foarte costisitor. Iar pe o suprafaţă de 5 ha, unde este portaltoi MM26 care necesită apă, instalăm sistem de irigare prin picurare. Pe viitor planific să construiesc un sistem de irigare în toată livada, conductele principale deja au fost instalate”, a comunicat acesta.

Conştient de faptul că afacerea sa necesită investiţii mari, livădarul a aplicat pentru obţinerea unui suport financiar din care şi-a procurat un tractor: „investesc şi profitul, dar mai încerc şi prin proiecte. Astfel am aplicat la proiectul PNAET pentru tineri, în care mi s-a oferit un credit de 300 de mii de lei cu porţiune de grant de 40%. Am mai adăugat bani şi am procurat un tractor”.

Atenție! UE rambursează cheltuielile pentru achiziţionarea cazanelor pe biomasă

0

Proiectul Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană, lansează, în parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică,  Programul de subvenţionare a achiziţionării cazanelor pe biomasă pentru gospodăriile casnice, microîntreprinderile şi întreprinderile mici. Mărimea subvenţiei este de 1.300 Euro şi 700 Euro şi este stabilită în funcţie de parametrii tehnici ai cazanului selectat. Numărul total al beneficiarilor Programului de subvenţionare va fi de 300: 250 gospodării casnice şi 50 întreprinderi.

„Programul de subvenţionare a fost extins şi în Proiectul Energie şi Biomasă 2 datorită succesului acestuia înregistrat în prima etapă de proiect.  Regulile de depunere a dosarului rămân, în linii mari,  aceleaşi. Noutatea pentru etapa nouă a proiectului este gradaţia subvenţiei în funcţie de performanţa cazanului selectat”, susţine Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă.

Astfel, mărimea subvenţiei este de:

  • 1.300 Euro pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 85 %, minim 36 ore autonomie de lucru, panou automatizat de control, biocombustibil utilizat – brichete și/sau pelete.
  • 700 Euro pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 75%, minim 6 ore autonomie de lucru, panou automatizat de control, și biocombustibil utilizat – brichete.

Beneficiari ai Programului de subvenţionare pot fi persoanele fizice cu domiciliul în Republica Moldova şi   întreprinderile mici sau microîntreprinderile, rezidente ale Republicii Moldova. Ei trebuie să fie proprietari sau coproprietari ai imobilului/întreprinderii  în care se va instala cazanul pe biomasă, iar imobilul nu trebuie să fie racordat la sistemul centralizat de încălzire.

Pentru a beneficia de subvenţie urmează să faceţi următorii paşi:

  1. Să alegeţi cazanul produs sau asamblat în R. Moldova şi compania ce vă va oferi şi instala cazanul;
  2. Să depuneţi setul de documente la Agenţia pentru Eficienţă Energetică;
  3. Să instalaţi cazanul în propria casă sau întreprindere şi să primiţi subvenţia.

Cererile de înscriere în program vor putea fi depuse, începând cu 10 August, la Agenţia pentru Eficienţă Energetică: Chişinău, str. Alecu Ruso 1, et.10,  Tel: (22) 499 444 (ext.8);  Mob.: +373 67430436; Email: [email protected].

Cazanele ce pot fi procurate în cadrul acestui program urmează a fi produse sau parțial asamblate în Republica Moldova. Ele pot fi achiziţionate de la companiile acreditate în program. Procesul de acreditare a fost lansat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică pe 27 iulie 2015, este unul continuu şi este deschis tuturor companiilor ce produc sau asamblează cazane pe biomasă în Republica Moldova.

Toată informaţia despre program  este disponibilă pe www.biomasa.md.

Programul de acordare în condiţii avantajoase a cazanelor pe biomasă pentru gospodăriile casnice este o activitate a Proiectului „Energie şi Biomasă”, realizată în parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

În prima etapă a Proiectului Energie şi Biomasă (2011-2014), 620 de familii şi întreprinderi şi-au instalat cazane pe biomasă cu 1.300 Euro rambursare din fonduri europene.

Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Oficial de la Moscova: Investitorii ruși sunt îngrijorați de actuala criză din Moldova

0

Calea spre succesul economic al Moldovei stă prin consolidarea poziţiilor sale în spaţiul economic al CSI, consideră reprezentantul comercial al Rusiei în RM, Vladislav Darvai.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, citând interviul său pentru ziarul „Молдавские ведомости”, asemenea succes este posibil datorită dezvoltării şi aprofundării cooperării în cadrul CSI.

„Cu atât mai mult că avem o bază bună pentru realizarea unei asemenea abordări – statutul de membru al RM în CSI şi Acordul de prietenie şi cooperare între FR şi RM din 19 noiembrie 2001”, a menţionat el.

Potrivit reprezentantului rusesc, în Moldova sunt înregistrate circa 700 întreprinderi cu capital rusesc.

Caracterizând interesul investitorilor ruseşti, el a spus că în prezent investitorii ruşi sunt îngrijoraţi de incertitudinea, fenomenele economice de criză de durată, exodul de forţă calificată de muncă, micşorarea consumului intern, majorarea tarifelor pentru resursele energetice, degradarea continuă a infrastructurii, lipsa garanţiilor de păstrare a proprietăţii şi lipsa unui statut separat pentru investitor.

„Putem spune cu siguranţă că la apariţia unei dinamici pozitive în relaţiile FR-RM, cu respectarea abordării prieteneşti şi de parteneriat previzibile, vom avea ce să propunem RM şi în domeniul organizării comercializării garantate a mărfii produse, şi în domeniul restabilirii infrastructurii, şi construcţia sistemelor de control al calităţii conform noile cerinţe ale UEEA”, a spus Darvai.

În opinia sa, Moldova ar trebuie să definească ramura de dezvoltare intensivă, piaţa de desfacere pentru aceasta şi regulile de joc.

„Şi noi suntem gata pentru participare în asemenea domenii. Dacă piaţa ţintă va fi piaţa europeană, atunci producţia din ramură trebuie să corespundă rigorilor pieţei europene. Dacă piaţa ţintă de desfacere este Rusia şi UEEA, atunci producţia din domeniul trebuie să corespundă cerinţelor pieţei ruseşti şi UEEA. Pentru noi aceasta înseamnă că dacă voi, de exemplu, sunteţi furnizor de gem moldovenesc, atunci noi nu vom putea primi de la voi dulceaţă poloneză cu etichetă moldovenească”, a subliniat el.

Potrivit lui Darvai, investiţiile ruseşti din Moldova nu au nevoie de preferinţe.

„Investitorii noştri sunt gata să muncească pe condiţii previzibile, nediscriminatorii şi egale pentru toţi. Legislaţia este un mediu flexibil, legislaţia economică – şi mai flexibilă. Imediat ce acest mediu va deveni stabil, investiţii nu se vor lăsa aşteptate”, a spus reprezentantul comercial al FR în RM.

Slusari: Proiectul Livada Moldovei practic a fost blocat din cauza situaţiei din sectorul bancar

0

Statul, la situaţia actuală, nu a achitat datoriile faţă de agricultori pentru 2014 nici la o treime.

Preşedintele Uniunii republicane Uniagroprotect, Alexandru Slusari, a relatat pentru „INFOTAG”, că Fondul de subvenţionare în agricultură practic s-a redus cu 180 mil. de lei.

„Datoriile pentru fructe în 2014 nici acum nu au fost achitate, iar fermierii, care au livezi cu suprafaţa mai mare de 15 ha, riscă în genere să nu primească compensaţiile promise de stat. Chiar şi pachetul agricol, care doar în perspectivă ar fi trebuit să ajute agricultorii, nu a fost adoptat de Parlament, în ciuda promisiunilor spicherului Andrian Candu”, a spus el.

Potrivit lui Slusari, afirmaţia privind sumele gigantice de bani, care ar fi fost atrase de stat din partea donatorilor, rămâne a fi un mit.

„În proiectul IFAD banii s-au terminat deja la începutul anului. Au fost $8 mil. În cadrul creditului polonez de 90 mil. de euro până în prezent au fost acordate doar două credite, şi urmează să clarificăm de ce fermierii nu doresc să ia asemenea credite”, a spus preşedintele Uniagroprotect.

El consideră că proiectul Livada Moldovei practic a fost blocat din cauza situaţiei din sectorul bancar.

„Banca Europeană de Investiţii refuză să lucreze cu majoritatea băncilor moldoveneşti. Totodată, aşa-zisa putere pro-europeană afirmă la orice pas că agricultura din RM trebuie să se modernizeze şi să devină competitivă pentru pieţele europene. Dar în Uniunea Europeană nu există aşa putere care nu sprijină agricultura sa. Nemaivorbind despre faptul că nu există asemenea guvernare care admite fraude în asemenea proporţii fără ca vinovaţii să fie pedepsiţi, ceea ce înrăutăţeşte considerabil situaţia fermierilor”, a menţionat el.

După cele sus menţionate Alexandru Slusari se întreabă „Au oare fermierii nevoie de asemenea guvernare?”, oferind şi un răspuns: „Mie personal la sigur asemenea guvernare nu-mi trebuie!”.

Analizând cum în ultimul an s-a schimbat agricultura, la Uniagroprotect este conturat „un tablou trist”. Cu acordul tacit al organelor de stat din ţară a fost furată circa o treime din masa monetară şi, ca urmare, a fost depreciată valuta naţională.

„Din această cauză în agricultură s-au scumpit cu 30-40% toate resursele principale pentru producere, iar agricultorii importă 90% din toate resursele. Practic a fost stopată creditarea agricultorilor cu active circulante, iar ratele la credite s-au majorat până la 25-30%”, a menţionat Slusari, subliniind că fermierii acum sunt nevoiţi să achite zeci de milioane de lei suplimentar din cauza diferenţei de curs la creditele în valută.

La Calfa, Anenii Noi, a fost construită o instalație pentru adăpatul inofensiv al animalelor

0

Raportul privind situaţia ecologică din Bazinul râului Bâc, elaborat de CNM în anul 2012, care include date cantitative referitor la principalele surse de poluare ale râului şi factorii de degradare ai acestuia pentru toate localităţile din bazin, indică faptul că râul Bâc suferă de un mare deficit de apă în amonte de mun. Chişinău, (45% din izvoarele râului, din raioanele Călăraşi şi Străşeni fiind captate în scopuri de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei), iar cantitatea de apă rămasă este poluată cu deşeuri şi cu ape uzate deversate din cauza nefuncţionalităţii/absenţei sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare în majoritatea localităţilor.

De asemenea, datele raportul mai arată că, municipiul Chişinău are un impact devastator asupra râului. Conform analizelor efectuate de Centrul de Investigaţii Ecologice al Agenţiei Ecologice Chişinău, depăşiri ale CMA de poluanţi în apele r. Bâc s-au constatat în toate punctele de prelevare şi aceste depăşiri variază în dependenţă de cantitatea noxelor deversate cu apele reziduale, deşeuri menajere, apele poluate provenite de la spălarea neautorizată a transportului, apele meteorice poluate şi deversate de către agenţii economici ai mun. Chişinău depăşesc CMA conţinutul de amoniu, azotiţi, detergenţi, produse petroliere. După mun. Chişinău, s-a constatat că, din cauza poluării excesive, cantitatea de oxigen dizolvat în punctul de prelevare „Podul Sângera-Floreni” constituie doar 1,5 mg/l, pe când norma necesară este de 4,0-6,0 mg/l, ceea ce face imposibilă menţinerea vieții acvatice. Prin urmare, pe teritoriul raionului Anenii Noi curge deja un râu mort, la care se mai adaugă sursele sale de poluare de la deşeuri şi ape uzate, informează Centrul Național de Mediu.

Evaluarea situaţiei, împreună cu monitoringul biologic efectuat în toate localităţile din bazin, combinată cu discuţiile din cadrul consultărilor publice şi din cadrul şedinţelor Consiliului de Bazin Bâc, scoate în evidenţă necesitatea implementării unui set întreg de acţiuni, conform necesităţilor identificate pentru fiecare localitate în parte. Astfel, Centru Național de Mediu a decis implementarea proiectului „Rîurile Noastre – Provocarea Apelor Transfrontaliere”, finanțat de Programul de Granturi Mici GEF, prin prisma PNUD și cofinanțat de Fundația EcoCatalyst Foundation pentru a contribui la îmbunătăţirea situaţiei râului Bâc.
Un impact semnificativ asupra sănătîții populației o are și consumul produselor agricole irigate din râul Bîc cît și consumul produselor animaliere, care la fel consumă apa direct din rîu.

Una dintre activitățile propuse spre realizare a fost construcția unui adăpător inofensiv pentru vite în satul Calfa, raionul Anenii Noi.  Astfel în perioada 2014-2015, CNM a construit o astfel de instalație.

Activitatea face parte din proiectul „Rîurile Noastre – Provocarea Apelor Transfrontaliere”, finanțat de Programul de Granturi Mici GEF, prin prisma PNUD și cofinanțat de Fundația EcoCatalyst Foundation.

VIDEO. Hectare întregi de porumb au fost distruse de mistreți

0

Situaţie catastrofală în localitățile Copanca, Leuntea, Valea Verde şi Plop-Ştiubei din raionul Căușeni. După ce anul trecut le-au distrus semănăturile de grâu de pe o suprahaţă de câteva zeci de hectare, anul acesta porcii au trecut la porumb, proaspăt în lapte.

Fermierul care a mers vineri dimineaţa să-şi inspecteze lanurile şi-a pus mîinile în cap cînd şi-a văzut porumbul culcat la pământ şi mâncat de porci. Porumbul de pe pe o suprafaţă de peste un hectar a fost făcut una cu pământul, iar fermierii spun că în câmp nu a fost un porc ori doi, ci o cireadă întreagă, transmite Studio-L.

Potrivit agricultorilor de pe acest lan la moment nimic nu se mai poate salva, ba mai mult, combina nu poate fi băgată în câmp , iar lucrările de tăiere urmează să fie făcute cu mâna.

Situaţia este aceeaşi pe mai multe lanuri din regiune unde porcii sălbatici nu evită să se înfrupte cu porumb moale, primarul satului Leuntea care este şi lider în localitate afirmă că situaţia se agravează de la un an la altul,iar statul nu-i aude, potrivit acestuia pierderile suportate de ţărani în urma mistreţilor se cifrează la milioane de lei. Vineri dimineaţa la faţa locului s-a deplasat o comisie specială de la raion pentru a elucida pagubele, potrivit ecologiştilor legea interzice vânatul porcilor, iar statul ar trebui să monitorizeze numărul acestora. Comisia agricolă formată la nivel de raion va întocmi actele ncesare pentru a fi prezentate ministerului de resort.

Zeci de hectare de terenuri agricole sunt distruse anual de mistreţii care cresc în pădurile satului Copanca. Numai în ultimii patru ani peste 3 mii de hectare de pămînt din satele Leuntea, Valea Verde, Plop-Ştiubei şi Copanca din raionul Căuşeni au fost lăsate pîrloagă de fermieri pe motiv că porcii sărbatici le nimicesc recoltele

BEI sprijină vinificatorii la achiziţia strugurilor tehnici

0

Agenţii economici din ramura vinicolă pot accesa fonduri pentru achiziţia strugurilor tehnici din sursele creditului sursele creditului BEI (Banca Europeană de Investiţii), prin prisma Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol ”Filiera Vinului”.

Ministerul Agriculturii anunță că, BEI a aprobat alocarea sumei de 10 mln. Euro pentru finanţarea mijloacelor circulante la procurarea strugurilor de la producătorii locali.

Conform cerințelor stupulate de BEI, pentru finanțarea achiziției strugurilor este necesar de respectat următoarele condiții: beneficiarii eligibili pentru finanţarea mijloacelor circulante în scopul procurării strugurilor pot fi agenti economici din sectorul vinicol, indiferent de faptul dacă au beneficiat anterior sau nu de credite în cadrul Programului.

Suma maximă pentru finanțarea mijloacelor circulante este de 600.000 euro per beneficiar sau cel mult 50% din suma contractelor de achiziție, iar fondurile vor fi utilizate exclusiv pentru procurarea strugurilor de la producătorii de struguri locali. Pentru a fi consideraţi eligibili pentru finanţare, vinificatorii trebuie să prezinte la Unitatea de Implementarea a Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol ”Filiera Vinului” – contractele de achiziții standardizate semnate între beneficiari şi crescătorii de struguri, care pot fi solicitate la sediul Unităţii.

Un vinificator poate să prezinte în adresa Unităţii unul sau mai multe contracte de cumpărare a strugurilor din soiuri tehnice; termenul maxim de creditare pentru mijloacele circulante nu va depăși 5 ani, perioada de graţie nu va depăşi 2 ani, iar dobînda va fi stabilită de către Ministerul Finanțelor reieșind din condițiile de piață. Dacă un beneficiar final nu va transfera toată suma creditului primit din fondurile BEI și contribuția sa proprie către crescătorii de struguri în termenele stipulate în contractul de achiziție, atunci acesta va fi obligat să ramburseze imediat fondurile creditului respectiv către Ministerul Finanțelor pentru realocări.

În scopul obținerii finanțărilor solicitate, Beneficiarii potențiali se adresează la: Unitatea de Implementare a Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol ”Filiera Vinului” pentru completarea Formularului de participare; Ministerul Finanțelor pentru semnarea Contractului de recreditare – drept bază pentru obținerea fondurilor BEI.

Pentru mai multe detalii și informații:
Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor din cadrul MAIA: Tel/Fax: 0-22210249, 0-22210135

Unitatea de Implementare a Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol: Tel/Fax: 0-22260905, www.winemoldova.md

Avertizare meteorologică: Cod GALBEN de SECETĂ în toată țara

0

Canicula din ultimul timp și-a pus amprenta. Meteorologii au emis cod galben de secetă pe întreg teritoriul țării.

Potrivit avertizării, în legătură cu lipsa precipitațiilor și a gradului înalt de evapotranspirație, în intervalul 03 – 10 august în râurile și lacurile din Republica Moldova se atestă SECETA HIDROLOGICĂ.

Meteorologii atenționează agenții economici și populația să consume rațional resursele de apă.

Pachetul agricol, votat în primă lectură la Parlament cu unanimitate de voturi

0

Pachetul de modificări legislative în vederea susţinerii agricultorilor a fost votat aseară, 30 iulie, în prima lectură, în unanimitate. Deocamdată nu este clar când acesta va fi supus dezbaterilor pentru lectura a doua (cel mai probabil în toamnă n.r.), dat fiind faptul că în cazul unor proiecte din pachet este nevoie de avizul Guvernului, iar astăzi este ultima şedinţă în plen a deputaţilor înainte de vacanţa care va dura până în septembrie, transmite IPN.

Unul dintre proiectele de lege votate în prima lectură prevede aplicarea cotei zero, pe 3 perioade fiscale consecutive, începând cu 1 ianuarie 2015, la plata impozitului pe venit pentru agenţi economici din agricultură, indiferent de forma juridică de organizare. Producătorii agricoli vor trebui să calculeze impozitul pe venit, dar nu vor achita sumele calculate la buget, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate în scopuri investiţionale, precum şi pentru procurarea resurselor necesare producerii agricole conform listei aprobate de Guvern.

Alt proiect se referă la creditul agricol. Creditul agricol se acordă de către băncile comerciale în colaborare cu Fondul de Stat de Garantare a Creditelor, la o rată a dobânzii flotantă, calculată din rata de bază stabilită de Banca Naţională a Moldovei, diminuată cu 5%.

În conexiune cu acest proiect se prezintă şi proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii cu privire la aplicarea titlului I şi II a Codului Fiscal. Acesta prevede facilităţi fiscale pentru bănci, şi anume diminuarea impozitului pe venit datorat bugetului cu mărimea venitului ratat ca rezultat al acordării creditelor preferenţiale în sectorul agricol.

Proiectele din pachetul agricol au drept scop stimularea dezvoltării de afaceri şi crearea unui mediu competitiv şi atractiv, care să îi încurajeze pe agricultori să întreprindă activităţi agricole.