În perioada 28-30 octombrie 2015, la Tallin, Republica Estonia, va avea loc Expoziţia specializată în produse agroalimentare „Tallin FoodFair 2015”, un eveniment care adună în fiecare an mii de vizitatori, inclusiv importatori şi distribuitori de produse agroalimentare.

Ţinând cont de potenţialul de export pe piaţa estoniană, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, recomandă participarea producătorilor agricoli autohtoni la ce-a de-a 16-a ediţie a Expoziţiei „Tallin FoodFair 2015” în vederea promovării produselor agroalimentare autohtone.

Formularele de înregistrare pentru participarea la expoziţie pot fi găsite pe pagina web: www.profexpo.ee/foodfair la rubrica „Exhibitor’s Info”.

Pentru informaţii suplimentare cu privire la acest eveniment, anexăm broşura privind Expoziţia „Tallin FoodFair 2015”.

Zona economică liberă (ZEL) Bălţi va fi extinsă. Aceasta prevede un proiect de lege adoptat de Parlament.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, proiectul a fost iniţiat de deputaţii Vadim Pistrinciuc şi Igor Corman şi prevede crearea la Străşeni şi Căuşeni a noilor subzone cu suprafaţa de circa 25 ha.

Conform proiectului, suprafaţa subzonei din Străşeni va fi de 15 ha, iar a celei din Căuşeni – 8,5 ha.

În opinia autorilor proiectului, extindere ZEL Bălţi va oferi posibilitatea de a crea cel puţin 2 mii noi locuri de muncă.

ZEL Bălţi a fost creată pe 23 martie 2010 pentru 25 de ani. Iniţiatorul proiectului a fost compania Draexlmaier, care a fost primul şi rămâne principalul rezident al zonei. În legătură cu faptul că interesul investitorilor faţă de zona liberă s-a adeverit a fi mai mare decât posibilităţile zonei, limitele acesteia vor fi extinse. Acum trei subzone cu suprafaţa de circa 150 ha sunt la Bălţi şi una, cu suprafaţa de 12 ha, la Străşeni.

La moment zona are circa 40 de rezidenţi. Investiţiile în dezvoltarea acesteia la finele primului trimestru au depăşit $45,7 mil. Baza producerii sunt cablajele electrice pentru automobile. Volumul vânzărilor în primul trimestru este cel mai mari din toate cele şapte zone din Moldova – 399,8 mil. lei – o treime din comerţul tuturor ZEL-urilor din Moldova.

În primele 6 luni ale anului curent, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei) a constituit 102,8% faţă de perioada respectivă a anului 2014, informează Biroul Național de Statistică.

Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creşterea cu 6% a producţiei animaliere (căreia i-a revenit circa 88% din totalul producţiei agricole), producţia vegetală marcând o descreştere cu 15,6%.

În ianuarie-iunie 2015, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în gospodăriile de toate categoriile a fost înregistrată majorarea producţiei animaliere, cu excepţia producţiei de ouă.

Producţia (creşterea) vitelor şi păsărilor a crescut cu 10,9%, dintre care: în întreprinderile agricole – cu 19,4%, în gospodăriile populaţiei – cu 5,3%. Această majorare a fost determinată de creşterea productivităţii vitelor şi mărirea efectivului mediu de animale.

Producţia de lapte s-a majorat cu 2,1 %, dintre care: în întreprinderile agricole – cu 15,0% în rezultatul creşterii efectivului mediu de vaci (cu 12%) şi productivităţii acestora (cu 3%); în gospodăriile populaţiei volumul producţiei de lapte a crescut nesemnificativ (cu 1,5%) drept urmare a creşterii productivităţii vacilor cu 2,8%.

Producţia de ouă în gospodăriile de toate categoriile a scăzut cu 7,8 % în rezultatul micşorării volumului de ouă în întreprinderile agricole – cu 18,7%, ca urmare scăderii productivităţii găinilor ouătoare.

În prima jumătate a acestui an, preţurile medii de vânzare a produselor agricole de către întreprinderile agricole s-au majorat cu 0,4% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2014, informează Biroul Naţional de Statistică.

Evoluţia indicilor preţurilor de vînzare a produselor agricole de către întreprinderile agricolese caracterizează prin următoarele date:

(click p-u a mări)

În ianuarie-iunie 2015, preţurile producătorului la produsele vegetale s-au mărit în medie cu 7,7%. Mai esenţial s-au mărit preţurile la culturile cerealiere şi leguminoase pentru boabe – cu 22,8% (în special la porumb – cu 32,1%, grâu – cu 10,8%, leguminoase pentru boabe – cu 6,6%), rapiţă – cu 26,8%, floarea soarelui (exclusiv seminţe de soi) – cu 20,7%.

La produsele animaliere a fost marcată micşorarea preţurilor cu 10,1%, care a fost determinată de scăderea mai esenţială a preţurilor la vite şi păsări în masă vie – cu 13,6% (inclusiv la porcine – cu 24,6%, păsări – cu 3,5%).

Notă:

Datele sunt prezentate pe întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole de 50 ha şi peste (fără teritoriul din partea stângă a Nistrului şi Mun. Bender) şi reflectă evoluţia preţurilor medii reieşind din structura efectivă a vânzărilor produselor agricole realizate de către acestea.

Moldova are un răspuns pe măsură la restricţiile comerciale din partea Rusiei. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, despre acest răspuns într-un interviu pentru ziarul Adevărul a vorbit Prim-ministrul RM, Valeriu Streleţ.

„Noi avem instrumente neutilizate până în prezent, cum ar fi anumite acţiuni simetrice. Noi nu am stabilit pretenţii de calitate şi conformitate la produsele care se importă din Federaţia Rusă, deocamdată”, a spus Streleţ.

Potrivit spuselor sale, în cazul în care embargoul Rusiei va continua, „posibil, şi noi vom lua măsuri care vor avea caracter simetric”.

Premierul a pledat pentru dialogul cu Rusia. În acesta Chişinău intenţionează să demonstreze că „nu are rost ca prin măsuri de constrângeri, de presiuni comercial-economice să încerce să ne schimbe vectorul nostru strategic pe care noi am avansat mult şi nu intenţionăm să îl schimbăm”.

„Integrarea europeană este prioritatea naţională a RM. Lucrul ăsta trebuie explicat. Acordul de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător nu comportă niciun pericol pentru piaţa rusească. Nu vor ajunge mărfurile europene în piaţa rusească prin R. Moldova”, consideră Premierul.

Prezentând programul de activitate a Cabinetului său de miniştri, în Parlament pe 30 iulie, Streleţ a pledat pentru resetarea relaţiilor cu Rusia, care, în opinia sa, este un „parteneri important” al Moldovei.

Cabinetul de miniştri a aprobat astăzi mai multe decizii de numire în funcție, dar și de demitere a unor demnitari cu funcții de răspundere, printre care și Iurie Carp, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA).

Până la desemnarea directorului general al ANSA, atribuţiile acestuia urmează a fi exercitate de Grigore Porcescu, director general adjunct pentru problemele siguranţei alimentelor şi controlul calităţii al ANSA.

Agrobiznes amintește că Iurie Carp fusese numit la conducerea ANSA pe 25 februarie 2015, după ce fostul director, Ion Sula a trecut în fotoliul de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.

Iurie Carp anterior a deținut funcții manageriale la mai multe întreprinderi de stat, printre care funcția de director-adjunct la S.A. „Franzeluța” și director al combinatului de vinuri și divinuri S.A. „Aroma”.

Iurie Carp, în vârstă de 50 de ani, este originar din localitatea Iargara, raionul Leova. În 1998 și-a luat diploma de studii în management la Academia de Studii Economice din Moldova.

În decursul lunii iulie pe teritoriul ţării s-a semnalat vreme foarte caldă și cu deficit de precipitații. Deși au fost puține, precipitațiile căzute în luna iulie însoțite de oraje, grindină și intensificări ale vântului au cauzat vătămarea culturilor agricole. Totodată, valul de caniculă a grăbit coacerea porumbului și floarea-soarelui.

Precipitațiile pe parcursul lunii iulie au căzut neuniform în teritoriu. Pe 75% din teritoriu suma precipitațiilor a constituit 15-45 mm (25-65% din norma lunară), în restul teritoriului – 50-85 mm (75-145% din norma lunară).
Pe 9 iulie la SM Bravicea s-a înregistrat fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse puternice: pe parcursul a 3 ore au căzut 59 mm de precipitații, anunță Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Din cauza vremii secetoase menținută în o mare parte a lunii iulie, s-au creat condiții nefavorabile pentru formarea recoltei la porumb, floarea-soarelui, sfeclei de zahăr, de asemenea pentru creșterea și dezvoltarea culturilor legumicole și altor culturi agricole.
Din cauza temperaturilor ridicate, agricultorii au fost nevoiți să înceapă mai devreme recoltarea culturilor de toamnă și a celor cerealiere de primăvară.

La porumb în decursul lunii iulie s-a semnalat apariția paniculului, înflorirea lui și a știuletelui. Canicula a grăbit coacerea porumbului și floarea-soarelui. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, la porumb a început coacerea în lapte (cu 1-2 săptămîni mai devreme față de termenii obișnuiți). La o plantă s-a format în medie 1-2 știulete.

Coacerea semințelor de floarea-soarelui a început la sfârșitul lunii iulie (cu 10-20 zile mai devreme față de termenii obișnuiți).

Ploile căzute pe 30-31 iulie, izolat puternice, în fond au completat rezervele de umezeală productivă în stratul superior al solului și au îmbunătățit puțin condițiile pentru creșterea și dezvoltarea culturilor agricole în cea mai mare parte a teritoriului țării.