După o carieră promițătoare de funcționar public, iar ulterior de expert la Agenția de Cooperare a Germaniei (GIZ), Sergiu Pleșca din orașul Cimișlia s-a gândit să iasă din obișnuitele tipare și să pună pe picioare o afacere mai puțin abordată în businessul autohton. O afacere cu fructe de pădure. Una încă prea puțin explorată în Republica Moldova, dar care, în mod sigur, are perspectivă și poate aduce beneficii mari. Tânărul întreprinzător s-a orientat spre o nişă nouă și își propune să demonstreze cu tot dinadinsul că o plantaţie de pomuşoare poate deveni un business profitabil şi în Republica Moldova.

Deși este considerat de semenii săi drept un „aventurier”, dat fiind faptul că majoritatea tinerilor preferă astăzi să-și scoată imediat banul investit, mai ales în comerț, Sergiu Pleșca nu dă atenție acestor insinuări și își urmează, pas cu pas, împreună cu familia, planul de afaceri schițat pentru următorii zece ani. Este conștient de faptul că și-a asumat riscul de a aborda un domeniu mai dificil, precum este cel agricol, dar își continuă preocupările și visul său de a le asigura un viitor prosper celor trei copii pe care îi crește.

Cu toate că a abordat un domeniu relativ nou, nu se poate spune că a început de la zero. Absolvent al facultății economie, specialitatea managementul afacerii, Sergiu Pleșca a ajuns la ideea de a face investiții în agricultură nu înainte de a efectua o scurtă analiză a sectoarelor de activitate economică existente în zona de sud, în special, în raionul Cimișlia. În plus, cu ceva ani în urmă, după revenirea sa, prin 2007, din Marea Britanie, acesta inițiase împreună cu alți tineri activități de antreprenoriat inovative în domeniul prestări servicii, de pe urma cărora s-a ales cu beneficii modeste, în schimb cu o experiență valoroasă.

„La facultate, profesorii ne învățau să avem mare grijă că urmează să gestionăm banii publici, dar eu mi-am zis: hai mai bine să-i gestionez pe ai mei, dacă tot este vorba de responsabilitate”, o spune în glumă proaspătul agricultor, licențiat în economie. După un șir de consultări cu specialiștii, a realizat că o afacere, dacă vrei s-o dezvolți, poate fi făcută și în alte domenii, dar agricultura este totuși ramura care poate să-ți ofere atât plăcere sufletească, cât și beneficii. Așa a luat naștere afacerea cu pomușoare a cimișlianului Sergiu Pleșca.

A optat pentru acest tip de afacere pentru că piața cu pomușoare este încă un sector nou, neexplorat în Moldova, pe întreg teritoriul țării existând, conform statisticii, doar în jur de 450 ha de astfel de plantații. „Dacă te bagi într-un sector suprasolicitat, apar niște riscuri, dat fiind concurența mare. În plus, este mult mai greu să te impui”, ne explică cu lux de amănunte Sergiu, adăugând că a consultat și consumatorul mare de pomușoare, care este reprezentat de fabricile de dulcețuri, cărora cantitățile autohtone de fructe de pădure nu le ajung și le importă din Polonia.

Suport financiar din partea poporului american

Chiar dacă la început era oarecum neîncrezător și a plantat, cu titlu de experiment, mai întâi o jumătate de hectar de coacăză neagră, ulterior a apelat la terenurile publice cu destinație agricolă ale primăriei Cimișlia, încheind, prin licitație, un contract de arendă a pământului pentru o perioadă de 25 de ani. Sergiu Pleșca a creat o plantație de 11 hectare de culturi bacifere, pe care crește coacăză neagră și mai puțină aronie.

Orice afacere trebuie să aibă o structură bine gândită, toate trebuiesc calculate, orice pas trebuie planificat bine, pentru a ști exact unde vrei să ajungi. Fără un plan de afaceri, aceasta se prezintă doar ca un amatorism și este sortită eșecului, s-a gândit antreprenorul nostru și a elaborat ulterior un astfel de document. A fost ajutat la elaborarea acestui plan de afaceri important grație participării sale, în 2014, în cadrul proiectului Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), cofinanţat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi Corporaţia „Millennium Challenge Corporation” (MCC).

Așadar, afacerea cu pomușoare a lui Sergiu Pleșca este o afacere finanţată prin fonduri structurale. Antreprenorul a putut să se extindă grație faptului că a beneficiat de un suport financiar din partea poporului american sub formă de grant în proporție de 50 la sută, plus 50 la sută investiție proprie. Obiectivul principal al acestui proiect constă în sporirea succeselor sectorului agricol moldovenesc în producerea şi comercializarea produselor cu valoare adăugată înaltă.

Totodată, înainte de plantarea propriu-zisă a arbuștilor, înainte de alegerea materialului săditor, a apelat la specialiști și, din surse proprii, a solicitat elaborarea unui proiect de plantare. „Nu se putea altfel, de aceea, am efectuat analiza solului, a elementelor necesare pentru plantare, a soiului care s-ar potrivi în funcție de expoziția terenului, a necesității de apă etc.”, susține Pleșca.

Într-adevăr, am observat că plantația lui de pomușoare este amplasată pe pantă, în preajma unui bazin acvatic, cu perspectiva de a utiliza pe viitor un sistem eficient de irigare prin picurare, pe care crescătorul de fructe rare își propune să-l instaleze în anii următori. Rândurile, după cum am remarcat, se află la o distanță de trei metri unul de altul, ceea ce, de asemenea, nu este întâmplător. Acest lucru este făcut din considerentul că antreprenorul își propune să facă o agricultură performantă, preconizând să procure și tehnică pentru colectarea mecanizată a coacăzei și aroniei. În plus, are și un argument convingător – fabricile solicită cantități mari și calitate, iar acest lucru poate fi asigurat cu cel mai mare randament prin colectare mecanizată.

În acest an, doar câteva tufe au dat roadă, celelalte trecând prin tăierea de formare. Însă Sergiu Pleșca are suficientă răbdare ca să aștepte până la vara viitoare, când speră să culeagă cel puțin patru tone de fructe de pădure la hectar. Nu se rușinează nici de faptul că, în lipsa tehnicii specializate, dar și din mare grijă pentru a nu-i strivi altcineva plantele, este nevoit să-și petreacă serile și week-end-urile la plantația sa de pomușoare.

Material realizat de jurnalista Luminița Netedu pentru publicația Gazeta de Sud.

După ce traversezi satul Chirileni, urci dealul, ocoleşti un lan de porumb, în faţă ţi se deschide un câmp bine îngrijit. Proprietara gospodăriei ţărăneşti, Elena Vetrici, ne face o excursie: iată aici cresc căpşuni de sezon, câteva angajate le prăşesc după ce au fost cosite. Acum plantele au dat lăstari noi. Pe câteva hectare se întind căpşunii care necesită o îngrijire mai specială, căci plantele au fost aduse din Franţa. În schimb, dau câteva roade pe sezon, ultimul cules e tocmai în luna octombrie. Acum sunt în al doilea an de rod.

Alături se află un teren plantat cu arbuşti, printre care se coc la soare harbuji. Ne arată câteva rânduri de zmeură, care la fel, sunt pe rod. „Am început-o de la zero. Nu am studii în domeniu, căci nu am avut nici timp ca să le fac. În schimb mereu am visat să am acasă cel puţin 5 ari de pământ pe care să cresc căpşuni. Iată că visul mi s-a împlinit şi astăzi am în proprietate 5 hectare plantate doar cu căpşuni”, spune Elena Vetrici. Căpşunile din Chirileni pot fi procurate la pieţele agricole din Ungheni şi Chișinău.

Ne oprim lângă o mică plantaţie de arbuşti, ramurile cărora sunt doldora de fructe mici şi roşii. Le gustăm – sunt dulci-amărui. Întrebarea: Ce fel de fructe sunt?, pe Elena Vetrici deja nu o mai miră. Chirileniul este unica localitate din raionul Ungheni, unde se cultivă goji. Proprietara afirmă că de când activează în domeniul agrar, acum e al şaselea an, nu a întâlnit niciun agricultor care ar deţine o plantaţie de arbuşti de goji. Cu un an în urmă, din cauza unei probleme de sănătate, a decis să cultive pentru consumul casnic aceste fructe, originea cărora este China. Ne explică că fructele conţin vitamina C, conținutul căreia este de 400 de ori mai mare ca într-o portocală, carotină, care cu mult depăşește cantitatea ei în morcov. Din frunzele uscate se poate prepara ceai, care deţine toate calităţile unui ceai verde. Astfel Vetrici a plantat 200 de puieţi care au fost aduși din România. Acolo au preîntâmpinat-o că în primul an de creştere aceștia nu vor rodi. „Singură i-am plantat, i-am curăţat, i-am udat, apoi permanent verificam cum se dezvoltă. Nu i-am tratat cu chimicale, am dorit să obţin sută la sută produs ecologic. Câțiva puieți s-au uscat, dar nu am dat înapoi”, spune Elena.

Mare i-a fost şi mirarea, şi mândria, atunci când în primăvara curentă a văzut că arbuştii au dat în floare. E prima roadă! A recoltat câte 300 de grame de fructe de pe fiecare copăcel. Nici cu vânzarea producţiei nu are probleme: toată cantitatea a fost exportată în Rusia. „Sper să strângem câte cel puţin 1 kilogram de fructe de pe fiecare copăcel. Deja am găsit și altă piață de desfacere – Italia”, ne spune dânsa cu mândrie.

Ideea privind plantarea arbuştilor de goji pe toată suprafaţa de teren pe care o deţine a încântat-o, de aceea a procurat deja seminţe. Acum în propria pepinieră cresc câteva sute de puieţi. O parte îi va sădi pe sectorul său, altă parte o va comercializa. Încet, dar sigur, peste câţiva ani, pe terenul cu o suprafață de peste 5 hectare, pe care acum cresc căpşuni, va fi o frumoasă plantaţie de goji. Dânsa consideră că este o afacere de perspectivă, care merită să fie dezvoltată şi în Moldova, precum se face în România sau în China.

Nu îi place să vorbească despre partea financiară, doar spune că drumul parcurs nu este deloc uşor, căci a avut şi de pierdut, dar şi de câştigat. „Desigur, mi-a fost greu, doar în Moldova nu este uşor să dezvolţi o afacere în domeniul agricol, mai ales pentru o femeie. Dar m-am călit, chiar dacă uneori îmi venea să las mâinile în jos, nu mai aveam puteri pentru a face ceva. Acum ştiu ce am de făcut, cum să acţionez mai departe. Dacă iubeşti cu desăvârşire agricultura, te dăruieşti în totalitate domeniului pe care îl faci, acumulezi experienţă, iar aceasta de multe ori vine și din greşeli, vei avea şi rezultate bune”, declară agricultoarea din Chirileni.

Articol realizat de jurnalista Tatiana Cuibaru pentru publicația Unghiul.