La 10 luni de la implementarea Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Comprinzător cu UE, țara noastră așa și nu a reușit să acopere cotele de export pentru produsele agroalimentare prevăzute în documentul respectiv, transmite MBC.md.
Chiar dacă Moldova a obținut acces la piața comunitară cu peste 500 milioane de consumatori, o creștere esențială a exporturilor în această zonă așa și nu a fost înregistrată. Doctorul în economie al Institutului Național de Cercetări Economice, Mihail Poisic argumentează că de la 1 septembrie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Acordului DCFTA, și până în luna mai curent, volumul total al exporturilor pe această piață, de fapt, a scăzut.
”Avem un tablou general interesant. Foarte brusc a crescut reexportul. Și dacă scoatem volumul reexportului din totalul de export, atunci reiese nu o creștere, ci o reducere cu 6,6% a exportului pe piața UE”, susține Mihail Poisic, doctor în economie, INCE.
Acele produse moldovenești livrate pe piețele din Est nu au avut cerere pe piața comunitară. Sunt două explicații la acest proces – nu suntem gata să oferim produse calitative și competitive ca preț.
De partea cealaltă, viceministrul în exercițiu al Economiei, Octavian Calmâc încearcă să dea o notă de optimism lucrurilor. El susține că, totuși, ne putem lăuda cu o creștere a volumului fizic de produse autohtone livrate pe piața comunitară în opt luni de la implementarea Acordului.
Octavian Calmâc recunoaște că producătorii moldoveni nu au explorat cotele de export oferite de documentul respectiv. În anul 2014, au fost valorificate doar cotele pentru exportul de struguri, iar în 2015 unica cotă care are o acoperire de circa 80% din cele 130 mii tone acceptate pentru livrări în UE este pentru cereale. În rest cotele nu au fost acoperite. Spre exemplu, producția de mere a fost exportată doar în proporție de 2%.
Agenții economici din Moldova din start nu sunt competitivi pe piața UE, în condițiile în care subvențiile în agricultură constituie în jur de 20 euro la hectar, iar producătorii europeni beneficiază de 240-250 euro per hectar, explică Mihail Poisic. În plus, țara noastră nu exportă produse cu valoare adăugată, ceea ce se răsfrânge asupra statisticilor. În prezent, aproape jumătate din exportul spre UE este acoperit de produsele în lohn. Restul, sunt livrări de materie primă, precum cereale, nuci și struguri, iar din produsele prelucrate – zahăr, vin și concentrat de mere.
”Dar dacă excludem reexportul, atunci observăm că raportul dintre export și import este de 1 la 3. Asta înseamnă că importăm din UE de trei ori mai mult din UE decât exportăm pe piața comunitară. De aici nu e dificil să înțelegem cine a avut mai mult de câștigat din procesul de anulare a taxelor vamale” relatează Mihail Poisic.
În perioada septembrie 2014 – martie 2015, prețurile pentru o bună parte dintre produsele moldovenești exportate în UE a scăzut radical comparativ cu perioada 2013-2014. Potrivit lui Mihail Poisic, unul dintre factorii care au influențat această comprimare este supra oferta de pe piața respectivă. Cel mai mult, prețurile s-au redus pentru miere, cu 82 de cenți la fiecare kilogram exportat în UE, cu 56 cenți pentru nuci și cu 12 cenți pentru struguri.
Datele Biroului Național de Statistică arată că exporturile de mărfuri moldovenești destinate ţărilor UE au însumat 524,5 milioane de dolari cu 0,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din anul 2014. Cota exporturilor pe piața comunitară se ridică la 64,6%.
Pe teritoriul Găgăuziei a demarat recoltarea grânelor din grupul I, relatează NOI.md. Acest fapt l-a comunicat șeful Direcției Generale a CAI Serghei Babin, în cadrul ședinței aparatului Comitetului Executiv al autonomiei.
Potrivit lui, orzul de toamnă a fost recoltat de pe 80 la sută de suprafețe, iar productivitatea acestei culturi constituie 30 de chintale la un hectar. Mazărea a fost recoltată de pe toate câmpurile.
„De asemenea, pe terenurile agricole a efectuată fost recoltarea de probă a grâului de toamnă. Productivitatea constituie circa 30-32 de chintale la un hectar”, a menționat Serghei Babin.
Anterior s-a comunicat că în anul 2015, în Găgăuzia, culturile de toamnă au fost semănate pe 41 de mii 660 de hectare, inclusiv grâul de toamnă – pe 30 mii de hectare, orzul de toamnă – pe 8 mii 326 hectare.
În urma condițiilor climaterice nefavorabile din cele 3 mii 287 hectare semănate cu rapița de toamnă s-au menținut doar 426 de hectare. În anul 2015 floarea soarelui în Găgăuzia a fost semănată pe o suprafață de 26 de mii 217 hectare, iar porumbul ocupă 14 mii 421 hectare de terenuri agricole.
Aici pe timpul URSS erau lanuri de culturi furajere, iar sovhozul din satul Mălăiești era specializat în producea laptelui, care ajungea de la Chișinău până la Moscova. În anii 90, ferma parcă a fost luată de vânt, practic nu a rămas nimic. Din 1990 până în 2000 toate gospodăriile sătești erau în declin. Fiecare a vrut să ia care și ce a putut, chiar și un cui, dacă se putea. Într-o săptămână 22 de grajduri au fost puse la pământ, scrie Observatorul de Nord.
O afacere care a început acum 15 ani
Așa își amintește fermierul Alexei Ivanov din satul Mălăiești, raionul Orhei despre anii care au urmat după colapsul URSS. Afacerea lui a început acum 15 ani, în urma programului de împroprietărire a țăranilor cu pământ. “Pământul înseamnă viață, altceva nu știu să fac, asta îmi place, asta pot, asta învăț pe alții”, mărturisește fermierul.
FOTO: odn.info.md // Alexei Ivanov, fermier, satul Mălăiești, Orhei, Republica Moldova. Suntem lângă unul dintre lanurile de grâu pe care le are în proprietate. Acest teren agricol are peste 30 de hectare, pământuri care sunt luate în arendă de la deținătorii de cote din localitate. Captură video: Sergiu Dobândă, 27 martie 2015)
Alexei Ivanov este unul dintre fermierii mijlocii din Republica Moldova, având în gestiunea sa 650 de hectare de teren agricol. În anul 2000, în urma programului de împroprietărire a țăranilor cu pământ, a luat în arendă de la țărani 300 de hectare, iar ulterior și-a mărit suprafața.
Astăzi, pe aceste pământuri, cultivă grăunțoase, culturi tehnice, culturi furajere, dar are si livezi de cireșe, caise, prune și mere. De asemenea, are aproape 5 hectare legume. Și-ar dori mai mult, dar fără un sistem de irigare, riscurile la creșterea legumelor sunt prea mari. De fapt, astăzi în agricultură aproape totul este la mila Domnului.
Taxele și impozitele pe care le plătește un fermier moldovean
Fermierul Alexei Ivanov ne explică ce fel de taxe și impozite plătește anual, atât deținătorilor de cote, cât și statului. Astfel, fermierul achită o arendă, sub formă de producție agricolă, țăranilor care și-au dat terenurile în gestiunea Asociației din Mălăiești. Pe lângă asta, mai plătește cam 10 tipuri de impozite la stat, cum ar fi impozitul funciar, impozitul pe venit, TVA.
FOTO: odn.info.md // În localitatea Mălăiești, raionul Orhei, ca de altfel în majoritatea localităților din R. Moldova, arenda pentru o cotă de teren se plătește în producție agricolă, adică în grâu, fân, orz sau floarea soarelui. Valoarea în bani ar însemna 2500–3000 de lei. (design infografic: Vitalie Harea)
„Anul 2014 a fost unul bun. Deși am plătit impozite de jumătate de milion de lei, venitul a ajuns la 2 milioane de lei. Dacă n-ar fi fost embargoul la fructe impus de Federația Rusă, suma ar fi crescut și mai mult”, explică Alexei Ivanov.
Livezile de mere aduc în prezent pierderi fermierilor
Fermierul a plantat livezile pe pământurile proprii. Sunt 36 de hectare de livezi de mere, prune, caise, cireșe. Primele au apărut în anul 2003. A decis să își diversifice producția pentru a o putea comercializa mai ușor. Cele mai mari pierderi le-a avut la mere, din cauza embargoului impus de către Federația Rusă. Pierderile se ridică la 60 de mii de lei în 2014.
Criză de muncitori în sectorul agricol
Alexei Ivanov spune că este mare criză de muncitori în sectorul agricol. Totuși, oamenii ar veni să lucreze la un salariu de 4000-5000 de lei. Fermierul a găsit o modalitate interesantă de a-i plăti pe cei care muncesc. Zilierii sunt remunerați în funcție de munca pe care o prestează.
„Nu plătim pe zi, ci pe volumul de lucru. De exemplu, un kg de cireșe costă 3 lei ca să îl culegi. Este o metodă mai eficientă, deși nu întotdeauna atractivă”, menționează fermierul.
Planurile de viitor, ca și ghicitul în stele
Când îl întrebi de planurile de viitor pe un agricultor din Moldova, e ca și cum l-ai ruga să ghicească în stele. Din cauza scumpirilor din ultima perioadă, cheltuielile vor crește simțitor, iar planuri nu poate să își facă decât până la vară.
„Au cresc prețurile, la îngrășăminte de 2 ori. Astfel și cheltuielile vor creste minim cu 30-40%. Se cer investiții în agricultură,, ceea ce nu înțeleg guvernanții noștri. Agricultura este un business, dar am rămas cu zeci de ani în urma agricultorilor europeni. Subvențiile la hectar a ne-ar ajuta foarte mult”, a declarat Alexei Ivanov.
FOTO: odn.info.md // Fermierul are în gestiune, pe lângă cele nouă tractoare, câteva semănători pentru porumb, pentru grâu, pentru livezi. Are pluguri, cultivatoare, combine. În total, ar fi vorba de aproape 30 de utilaje agricole care costă în jur de patru milioane de lei. Tractoarele sunt importate din Belarus și Ucraina, iar celelalte utilaje sunt procurate inclusiv din Italia, Austria și alte țări europene. (Foto: Elena Robu, 27 martie 2015)
Așadar, cu 26 de angajați și 9 tractoare, Alexei Ivanov face business din agricultura moldovenească. Este unul dintre sutele de fermieri care dă din coate pentru a reuși să pătrundă pe piața Uniunii Europene și să ofere un produs de calitate.
Polonia, primul exportator de mere din UE
Când vorbim despre mere, primul mare concurent căruia urmează să îi facem față este Polonia, cel mai mare exportator de mere din UE. Astăzi fermierii polonezi vor să cucerească piața globală. Și au înțeles că trebuie să ofere în primul rând calitate, iar apoi preț.
Fermierul polonez Michal Lachowicz poate vorbi despre mere și despre afacerea sa ore întregi. Are 31 de ani, este doctor în economie și conduce în prezent o afacere de până la 10 milioane de euro.
FOTO: odn.info.md // Fermierul polonez Michal Lachowicz în interiorul Fabricii sale de mere din localitatea Borzecin, situată la peste 100 km de Varșovia. Ia la întâmplare câteva mere pentru testarea calității (Captură video: Sergiu Dobândă, 7 martie 2015)
Merele noastre sunt transportate chiar și în Mongolia la o distanță de 8 000 de km, pe o perioada de mai mult de 30 de zile. Am înțeles că cel mai important este calitatea mărului. Ce putem descoperi nou în producția de mere? Aproape nimic, dar putem lucra la calitate, care în Polonia pare a fi ceva nou. Această situație s-a creat din cauza pieței ruse, pentru că se accepta orice tip de calitate. În prezent, calitatea nu are preț, povestește fermierul polonez.
O afacere cu investiții de 20 de milioane de euro
Are o fabrică de 7 000 metri pătrați. Investițiile au început acum 5 ani și se ridică la 20 mln euro. Majoritatea banilor reprezintă donație din partea UE, mai exact 50% de la UE, 25% de la guvernul polonez și 25% este investiție personală.
Fabrica conține secția de colectare, ambalare a merelor, dar și cea de fabricare a sucului. Capacitatea este de 1000 litri pe oră. 60% din producție este exportată, iar 40% – rămâne pe piața internă. Salariul mediu al unui angajat ajunge până la 500 euro. Salarii puțin mai mici au muncitorii sezonieri, în mare parte ucraineni, care vin la curățatul livezilor și la culesul merelor.
FOTO: odn.info.md // În interiorul Fabricii de mere a Companiei La-Sad, care are o suprafață de 7 mii metri pătrați. Muncitorii lucrează la sortarea merelor. (Captură video: Sergiu Dobândă, 7 martie 2015)
Soluția fermierilor pentru a cuceri piața, asocierea în grupuri mari
Deși Polonia este în prezent primul exportator de mere din lume și primul producător de mere din UE, fermierul spune că acesta nu este un business profitabil, competiția este foarte mare, iar în fiecare an costul merelor scade dramatic. Producătorii polonezi de mere au găsit însă o soluție. Pentru a evita competiția internă între ei, câteva grupuri mari de producători de mere au creat Compania Appolonia.
FOTO: odn.info.md // Michal Lachowicz din Polonia vinde kilogramul de mere cu 10 eurocenți, iar Alexei Ivanov din Moldova — cu 15 eurocenți (design infografic: Vitalie Harea)
Prețul merelor în Polonia și Moldova
Fermierul polonez a ajuns să gestioneze o afacere de milioane de euro, chiar dacă prețul merelor scade în fiecare an.“Doi ani în urmă merele costau 40 cenți pe kg, anul trecut – 30 de cenți, iar două săptămâni în urmă – doar 10-11 cenți. Așa că și veniturile anuale diferă. Suntem o companie tânără și în fiecare an dublăm cifra de afaceri. Anul trecut am avut 20 mii tone de mere, anul acesta 30 de mii de tone”, spune Michal Lachowicz, președinte de Board, Grupul producătorilor de fructe La-Sad din Polonia.
Embargoul impus de Federația Rusă, cum îl depășim
Și Polonia, ca și Moldova se confruntă cu probleme după ce Federația Rusă a impus embargou la un șir de produse agroalimentare. Astfel, începând cu 1 august 2014, Rusia a interzis importul de fructe și legume din Polonia, iar Varșovia a calificat embargoul ca fiind represiune politică. Asta în condițiile în care aproape 50% din exportul de fructe poloneze era îndreptat spre piața rusească. Surprinzător sau nu, dar exportul de fructe poloneze a crescut cu 5%, după această măsură impusă de Moscova.
„Dacă ar fi spus cineva în trecut că nu vom exporta în Rusia, am fi spus ca este foarte greu. Dar astăzi știu sigur că putem trăi și fără Rusia. A fost nevoie de câțiva ani pentru a ne schimba și a ne orienta spre alte piețe. E bine să știm că suntem parte a acestei lumi și trebuie să fim eficienți”, consideră fermierul polonez.
Președintele Consiliului Național al Camerelor Agricole din Polonia, Wiktor Szmulewicz susține că R. Moldova este în avantaj, deoarece poate veni cu măsuri de a limita într-un fel importul și așa să fie dezvoltată și susținută producția proprie.
FOTO: odn.info.md // Președintele Consiliului Național al Camerelor Agricole din Polonia, Wiktor Szmulewicz în biroul său din incinta ministerului Agiculturii și Dezvoltării Rurale din Polonia. (foto: Sergiu Dobândă, 6 martie 2015)
“Recomand Guvernării de la Chișinău să dezvolte acele sectoare care sunt cele mai solicitate pe piața internă, iar când această piața va fi saturată, să fie căutate piețe externe. E important să fie dezvoltat sectorul de producție, pentru că nu e suficient să cultivi, trebuie și să produci. 90% din producția agricolă este direcționată pe piața internă. Guvernul trebuie să stabilească în ce domenii puteți fi competitivi”, a conchis oficialul polonez.
Începând cu a doua jumătate a lunii mai, în Belarus s-a stabilit o vreme uscată. În partea de est a țării, s-au înregistrat 30% din nivelul normal de precipitații specific perioadei anului. În centrul și sudul țării, de asemenea, ploi aproape nu au fost, transmite Agriacta.com.
Directorul departamentului prognoze hidrometeorologica ale Serviciului Național Hidrometeorologic, Dmitri Reabov, a declarat că în cele mai multe regiuni ale țării, 10 cm de la suprafața solului sunt puțin umezite sau complet uscate. Numai în est și sud-est au căzut precipitații minore, suficiente pentru a umezi solul.
Din toate colțurile țării, există rapoarte despre daunele cauzate de secetă culturilor agricole. În regiunea Gomel seceta a deteriorate porumbul. De asemenea, este afectat inul, iar în unele regiuni a început să se ofilească de sfecla de zahăr.
Conform prognozei meteo în zilele următoare ar putea cădea ploi de scurtă durată, dar acestea nu vor modifica situația. Seceta va continua să facă ravagii. În plus, până la sfârșitul săptămânii, meteorologii promit creștere temperaturilot.
Avertizarea cod portocaliu de caniculă intră în vigoare de astăzi.
Potrivit datelor observaţiilor multianuale ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, luna iulie în Republica Moldova este cea mai căldă lună a anului. Temperatura medie lunară a aerului constituie în teritoriu de la +19ºC la nord până la +22ºC în sud.
Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna iulie îl prezintă aversele puternice de ploaie şi căderile de grindină, care se semnalează anual. Ploi puternice de lungă durată sunt posibile în medie o dată în 5 ani, vânturi puternice – în medie o dată în 3 ani, vârtejuri – o dată în 30 de ani. Deosebit de periculoase sunt secetele de vară, posibile pe teritoriul țării în medie o dată în 4 ani.
Potrivit datelor medii multianuale în prima decadă a lunii iulie grâul de toamnă atinge pretutindeni coacerea în ceară. Recoltarea grâului de toamnă, de regulă, se efectuează în perioada 10-20 iulie.
În raioanele de centru și de sud recoltarea în masă a orzului de primăvară, începe de obicei la 10-15 iulie, iar în nordul țării recoltarea începe de la 15-20 iulie.
Potrivit datelor medii multianuale în luna iulie la porumb se observă formarea şi înflorirea paniculului. Rezervele medii multianuale de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m sunt pretutindeni satisfăcătoare şi constituie 70-120 mm.
Potrivit datelor medii multianuale, mazărea în luna iulie, atinge coacerea deplină şi pretutindeni se efectuează lucrările de recoltare.
În luna iulie la floarea-soarelui, se observă creşterea intensivă a tulpinii şi formarea masivă a florilor.
La sfecla de zahăr pe parcursul lunii se semnalează îngroşarea rădăcinii principale. Rezervele medii multianuale de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de la 1m pe terenurile cu sfecla de zahăr sunt bune şi constituie 130-170 mm.
În luna iulie în livezi are loc creşterea fructelor, coacerea caiselor, piersicilor, prunelor, soiurilor de mere şi pere văratice. La viţa de vie continuă creşterea boabelor, iar la sfîrşitul lunii soiurile timpurii ating, de obicei, coacerea tehnică. Potrivit datelor multianuale, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu plantaţii multianuale constituie în medie 100-140 mm.
La culturile furajere, cum ar fi lucerna, în luna iulie se semnalează creşterea masei verzi după primul cosit.
Recoltarea castraveților este un proces destul de complicat. Deoarece nu se coc toți odată, nu poate fi mecanizată sută la sută recoltarea. Pentru aceasta a fost însă inventată „combina” de recoltat castraveții.
Agricultorii au rămas cu o doză semnificativă de nemulţumire după şedinţa de luni, 6 iulie, a Comisiei speciale pentru elaborarea şi aprobarea de către Parlament a pachetului de modificări legislative în vederea susţinerii agricultorilor. Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli din Republica Moldova, a declarat că, deşi astăzi a fost definitivat proiectul legii cu privire la scutirea agricultorilor de plata impozitului pe venit, şi cu certitudine acest fapt este un pas înainte, cea mai mare problemă, o constituie Fondul de subvenţionare, pe care agricultorii şi-l doresc mai mare, transmite IPN.
„Cu părere de rău, nouă ni se propune să înghiţim situaţia care s-a creat ca urmare a deprecierii monedei naţionale. În această situaţie, care s-a creat în mare parte artificial, nouă ni se spune că trebuie să înţelegem că avem buget auster. Eu înţeleg situaţia în care noi ne aflăm, dar agricultorii nu poartă vina pentru acţiunile sau inacţiunile reprezentanţilor autorităţilor statului”, a notat Alexandru Slusari. În opinia sa, autorităţile ar putea identifica posibilităţi pentru a acoperi o parte din cheltuielile exagerate pe care le suportă agricultorii şi în acest sens e nevoie de o abordare mai profundă.
Săptămâna viitoare va fi convocată şedinţa consiliului uniunii şi va fi discută activitatea comisiei şi rezultatele acesteia, iar ca urmare se va decide inclusiv asupra oportunităţii reluării protestelor, a mai spus Alexandru Slusari.
Ministrul finanţelor în exerciţiu, Anatol Arapu, a declarat că în condiţiile actuale, în care inclusiv au fost întrerupte finanţările europene şi cele de la FMI, Fondul de subvenţionare nu poate fi majorat. Majorarea ar putea avea loc dacă va fi semnat un nou acord pentru reînnoirea finanţărilor din exterior. În caz contrar o altă soluţie ar fi rectificările bugetare şi redirecţionarea surselor din alte domenii.
Deputaţii propun modificarea cadrului juridic prin instituirea unui consiliu de observatori, cu participarea agricultorilor, care va monitoriza alocarea de fonduri agricole, inclusiv pentru proiectele naţionale în agricultură. De asemenea, se propune, începând cu 1 ianuarie 2015, cota zero la plata impozitului pe venit, pe un termen de 3 perioade fiscale consecutive, cu condiţia reinvestirii profitului în agricultură. Parlamentarii mai propun, printr-o iniţiativă legislativă, completarea Codului Fiscal în vederea aplicării ratei reduse de TVA de 8% pentru toate produsele agricole.
O nouă şedinţă a comisiei este programată pentru marţi, 7 iulie, când urmează fi discutate proiectele de legi referitoare la crearea unui mecanism de creditare profitabilă pentru agricultori şi a metodologiei formării preţurilor la produsele petroliere.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis avertizare cod portocaliu de caniculă pentru întreaga republică. Avertizarea intră în vigoare marţi, 7 iulie, şi se va menţine timp de două zile, până pe 9 iulie.
Meteorologii susțin că temperatura maximă a aerului în majoritatea raioanelor marți va atinge valori de 34-35°C, iar miercuri și joi de 36-38°C.
Canicula va afecta culturile agricole. Din cauza temperaturilor ridicate există riscul veştejirii, uscării, îngălbenirii şi căderii frunzelor, fructelor coapte şi necoapte, întreruperea creşterii culturilor agricole. De asemenea, este pericol de izbucnire a incendiilor.
Agricultura trebuie salvată. În actualele circumstanţe, nici nu ptem vorbi despre dezvoltarea acestui sector, susţin mai mulţi reprezentanţi ai asociaţiilor agricole, transmite agenția de presă Sputnik.
Posibilităţi pentru compensarea pierderilor suportate de agricultori există, acestea nu au fost încă epuizate, a declarat unul dintre reprezentanţii asociaţiilor de fermieri, Alexandru Slusari, după şedinţa de luni a comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea pachetului de legi privind soluţionarea problemelor din agricultura moldovenească.
Slusari a subliniat că autorităţile trebuie să acţioneze cât se poate de rapid, deoarece situaţia din agricultură continuă să se înrăutăţească. Dânsul a declarat că, spre exemplu, în anul curent recolta de orz va fi cu 40 la sută mai mică decât în anul trecut. Situaţia este comparabilă şi în cazul altor culturi agricole, iar sectorul este aproape de faliment, a mai spus Slusari.
El a precizat că discuţiile pe care le poartă agricultorii cu autorităţile nu se referă la identificarea soluţiilor pentru dezvoltarea sectorului agricol ci se caută căi de evitare a unui colaps al fermierilor moldoveni. În opinia lui Slusari, prima problemă ce trebuie depăşită este cea a decapitalizării sectorului agricol, care poate fi rezolvată printr-un sistem de creditare special. „La următoarea şedinţă vom discuta proiectul de lege care se referă la creditarea în agricultură”, a spus reprezentantul agricultorilor.
Totodată, Slusari a reiterat că indiferent de deciziile ce vor fi luate, asociaţiile de agricultori se vor întruni pentru a lua mai multe decizii de perspectivă. „Vor fi examinate trei variante: reluarea protestelor, aderarea la o mişcare protestatară existentă sau constituirea unei formaţiuni politice ce va reprezenta agricultorii”, a punctat Slusari.
