Rusia dispusă să continue redeschiderea pieței pentru produsele din Moldova

0

Prim-ministrul Chiril Gaburici a avut, în dimineaţa zileri de vineri, o întrevedere bilaterală cu omologul său rus, Dmitri Medvedev, transmite Sputnik.md.

Întâlnirea celor doi premieri s-a desfăşurat în oraşul Burabai, Kazahstan, unde se desfăşoară Summitul Comunităţii Statelor Independente (CSI).

Potrivit serviciului de presă al Guvernului, Gaburici şi Medvedev au convenit asupra reluării activității Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică.

„Aceasta este cea mai potrivită platformă pentru abordarea constructivă și pragmatică a tuturor subiectelor de pe agenda bilaterală”, a declarat Gaburici.

Șeful Executivului de la Chișinău i-a mulțumit omologului său rus pentru primii pași făcuți în reluarea exporturilor de produse agricole pentru unele companii din Republica Moldova. Prim-ministrul Gaburici a pledat pentru dezvoltarea relațiilor constructive cu Federația Rusă.

Premierul rus şi-a exprimat acordul în vederea ameliorării relaţiilor comercial-economice, care sunt benefice pentru economiile celor două state. Medvedev a reiterat disponibilitatea țării sale de a continua redeschiderea pieței ruse pentru produsele moldovenești. „Dialogul dintre țările noastre trebuie să continue într-o manieră constructivă”, a menționat Președintele Guvernului Federaţiei Ruse.

Alte subiecte abordate de Gaburici și Medvedev au vizat aspecte ale colaborării în domeniul energetic și cel social.

Programul ESRA în Moldova: 8 incubatoare de afaceri, 1600 întreprinderi noi, 10.000 de locuri de muncă

0

Ministerul Economiei, în parteneriat cu Delegaţia UE în Republica Moldova a organizat, astăzi, conferinţa de încheiere a Proiectului de asistenţă tehnică „Stimularea Economică în Zonele Rurale” (ESRA). La eveniment a participat viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, liderul proiectului „Stimularea economiei în localităţile rurale”, Philip Santes, reprezentanţi ai instituţiilor de resort.

În cadrul conferinţei, viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, a vorbit despre principalele realizări ale programului, datorită căruia au fost deschise 8 incubatoare de afaceri și instituită rețeaua incubatoarelor de afaceri, au fost create circa 10 mii de locuri noi de muncă, 1600 de întreprinderi, fiind oferite 3200 de grant-uri.

„Cu ajutorul proiectului am reușit să susținem sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din zonele rurale, să dezvoltăm domeniul educației antreprenoriale, inclusiv a fost lansat proiectul Piața Agricolă Angro din Chișinău și inițiat procesul recensământului agricol. La fel, remarcăm şi îmbunătățirea accesului la instrumente financiare pentru antreprenori, inclusiv prin intermediul capitalizării Fondului de garantare a creditelor; susținerea implementării Programului Național de Abilitare Economică a Tinerilor, Programului de atragere a remitențelor în economia Republicii Moldova (PARE 1+1), Sistemului de grant-uri AIPA pentru sectorul agricol şi altele”, a afirmat viceministrul Economiei.

La rândul său, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a menţionat rolul IMM-urilor în dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea locurilor noi de muncă, precum şi relevanța acestora pentru activitatea economică a Republicii Moldova din mediul rural. „Sperăm să continuăm colaborarea cu instituţiile de stat ale Republicii Moldova şi prin alte proiecte de suport bugetar”, a menţionat Pirkka Tapiola. În context, liderul proiectului „Stimularea economiei în localităţile rurale”, Philip Santes, a remarcat implicarea activă a Ministerului Economiei pentru buna desfăşurare a acestui proiect.

Notă: În 2010, Guvernul Republicii Moldova și UE au semnat Acordul de finanțare privind implementarea Programului de Suport Bugetar „Stimularea Economică în Zonele Rurale” – PSB ESRA, care avut ca scop susţinerea dezvoltării economice durabile în zonele rurale ale țării, inclusiv, prin crearea afacerilor noi în mediul rural, care să genereze locuri de muncă bine plătite și care să ofere o creștere socio-economică uniformă în zonele ale țării. Urmare unor completări financiare în 2013 și 2014, contribuția financiară totală a UE pentru programul PSB ESRA a însumat 72 milioane de euro în perioada 2010-2014, dintre care aproximativ 68 milioane de euro au fost alocaţi direct pentru suportul bugetar și aproximativ 4 milioane euro pentru asistență tehnică și alte măsuri complementare. Proiectul de asistenţă tehnică ESRA a fost implementat de un consorțiu condus de GFA Consulting Group GmbH.

COD GALBEN de incendii în Moldova

0

Serviciul Hidrometeorologic de stat a emis avertizare de cod galben de pericol de incendii pe întreg teritoriul republicii, informează Agrobiznes.md.

Din cauza lipsei îndelungate de precipitaţii, în perioada 29 mai – 4 iunie se prevede pericol excepţional de incendiu – clasa V și o mare probabilitate de izbucnire a incendiilor.

Codul galben de pericol de incendii înseamnă că este posibilă aprinderea culturilor agricole, depozitelor de furaje, zonelor cu vegetaţie forestieră, locuinţelor şi anexelor gospodăreşti.

SE RECOMANDĂ:

1) Evitarea utilizării focului deschis în apropierea locuinţelor, anexelor gospodăreşti şi a depozitelor de furaje, pe terenuri acoperite de vegetaţie uscată, mai ales atunci când sunt amplasate în apropiere de păduri, plantaţii sau obiective cu risc ridicat de incendiu;

2) Restricţionarea efectuării lucrărilor care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive.

Moldova a semnat contracte pentru livrarea vinurilor și divinurilor în Kostroma

0

Producția alcoolică a companiilor moldovenești „Chirsovo” și „Tircom” va fi exportată în regiunea Kostroma, Rusia, informează NOI.md.

Contractele respective au fost semnate după degustarea producției alcoolice a acestor companii, care a fost organizată de Ambasada Republicii Moldova în Federația Rusă, în comun cu administrația oraşului Kostroma și reprezentanții diasporei moldovenești din regiune.

În cadrul evenimentului a fost prezentat potențialul economic al Republicii Moldova, expoziția articolelor textile fabricate de întreprinderile „Infinitextil” şi „Steaua-Reds”.

Potrivit surselor din cadrul Ambasadei Moldovei în Rusia, la eveniment agenții economici au avut posibilitatea de a discuta cu reprezentanții ministerelor și agențiilor de profil, Camerei de Comerţ şi Industrie, rețelelor comerciale și companiilor de comerț angro din regiune, oportunităţile de extindere a cooperării. Importanţa dezvoltării colaborării regiunii cu Republica Moldova în domeniul comercial-economic a fost confirmată de primarul orașului Kostroma, Iuri Jurin.

Se subliniază că participanții la prezentare au apreciat înalt calitatea producției alcoolice și a textilelor moldovenești. În cadrul evenimentului au fost semnate contracte de livrare a vinurilor și divinurilor moldoveneşti.

Rusia ar putea relua importul fructelor și legumelor conservate din Moldova

0

Rospotrebnadzor examinează ridicarea interdicției a unor producători din Moldova la livrarea în Rusia a conservelor de fructe și legume, informează Polit.ru citat de Agrobiznes.

” Au fost stabilită o cooperarea la nivel de experți cu privire la problema reluării exporturilor a conservelor de fructe și legume din Republica Moldova în Federația Rusă” – s-a declarat spune într-un comunicat al serviciului federal sanitar rus „Rospotrebnadzor”

În prezent, experții Rospotrebnadzor evaluează documentele privind calitatea și siguranța legumelor și fructelor conservate de la producătorii moldoveni, precum AO Compania „Alfa-Nistru” „Iliada-Plus” SRL și SA „Natur Bravo”.

Rospotrebnadzor a interzis importul în Rusia a patru întreprinderi de fructe și legume din Moldova în luna iulie a anului trecut.

Motivul principal pentru interzicerea a fost insuficiența de etichetare și de identificare a produselor, precum și diferența dintre greutatea netă în pachet și cel  declarat pe etichetă.

Statul pierde peste 1 miliard lei oferind în arendă păduri contra unor taxe subestimate

0

Statul suportă pierderi economice în valoare de peste un miliard de lei în urma transmiterii în arendă a unor terenuri împădurite fără a lua în calcul costul real al bunurilor şi serviciilor ecologice pe termen lung pentru fiecare hectar înstrăinat din Fondul Forestier Naţional. Acestea sunt concluziile experţilor silvici ai Mişcării Ecologiste din Moldova.

Preşedintele organizaţiei, Alecu Reniţă, a declarat într-o conferinţă de presă la IPN că în ultimii ani mai multe mii de hectare de pădure au fost defrişate cu scopul de a construi spaţii de locuit, ceea ce contravine regulamentului de dare în arendă.

Potrivit lui Alecu Reniţă, modelul actual de administrare a pădurilor, stabilit încă în perioada 2001-2009, se bazează pe scheme coruptibile de estorcare de bani. În cele 24 de gospodării silvice din ţară peste un sfert din păduri au fost defrişate cu scopul de a da în arendă teritoriile, ca mai apoi ca acestea să fie privatizate. Dacă tendinţele se vor păstra, în 10-15 ani Moldova va rămâne fără spaţii împădurite.

Preşedintele Mişcării Ecologiste a notat că o bună parte din cei care şi-au construit case în fondul forestier au obţinut terenurile la un preţ de arendă de 4 mii de lei pentru un hectar, însă unii nu achită în general niciun fel de taxe. Alecu Reniţă insistă că locuinţele construite în păduri trebuie demolate, iar taxa unui hectar de pădure dat în arendă – să fie de cel puţin 125-150 de mii de lei. Încasările acumulate din aceste taxe ar urma să fie utilizate în exclusivitate pentru împădurire.

Alecu Reniţă a mai adăugat că, potrivit ultimelor date ale Agenţiei de Stat „Moldsilva”, circa 9 mii de hectare de pădure sunt date în arendă, însă există o lipsă de transparenţă în acest proces. Marea majoritate a pădurilor arendate se află în raza municipiului Chişinău, iar pe o bună parte din ele s-au construit case de locuit păzite de gardieni, care nu permit accesul pe teritoriu şi susţin că există un drept de proprietate pentru un termen de 49 de ani.

A fost anunțat câștigătorul cu ”Cel mai bun business-plan”!

0

A fost anunțat câștigătorul concursului republican „Cel mai bun business-plan”  la care au participat elevii din colegiile agricole, care s-a desfășurat în cadrul Colegiului de Zootehnie şi Medicină Veterinară din Brătuşeni.

Aceștia au prezentat proiecte la diverse tematici din  agricultură şi economie, precum cultivarea şi realizarea ţelinei, creșterea albinelor în plantație de Paulownia, colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor, creșterea ovinelor – factor primordial în promovarea turismului rural, finanțarea procurării tehnicii agricole, etc.

Comisia de evaluare a cărei Preşedinte a fost Sofia Şuleanschi, director executiv, Centru pentru Educaţie antreprenorială şi Asistenţă în Afaceri (CEDA) a nominalizat premianţii.

Clasamentul fruntaşilor:

Locul I –  Iarovoi Stanislav (Colegiul Agricol din Ţaul, cu business-plan: „Cultivarea  şi procesarea salciei energetice”, coordonator – Toderiţa Valentina).

Locul II – Oancea Vasile (Colegiul de Zootehnie şi Medicină Veterinară din Brătuşeni, cu business-plan: „Creșterea ovinelor – factor primordial în promovarea turismului rural”, coordonator –  Grigorciuc Valentina).

Locul III – Pîslaru Aliona (Colegiul Agroindustrial din Rîşcani, cu business-plan: „Creșterea albinelor în plantație de Paulownia”, coordonator – Babii Natalia)

Dumitraşcu Andrada (Colegiul  Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău, cu business-plan: „Spălarea  și călcarea hainelor”, coordonator –  Busuioc Viorica).

Au fost decernate şi diplome pentru participare:

Creţu Doina, Colegiul Agroindustrial „ Gh. Răducan” din Grinăuţi.

Cebanov Mihail, Colegiul Tehnic Agricol din Svetlîi.

Rabii Dumitru, Golegiul Tehnic Agricol din Soroca.

Rotari Marina, Colegiul Agroindustrial din Ungheni.

Toţi participanţii la conferinţă au primit Diplome de onoare ale MAIA, iar profesorilor le-au înmânat certificatele pentru coordonarea activităţii elevilor participanţi.

Concursul a început la 26 mai 2015 și a fost organizat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Direcţia ştiinţă, formare profesională şi extensiune rurală, împreună cu Centrul Metodic pentru Învăţământ,

 

Tiraspolul introduce taxe speciale pentru produsele lactate din Moldova și Ucraina

0

Guvernul Transnistriei a adoptat o rezoluție cu privire la introducerea de taxe speciale pentru produsele lactate din Republica Moldova și Ucraina, informează Ria Novosti, citată de Agrobiznes.

Inițiatorul acestei decizii, pretinsul vice-ministru al dezvoltării economice din regiune, Dmitri Boltrușko, a explicat necesitatea introducerii taxelor prin situația critică a industriei.

Potrivit acestuia, în urma devalorizării hrivnei ucrainene și a leului moldovenesc, prețul produselor lactate importate în Transnistria a scăzut mult, ce a cauzat produsele locale să devenină necompetitive.

„Dacă nu vom întreprinde careva măsuri, producătorii autohtoni nu vor putea să se dezvolte, prin urmare, circa 20 de mii de oameni ar putea rămâne fără locuri de muncă. Într-un un an – un an și jumătate riscăm să ajungem într-o situație când va fi necesar să asigurăm importul a 100% de produse lactate. Dar deja la prețuri mai mari, deoarece inflația va atinge nivelul devalorizării”, a spus Boltrușko.

Această deciziue a guvernului nistrean de a impune taxe speciale pentru produsele lactate are scopul de a egala prețurile produselor importate și autohtone. Produsele locale sunt mai scumpe cu 10-25%.

De asemenea, este planificată introdcerea unor taxe pentru apa mineral și cea dulce, dar și pentru unele produse de patisserie.

Pomicultorii moldoveni au învăţat din experienţa polonezilor

0

Un grup de pomicultori moldoveni, în special producători de mere, au vizitat Polonia pentru a învăţa din experienţa colegilor lor, mai ales cum au reuşit aceştia să beneficieze de fondurile europene accesate şi cum s-au impus pe piaţa UE. Vizita în Polonia a fost organizată de către Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, cu sprijinul oferit de către Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul programului FHI 360 „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, informează IPN.

Producătorii polonezi se asociază, iar acest lucru le permite să vină cu o ofertă consolidată pe piaţă şi, respectiv, să negocieze condiţii mai bune pentru ei, a comunicat directorul executiv al Asociaţiei „Moldova Fruct”, Iurie Fală, contactat de IPN. Totodată, fiind în grup, producătorii reuşesc să influenţeze politicile adopte de guvernare în domeniul agricol. „Am învăţat că trebuie să ne consolidăm capacităţile de reprezentare, să nu umblăm răzleţiţi, cerând fiecare interesul său. Dar trebuie să îmbunătăţim şi ramura, să aducem soiuri noi ca să avem o ofertă mai atractivă, să ne eficientizăm, să modernizăm ramura după modelul european”, a menţionat Iurie Fală.

Mihai Ţurcanu, pomicultor din raionul Floreşti, a spus că, dacă livezile din Polonia nu diferă mult de cele din Moldova, atunci industria post-recoltare este cu mult mai dezvoltată şi acest lucru se datorează faptului că producătorii polonezi s-au putut asocia. „În Floreşti am încercat să iniţiez aşa ceva, ştiu că este nevoie de un lider ca să se lanseze, dar e greu. Producătorii mici vor, dar nu au bani, iar cei mari, care au bani, nu vor, unul chiar mi-a zis că nu mai vrea în colhoz”, a spus pomicultorul.

Şi Olga Serbuşco, producătoare de mere din raionul Ungheni, crede că asocierea pomicultorilor este benefică. Republica Moldova nu este o ţară foarte mare şi pomicultorii se pot asocia chiar dacă sunt din regiuni diferite.

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula, a declarat că organizarea producătorilor agricoli este una din priorităţile ministerului şi există mai multe stimulente în acest sens. În primul rând, a fost adoptată Legea privind grupurile de producători agricoli, experienţa fiind preluată inclusiv de la colegii din Polonia. Este şi proiectul Băncii Mondiale MAC-P, care oferă grupurilor de producători granturi de până la 350 de mii de dolari. Şi prin programul de subvenţionare grupurile de producători pot beneficia de sume mai mari. Ministrul a mai spus că mulţi agricultori declară că nu vor colhozuri, dar ei trebuie să înţeleagă că asocierea nu înseamnă deloc acest lucru.

În cadrul proiectului Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” urmează a fi diseminată informaţia obţinută în cadrul vizitei din Polonia, beneficiarii vor fi informaţi cum pot valorifica fondurile europene pentru a-şi moderniza livezile. De asemenea, vor fi organizate ateliere de lucru la care se vor discuta rezultatele vizitei.