Miercuri, 25 februarie, în cadrul ședinței Guvernului, la conducerea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a fost numit în funcție un nou director general.
Numirea unui nou șef al instituției vine în contextul demisiei lui Ion Sula, în legătură cu numirea sa în funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.
Astfel, fotoliul de la ANSA va fi ocupat de Iurie Carp, care anterior a deținut funcții manageriale la mai multe întreprinderi de stat, printre care funcția de director-adjunct la S.A. „Franzeluța” și director al combinatului de vinuri și divinuri S.A. „Aroma”.
Iurie Carp, în vârstă de 50 de ani, este originar din localitatea Iargara, raionul Leova. În 1998 și-a luat diploma de studii în management la Academia de Studii Economice din Moldova.
Eugeniu Cernogal, funcţionar public din cadrul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) şi-a fondat o firmă şi a beneficiat de subvenţii de la stat în valoare de circa 2 milioane 750 de mii de lei. Colegii săi de direcţie au fost în teritoriu ca să verifice veridicitatea informaţiei prezentate la AIPA. Acum funcţionarul este subiectul unui control iniţiat de Comisia Naţională de Integritate (CNI), fiind suspectat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.
Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură este o instituţie subordonată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi este responsabilă de gestionarea resurselor financiare destinate susţinerii producătorilor agricoli. Totodată, instituţia monitorizează repartizarea acestor subvenţii. Eugeniu Cernogal activează la AIPA în calitate de specialist principal în cadrul Direcţiei inspecţii şi control pe teren, fiind angajat în această instituţie în luna mai 2012.
În luna decembrie 2013, Eugeniu Cernogal şi Ion Grăjdieru au fondat firma “PRODECOFARM-GRUP”. Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, activităţile declarate de această firmă sunt legate de domeniul agriculturii: cultura plantelor cerealiere, tehnice si a plantelor furajere, creşterea animalelor, producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne etc.
Subvenţii de milioane de lei
La doar câteva luni de la fondare, firma, care în prezent gestionează o fermă de vite în raionul Sângerei, a şi primit subvenţii de la stat. În anul 2014 aceasta a încheiat trei contracte cu AIPA. Aşadar, la nici un an de la lansarea afacerii, firma a cărui fondator este funcţionarul public Cernogal, a beneficiat de subvenţii în agricultură în valoare totală de circa 2 milioane 750 de mii de lei.
Firma lui Cernogal, verificată de colegi
Pe lângă atribuţia de a examina dosarele depuse de către solicitanţi şi de a verifica eligibilitatea beneficiarilor, AIPA are şi sarcina să efectueze controale în teritoriu, unde verifică veridicitatea documentelor prezentate de către producătorii agricoli.
Astfel, în luna august 2014, firma “PRODECOFARM-GRUP” a fost verificată de către Iulian Iovu şi Diana Conţulescu,angajaţi ai Direcţiei inspecţii şi control pe teren, în care lucrează şi Eugeniu Cernogal. Aceştia au fost trimişi să verifice firma respectivă printr-un ordin semnat de directorul AIPA, Petru Maleru.
Banii primiţi de firma „PRODECOFARM-GRUP”//FOTO: moldovacurata.md
Suspectat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese
Ion Grăjdieru, co-fondatorul şi administratorul “PRODECOFARM-GRUP”, a precizat că până în prezent faptul că Eugeniu Cernogal deţine cotă-parte aduce firmei doar necazuri. “Vă spun sincer, sunt doar dezavantaje, deoarece avem controale peste controale. Nu putem activa liniştiţi. În domeniul zootehnic este greu să lucrezi. Ferma noastră are acum 99 de vite. Eu sunt cel care gestionează afacerea. Domnul Cernogal figurează doar în calitate de co-fondator”, a afirmat Ion Grăjdieru.
Controalele de care vorbeşte Ion Grăjdieru sunt legate de verificările efectuate de Comisia Naţională de Integritate. Astfel, în luna noiembrie anul trecut CNI a iniţiat un control pe numele lui Eugeniu Cernogal, funcţionarul public fiind suspectat de încălcarea regimului conflictului de interese la acordarea subvenţiilor de către instituţia în care activează.
Eugeniu Cernogal: “Toată Agenţia ştia…”
Cernogal a spus pentru Moldova Curată că el a declarat faptul că are interese în această firmă. “Ştie toată Agenţia despre firma fondată. Eu am declarat acest lucru”, a specificat funcţionarul.
În replică, Petru Maleru, directorul general AIPA, a menţionat că el nu a ştiut în momentul acordării acestor subvenţii despre legătura lui Cernogal cu această firmă, ci a aflat ulterior, când a fost sesizată CNI. “Sunt cinci mii de firme care solicită subvenţii, credeţi că eu cunosc detalii despre toate? Nu, n-am ştiut până în momentul venirii unei sesizări”, a declarat Petru Maleru.
Expert economic: “Angajaţii instituţiilor publice care acordă subvenţii nu trebuie să aibă afaceri în domeniu”
Precizăm că Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2014 nu conţine reglementări care ar interzice angajaţilor AIPA să primească subvenţionări prin intermediul afacerilor ale căror fondatori sunt ei sau membrii familiilor lor.
Tatiana Savva, expert economic în cadrul Centrului Analitic “Expert-Grup”, afirmă că asemenea situaţii mai sunt în Republica Moldova, când angajaţi ai instituţiilor care alocă subvenţii în diverse domenii beneficiază de aceste mijloace financiare prin firmele lor. Experta susţine însă că problema cea mai mare este în cadrul legal, care le permite angajaţilor instituţiilor publice să fondeze sau să gestioneze afaceri în domeniu.
“Atâta timp cât legislaţia le permite acestora să ia din aceste fonduri, funcţionarii o vor face. În Romania, de exemplu, este prevăzut clar că angajaţii Agenţiei Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură nu au voie să aibă afaceri în agricultură, ci doar să ofere consultanţă în domeniu după trei ani de la concedire. Cadrul legal trebuie revăzut în acest domeniu şi aici mă refer şi la Agenţia pentru Eficienţă Energetică, dar şi la Fondul Ecologic Naţional, instituţii care împart fonduri. Trebuie introduse şi sancţiuni dure pentru angajaţii care vor încălca acele prevederi. Sunt necesare şi regulamente interne care le vor interzice acestor angajaţi să beneficieze de subvenţii, deoarece modul în care sunt acordate aceste mijloace financiare denotă o neechitate pentru alţi potenţiali beneficiari”, a specificat Tatiana Savva.
Uniunea Europeană este foarte îngrijorată de situaţia actuală de pe piaţa valutară din Moldova şi o analizează atent. Declaraţia a fost făcută de şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, într-un interviu pentru portalul moldovacurata.md.
Diplomatul a menţionat că, în contextul provocărilor pentru sectorul financiar, UE a oferit Băncii Naţionale asistenţă sub formă de TAIEX şi Twinning (instrumente europene de consolidare instituţională), transmite IPN.
„Problemele Moldovei în sectorul bancar sunt bine cunoscute. Acesta are nevoie de soluţii transparente, care ne-ar permite să vedem ce facem cu Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii. Aş dori să menţionez că există şi aspectul psihologic care, în special în ultimele săptămâni, a afectat situaţia şi mai mult în ce priveşte ratele valutei. În perioada în care Guvernul nu fusese încă votat de Parlament, a existat o îngrijorare sporită sau chiar nişte temeri din partea cetăţenilor care au contribuit şi mai mult la depreciere”, a spus Pirkka Tapiola.
Ambasadorul a adăugat că Guvernul este în contact strâns cu Fondul Monetar Internaţional şi crede că este foarte important ca executivul să-i urmeze sfaturile.
Săptămâna trecută, leul s-a devalorizat puternic faţă de valutele euro şi dolar. Aceasta a provocat panică în rândul populaţiei şi a dus la majorarea semnificativă a preţurilor. În ultimele zile, leul a început treptat să se aprecieze în raport cu valutele internaţionale, dar experţii din domeniu nu pot să estimeze cât timp moneda naţională ar putea să se menţină pe aceste poziţii.
Peste 120 mii tone de zahăr a produs din recolta anului 2014 compania pe acţiuni moldo-germană Sudzucker Moldova.
Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la administraţia companiei, în anul trecut Sudzucker Moldova a exportat 58,6 mii tone de zahăr în valoare de 519 mil. de lei, ceea ce este cu 37,5 mii tone mai mult decât în 2013.
„Aceasta ne-a permis să ne poziționăm pe locul 5 în clasamentul întreprinderilor exportatoare din Moldova. Compania Südzucker Moldova s-a menținut pe parcursul ultimilor cinci ani în topul național al celor mai mari exportatori”, a spus preşedintele conducerii Sudzucker Moldova, Alexander Koss, care consideră că şi în 2015 compania are premise bune pentru majorarea exportului de zahăr.
Potrivit spuselor sale, este important ca practic, întreaga valoare adăugată la zahăr se produce în Moldova, deoarece o mare parte a cheltuielilor o constituie plățile pentru sfecla de zahăr.
În 2015 Sudzucker Moldova au posibilitatea de a exporta cel puţin 100 mii tone de zahăr.
„Stabilizarea situației de pe piețele regionale permite să sperăm că sarcina va fi realizată cu succes. De la începutul anului curent prețul la zahăr s-a consolidat treptat în țările UE, inclusiv în România – cea mai importantă piață de desfacere din spațiul UE, pentru producătorii de zahăr moldoveni”, a menţionat Koss.
Conform Acordului de Asociere cu UE, RM poate să exporte în 2015 un volum de 37,4 mii tone de zahăr scutite de taxe vamale.
„În 2014 Comisia Europeană a adoptat decizia conform căreia cota preferențială de export spre UE ar putea fi mărită, cu condiția ca Moldova să asigure controlul importului și să nu permită re-vânzarea zahărului importat din alte țări și ambalat ca zahăr moldovenesc”, a spus managerul Sudzucker Moldova.
El a atras atenţie la faptul că zahărul este exportat destul de activ și pe piețele din est. În general, deprecierea leului favorizează creșterea volumurilor de export, deoarece livrările în Uniunea Europeană se fac în euro, iar spre est – în dolari.
„Devalorizarea monedei naționale scade și profitul din importul de zahăr în Moldova, deși riscul livrărilor necontrolate de zahăr din Ucraina încă mai persistă”, se subliniază în comunicatul Sudzucker Moldova.
Potrivit calculelor specialiştilor, necesităţile pieţei interne de zahăr nu depăşesc 80 mii tone.
În perioada, martie – aprilie, în cadrul programului de restructurare a sectorului vitivinicol ”Filiera Vinului”, vor fi organizate seminare de instruire pentru potențialii beneficiari din raioanele: Leova, Comrat, Cantemir, Cahul, Taraclia, Vulcănești, Ceadîr Lunga și Basarabeasca.
În cadrul instruirilor, antreprenorii din zonele rurale vor fi informați despre oportunitățile de finanțare în cadrul programului, dar și despre posibilitățile investiționale în domeniul viticulturii, vinificației și industriei conexe.
În parteneriat cu mai multe organizații specializate în consultanța agricolă, persoanele interesate vor fi consiliate în vederea eficientizării lucrărilor agricole în vii, pentru a crește rentabilitatea cultivării strugurilor tehnici.
Seminare similare vor avea loc și în zonele vitivinicole Codru și Ștefan Vodă în lunile Aprilie – Mai 2015.
