Dragi prieteni, vă anunțăm că site-ul Agrobiznes a înregistrat ieri, 26 februarie, un nou record de audiență.
Potrivit datelor, pe parcursul întregii zile site-ul www.agrobiznes.md a fost accesat de 1820 de vizitatori unici, care au generat aproximativ 4 mii de accesări ale paginilor cu știri și articole. Precedentul record fusese stabilit pe 27 ianuarie, când am înregistrat cifra de 1600 de vizitatori unici.
Materialul care a stârnit atenția cititorilor a fost cel despre ferma de vaci din rasa Angus deținută de familia Gorea din localitatea Budăi, raionul Telenești. În momentul de față articolul a înregistrat aproximativ 1300 de vizualizări.
Agapie Radu din satul Buda, raionul Călărași – un tînăr de 21 de ani, ambițios și muncitor cu fermitate, pentru care munca și doar ea îi poate aduce succesul.
De mic copil a muncit alături de părinții săi, manifestînd un interes sporit pentru agricultură. Tatăl său avînd o experiență bogată, dobîndită de-a lungul anilor, i-a insuflat ideea de a-și lansa propria afacere. Deoarece părinții aveau două sere construite cu forțele proprii,rezultatele bune i-au dat curaj lui Radu să meargă mai departe și să-și creeze propria afacere în domeniul cultivării legumelor în seră.
Ideea de a-și crea propria afacere a fost cimentată și ca urmare a analizei aprofundate a pieței locale de desfacere a legumelor timpurii și tardive. Astfel, Radu a decis să-și construiască seremoderne ce ar permite cultivarea legumelor timpurii și tardive.
Aflînd despre oportunitatea oferită tinerilor de către Programul IFAD V, componenta de finanțare a Tinerilor Antreprenori, Agapie Radu a decis să beneficieze de această oportunitate și să-și realizeze visul.
În anul 2012 a înregistrat o gospodărie țărănească, iarîn luna noiembrie a aceluiași an a obținut un credit investițional în valoare de 300 mii de lei, ceea ce i-a permis să-șiconstruiască cinci sere cu o suprafață de 24 de ari, sere ce au fost importate din Italia.
Pentru implementarea proiectului investițional propus, investiția inițială a constituit circa 500 mii de lei, contribuția proprie a tînărului antreprenor constituind circa 200 mii de lei.
După realizarea investiției, Radu a depus documentele necesare la Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și a beneficiat de subvenție aferentăinvestițiilor efectuateîn construcția serei și a sistemuluide irigare prin picurare.
Lansarea afacerii a avut loc în primăvara anului 2013, cînd a fost plantat primul ciclu cu ardei dulci și castraveți. Anual antreprenorul realizează două cicluri de legume, cultivînd în special varză timpurie, ardei dulci, castraveți și roșii.
Pentru asigurarea cu apă necesară pentru irigarea legumelor din sere, Radu împreună cu tatăl său, utilizează în comun, un bazin de acumulare a apei cu o capacitate de 5 mii metri cubi, apa fiind pompată din lacul satului ce este amplasat în apropiere.
Pentru reușita afacerii, Radu a decis că trebuie să-și sporească abilitățile manageriale în gestiunea afacerii, urmînd cursurile de antreprenoriat, organizate în luna martie 2013 de UCIP-IFAD, care i-au oferit noi cunoștințe în domeniul managementului, marketingului, planificarea și contabilizarea afacerii.
Paralel cu activitatea de creșter e a legumelor timpurii și tardive în sere, Radu mai cultivă ceapă din răsad în cîmp deschis, ceapă ce este cultivată pe o suprafață de 0.7 hectare, luate în arendă de la persoane fizice din satul Buda.
Producția gospodăriei este comercializată atît pe piața locală din raionul Călărași, cît și la piețele angro din orașul Chișinău. A reușit să-și creeze un nume propriu pe piața loacală, iar faptul că tînărul este un bun administrator al propriei afaceri îi asigură o rentabilitate sporită și, totodată, un viitor sigur.
Succesul obținut într-o perioadă scurtă de activitate a adus doar beneficii pozitive localității de baștină, prin crearea a patru locuri permanente de muncă, angajări sezoniere a circa 5 persoane, impozite achitate în bugetul public local și dezvoltatrea infrastructurii.
Radu este o fire optimistă, dornic de a munci: “Să muncim pentru a face o țară mai bună”,constituie sloganul care-l motivează pentru a-și dezvolta afacerea.
Astfel, tînărul antreprenor planifică să-și exindă afacerea mărindu-și numărul de sere și dotîndu-le cu sistem de încălzire pe bază de bricheți. Planurile tînărului antreprenor au toate șansele de reușită, pentru că este susținut de persoane cu experiență în domeniu și care nu se dau batuți la primul obstacol întîlnit în cale.
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va solicita Serviciului federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei explicaţii referitor la criteriile de selectare a celor zece companii, care de joi, 26 februarie, pot exporta mere în Rusia. De asemenea, Agenţia va solicita ca toate companiile din Moldova să poată exporta mere. Despre aceasta a declarat ministrul agriculturii, Ion Sula, la o ediţie specială de la postul „Publika TV”, trnamsite IPN.
Ministrul a spus că a primit o scrisoare din partea Rusiei în care se menţionează despre faptul că acest export este unul experimental, fără însă a se anunţa perioada pentru care a fost permis, dar şi criteriile de selectare a companiilor. Ion Sula a spus că pentru el lista companiilor este o surpriză, dar speră că, după acest experiment, va fi reluat totalmente exportul de producţie vegetală.
Prezent la emisiune, directorul executiv al Asociaţiei Moldova Fruct, Iurie Fală, a spus că deschiderea oricărei pieţe este un beneficiu pentru producători, însă în orice acţiune trebuie să existe o transparenţă mai mare. „Este o întrebare pe care trebuie să o analizăm, să vedem care de fapt sunt scopurile acestui experiment. Suntem conştienţi că restricţia care a fost impusă a fost una politică. Bănuiesc că sub pretextul acestui experiment mai sunt scopuri pe care nu le ştim deocamdată”, a spus fermierul.
Cristian Tabără, expert media, a menţionat că producătorii nu trebuie să privească cu mare speranţă modalitatea în care au fost ridicate parţial restricţiile la exportul de mere, ci mai degrabă cu o mare precauţie. Potrivit lui, această situaţie este una batjocoritoare, deoarece nu s-au dat explicaţii de ce anume unele companii au fost selectate, dar şi termenul „experiment” este unul batjocoritor. Potrivit lui Tabără, nu este exclus că Rusia încearcă să facă o dezbinare între producători, selectând pe unii şi neglijând pe alţii.
De joi, 26 februarie, a fost relansat parţial exportul de mere din Republica Moldova în Federaţia Rusă, cu titlu de experiment. Embargoul a fost ridicat pentru zece companii din dreapta Nistrului, dar şi pentru toate raioanele din regiunea transnistreană, aflată sub controlul administraţiei pro-ruse. Serviciul federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei subliniază că această acţiune are titlu de testare şi vine după discuţii bilaterale cu Agenţia Naţională de Siguranţă a Alimentelor a Republicii Moldova.
MAIA vrea mai multe investiţii turceşti în economia Republicii Moldova, inclusiv în mediul rural. Acesta a fost unul dintre subiectele discutate joi de ministrul moldovean de resort, Ion Sula, cu Mehmet Selim Kartal, Ambasadorul Turciei la Chişinău, transmite News-Moldova.
„În perspectivă, se prevede implementarea proiectelor comune în domenii prioritare, precum siguranţa alimentelor, marketingul produselor agroalimentare pe pieţele externe ş.a”, a menţionat serviciul de presă al MAIA.
Sursa a mai subliniat, referindu-se la discuţia celor doi oficiali, că „s-a convenit de a insista pe atragerea investitorilor turci în mediul rural al ţării noastre (implementarea noilor tehnologii de producere, dezvoltarea unui complex modern de achiziţionare, stocare, sortare, calibrare, ambalare şi distribuire pe piaţa internă şi externă a produselor pomilegumicole)”.
Totodată, sursa a menţionat că părţile „agreează colaborarea cu companiile turceşti în sectorul producerii materialului săditor şi semincer, suportului tehnic managerial, eventual, selectarea potenţialilor parteneri pentru companiile mixte”.
Asociaţiile profesionale ale agricultorilor sunt nemulţumite de pasivitatea autorităţilor, care înrăutăţeşte situaţia agricultorilor moldoveni.
Preşedintele Uniunii republicane UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la agenţia „INFOTAG”, că este vorba despre câteva aspecte actuale pentru agricultori: majorarea de către stat a Fondului de subvenţionare în agricultură, reglementarea eficientă şi echitabilă a pieţei produselor petroliere şi asigurarea transparenţei implementării proiectului ce se referă la creditul acordat de Guvernul Poloniei pentru Moldova în sumă de 100 mil. de euro.
„Situaţia din agricultură s-a agravat semnificativ în contextul devalorizării leului moldovenesc, majorării cu 30-50% a preţurilor la resursele necesare agricultorilor, precum şi majorării dobânzilor la creditele bancare, indicele căror depăşeşte 20%”, a spus Slusari.
Conducătorii asociaţiilor profesionale ale agricultorilor au atras atenţie al 17 mlrd. de lei pe care BNM le-a acordat cu titlul de ajutor în 2014 unui număr de trei bănci.
„Regulatorul le-a alocat deja 7 mlrd. de lei, sumă de 7 ori mai mare decât suma fondului de subvenţionare în agricultură, care pentru 2015 este planificată în mărime de 610 mil. de lei”, au menţionat participanţii conferinţei.
Ei au atras atenţia presei la faptul că Uniunea Europeană, începând cu 2015 va acorda statutului pentru sprijinirea agriculturii 17 mil. de euro anual, ceea ce va contribui la majorarea Fondului subvenţiilor de stat în agricultură.
La rândul său, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Sula a declarat că „şi ministerul îşi doreşte ca fondul subvenţiilor să fie cât mai mare”.
„Suntem în proces de definitivare a legii bugetului. Vă asigur că depunem efortul ca să găsim şi surse extrabugetare pentru a interveni în ajutorul agricultorilor”, a declarat Sula.
Direcția control semincer din cadrul Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) monitorizează controalele și certificarea semințelor culturilor de câmp pentru semănatul de primăvară, informează serviciul de comunicare al ANSA.
Specialiştii Direcțiilor Raionale pentru Siguranța alimentelor efectuează controlul depozitării, păstrării şi condiţionării seminţelor de culturi de câmp, legumicole, bostănoase şi cartof destinate semănatului de primăvară.
Sunt prelevate probe şi efectuate testări şi certificarea seminţelor în condiţii de laborator. O atenţie deosebită se acordă aprovizionării gospodăriilor ţărăneşti cu cantitatea necesară de seminţe certificate. Până la moment a fost controlată şi certificată o cantitate de circa 30 mii tone sau 88% din seminţele depozitate.
Pentru diminuarea deficitului de seminţe agenţii economici autorizați în domeniu importă seminţe de diferite varietăţi. În Republica Moldova activează 140 de magazine agricole, care pun la dispoziţia beneficiarilor seminţe de o gamă largă de soiuri de culturi agricole înscrise în Catalogul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova.
Școala Profesională din orașul Râșcani, în colaborare cu Asociația Obștească „Pro Cooperare Regională”, anunță înscrierea la un curs de instruire în domeniul legumiculturii și pomiculturii, profesia „Cultivator de legume și fructe”.
Sunt invitați să se înscrie, în primul rând, fermierii din regiunea de nord a republicii (și nu numai) care au nevoie de instruire. Cursurile vor fi ținute de către profesori de la școala profesională din orașul Râșcani și specialişti în domeniu. Pe lângă lecțiile teoretice, cursanții își vor aplica cunoștințele în practică.
După absolvirea cursului, cu o durată de trei luni (teorie și practică), fermierii vor obține un certificat de studii aprobat și validat de Ministerul Educației. Certificatul obținut le va servi fermierilor ca bază pentru accesarea subvențiilor în agricultură și alte finanțări, precum și pentru a se încadra în câmpul muncii.
Cursurile de instruire sunt organizate în cadrul proiectului „Sporirea producţiei şi facilitarea accesului la piaţă pentru fermierii din zona de nord a Republicii Moldova”, implementat de A.O. „Pro Cooperare Regională” și finanțat de Fundația HEKS Moldova. Taxa de studii este de 900 de lei, ceea ce constituie 20% din valoarea totală a contractului de studii, restul sumei fiind acoperită de A.O. „Pro Cooperare Regională”, cu suportul financiar al Fundației HEKS Moldova.
Curriculumul pentru profesia „Cultivator de fructe și legume”, aprobat de Ministerul Educației, se axează pe însușirea a 14 discipline: „Agricultura durabilă, inclusiv ecologică – o alternativă viabilă pentru agricultura convențională”, „Pregătirea terenului pentru înființarea culturilor, fertilizarea”, „Principalele boli și dăunători la culturile leguminoase. Aplicarea produselor de uz fitosanitar”, „Combaterea buruienilor”, „Producerea răsadurilor de legume destinate culturilor de câmp”, „Cultivarea diferitor culturi legumicole”, „Cerințele față de factorii ecologici a culturilor pomicole”, „Înființarea plantațiilor și sădirea copacilor”, „Metodele vegetative de reproducere a materialului săditor”, „Conducerea și tăierea pomilor”, „Lucrarea și fertilizarea solului în livezi, protecția plantelor contra bolilor și dăunătorilor”, „Particularitățile biologice și tehnologice de cultivare a diferitor specii de culturi pomicole”, „Mecanizarea proceselor tehnologice în legumicultură și pomicultură”.
În perioada 26 februarie – 13 martie 2015, doritorii de a se înscrie la acest curs de instruire urmează să depună la Școala Profesională din orașul Râșcani următoarele acte:
diplomă / certificat de absolvire a studiilor (scoală generală / gimnaziu, liceu, colegiu etc.);
certificat medical (086-1);
copia buletinului de identitate;
6 fotografii color (dimensiune 3×4);
certificat de componență a familiei (de la primărie);
copia buletinului de identitate a părinților (pentru persoanele care nu au atins vârsta de 18 ani).
Persoane de contact:
Lucia Carauș, director adjunct – tel.: (256) 24632
Ion Bargan, profesor – tel. mob.: 060662037
Vera Badrajan, profesoară – tel.: (256) 28082; tel. mob.: 069547321.
Serviciul federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Federaţiei Ruse a anunţat pe pagina sa de internet că zece companii din Republica Moldova pot relua de astăzi, 26 februarie, exportul de fructe pe piaţa rusă, informează Moldpres.
Livrările de fructe vor fi relansate ca urmare a consultărilor bilaterale la nivel de experţi ai Serviciului federal şi Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor de la Chişinău (ANSA). Cu titlu de experiment, sub garanţia ANSA, zece întreprinderi moldoveneşti pot exporta fructe în Rusia, precizează autoritatea de reglementare rusă.
Companiile care au permisiunea de a exporta mere sunt SRL „UNGUREANCA”, CAP „Prima-Nicatim”, SRL „Plaiul Birladean”, GT „SCUTARU VICTOR”, SRL „GRIMAFRUCT”, SRL „Bona-Fruct”, SRL „Bucuria-Saturn”, „Agrodenidan”, „Agrostar, „Unit-Olimp”, dar şi producătorii din raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia din stânga Nistrului.
Totodată, Rosselhoznadzor a atenționat că în cazul nerespectării normelor fitosanitare, exportul de mere va fi oprit din nou. Inspecţia fitosanitară rusă a interzis, de la 21 iulie, importul de mere, conserve şi legume din Republica Moldova.
Embargoul impus de Federaţia Rusă „cu siguranţă este de natură politică”, au declarat mai mulţi experţi economici. „Cum a fost instituit, exact aşa şi va fi eliminat, mai devreme sau mai tîrziu. Cel mai probabil asta se va întîmpla într-un an sau chiar mai puţin”, a declarat după introducerea embargoului Adrian Lupuşor, directorul executiv al Asociaţiei Expert-Grup.
Imediat după sistarea exporturilor de mere pe piaţa rusă, Uniunea Europeană a anunţat că a dublat, de la 1 august 2014, cotele de export fără taxe vamale a produselor din Republica Moldova negociate în Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Contingentele de export fără taxe vamale pentru mere a fost majorat de la 40 mii de tone la 80 de mii, pentru prune – de la 10 mii la 20 mii de tone.
Potrivit Biroului Naţional de Statistică, producţia de mere, nuci şi pomuşoare s-a ridicat în anul 2014 la 495 mii de tone, cu 70 mii de tone mai mult decît în anul precedent. Exporturile de fructe şi nuci s-au cifrat în anul trecut la 194 milioane de dolari SUA, faţă de 204 milioane în 2013.
Gorea Iuliana din satul Budăi, raionul Telenești împreună cu soțul acesteia, reprezintă o familie de tineri antreprenori harnici și ambițioși care au decis să-și creeze viitorul la baștină.
Gorea Iuliana a absolvit în anul 2008 Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Drept, Specialitatea Drept Economic. Neputîndu-se angaja în cîmpul muncii conform specialității, Iuliana, încurajată de soț, a decis să-și creeze o afacere de familie în domeniul zootehniei și anume creșterea bovinelor pentru carne.
Ideea de a-și crea o afacere proprie în domeniul zootehnic Iuliana o are mai de mult, această idee fiind împărtășită și de soțul Artur. Ideea a apărut ca urmare a pasiunii față de aceste animale, precum și a analizei pieței locale a cărnii de vită, ce a demonstrat un deficit de carne de vită pe piața locală din Republica Moldova, iar în marea majoritate a cazurilor aceasta fiind de calitate joasă.
Ca urmare a analizei speciilor de vite pentru carne, familia Gorea din satul Budăi, raionul Telenești a decis să se specializeze în creșterea bovinelor de rasă Aberdeen Angus, rasă care este extrem de robustă și perfect adaptabilă condițiilor climaterice din Republica Moldova. Abeerdeen Angus este o rasă de bovine de carne care se maturizează devreme, cu un instinct maternal pronunțat, cu un aport zilnic crescut, bazat pe hrana verde de pe pășune.
Pentru lansarea afacerii, Iuliana a înregistrat o gospodărie țărănească și a demarat procesul de căutare a resurselor financiare creditare, resursele proprii (trimise de mama Iulianei de peste hotare) nefiind suficiente pentru implementarea proiectului investițional propus.
Avînd în vedere oportunitatea oferită tinerilor din Republica Moldova de „Proiectul de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltare a Businessului Agricol” (IFAD V, componenta de finanțare a tinerilor antreprenori), familia Gorea a accesat resurse financiare creditare din cadrul acestui Proiect pentru procurarea a 21 bovine de rasă Angus, și anume 20 femele, cu vîrsta mai mare de 12 luni și un taur pentru reproducție, cu vîrsta mai mare de 18 luni. Bovinele au fost procurate de la o companie specializată în creșterea vitelor de prăsilă de rasă Angus din jud. Sibiu, Romînia.
Pentru implementarea proiectului investițional propus de întreprindere, familia Gorea a luat în arendă pe termen lung – 1.99 hectare de teren agricol, pe care a construit un grajd pentru vite, pentru stabulația liberă a acestora, grajd care are dimensiunile de 25m x 6m. De asemenea, a fost construită o încăpere pentru lucrătorii fermei și amajanat un lac pentru asigurarea cu necesarul de apă. În imediata apropriere de terenul arendat, au mai fost luate în arendă pe termen lung circa 25 hectare de pășune, pentru pășunatul bovinelor.
Investiția inițială a constituit circa 721 mii de lei, dintre care 300 mii de lei au fost contractate sub formă de credit din cadrul resurselor creditare IFAD V T.A. iar 421 mii de lei din contul resurselor proprii.
Creditul investițional a fost obținut în luna aprilie 2012, iar importul bovinelor de prăsilă a avut loc la 13 iunie 2012 – zi considerată ca zi de lansare a afacerii.
FOTO: IFAD
La moment, gospodăria familiei Gorea dispune de o fermă de vite dotată cu strictul necesar pentru întreținerea unui șeptel de 120 bovine, circa 25 hectare de pășune înconjurate cu gard electric, 10 hectare cu lucernă și 12 hectare pe care este crescut porumb necesar pentru siloz.
În baza ordinului nr. 226 din 19 noiembrie 2013 al Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, gospodăria familiei Gorea a fost înregistrată ca fermă de prăsilă specializată în creșterea bovinelor de prăsilă de rasă Aberdeen-Angus.
Șeptelul de bovine de care dispune la moment gospodăria este format din 59 capete: 2 tauri de prăsilă, 20 vaci la a doua fătare, 11 junci și 7 tauri cu vîrsa de 14-16 luni, și 19 juninci cu vîrsta de 2-5 luni.
Pentru a nu distruge păşunile din gestiune, acestea sunt divizate în patru sectoare cu ajutorul gardului electric, bovinele pășunînd cîte o săptămînă pe fiecare parcelă, asigurînd astfel un termen optimal pentru restabilirea stratului de masă verde, fapt ce conduce la o utilizare mai eficientă a păşunelor şi la o creştere a eficienţei în hrana bovinelor.
Carnea de vită Angus se caracterizează prin carcase cu multă carne, oase fine și un randament ridicat la sacrificare (68%), în timp ce taurii de origine autohtonă au un randament la sacrificare de 50-55%.
Iuliana și Artur planifică ca cele 11 junci cu vîrsta de 14-16 luni ce urmează a fi însămînțate, să fie comercializate ca junci de prăsilă, o parte a taurilor de rasă Angus să fie comercializați ca tauri de prăsilă iar o parte să fie abatorizaţi la vîrsta de 18 luni, vîrstă la care greutatea medie va constitui circa 750-800 kg, gospodăria avînd deja agenți economici cointeresați în procurarea acestora.
Pentru facilitarea procesului de gestionare a afacerii, Iuliana a urmat cursurile de contabilitate, organizate în luna martie-aprilie 2013 de UCIP-IFAD, care i-au oferit noi cunoștințe în domeniul managementului, marketingului, planificarea și contabilizarea afacerii.
Iuliana susține că este foarte mulțumită de oportunitățile pe care le-a ofertit Programul IFAD V finanțarea Tinerii Antreprenori, gospodăria avînd posibilitatea să obțină un credit pe termen de 5 ani cu porțiune de grant, dobîndă mică și o perioadă de grație de 2 ani la porțiunea de credit, ceea ce a constituit un ajutor substanțial și condiții favorabile de dezvoltare a afacerii.
Ca urmare a lansării afacerii, în cadrul gospodăriei au fost create 5 locuri permanente de muncă, s-a îmbunătățit infrastructura locală și s-a majorat baza de impozitare a localității.
Pe cei care doresc să înceapă o afacere în domeniul creșterii bovinelor pentru carne, familia Gorea îi sfătuie să se înarmeze cu multă răbdare, perseverență și curaj.
