Prim-ministrul Chiril Gaburici a avut astăzi o întrevedere cu reprezentanţii instituţiilor bancare din Republica Moldova. Discuţia s-a axat pe subiecte de actualitate, în special pe acţiunile întreprinse, dar şi cele care urmează să fie realizate pentru a asigura stabilitatea pe piaţa financiar-bancară.

Participanţii au făcut un schimb de opinii privind premisele care au stat la baza evoluţiilor de pe piaţa financiară în ultima perioadă, fluctuaţia cursului valutar, precum şi acţiunile care se impun, fiind luate în calcul aspectele obiective şi subiective în acest sens. Totodată, s-a discutat despre creditarea agenţilor economici în diverse domenii, activitatea băncilor comerciale şi tendinţele de dezvoltare a economiei naţionale.

Prim-ministrul a menţionat importanţa unui dialog deschis dintre Guvern şi comunitatea bancară, subliniind rolul instituţiilor financiar-bancare în asigurarea unei dezvoltări durabile a economiei naţionale.

„Este necesar să avem o comunicare eficientă şi să coordonăm acţiunile, astfel încât să asigurăm condiţiile necesare pentru dezvoltarea economiei şi atragerea investiţiilor”, a spus Chiril Gaburici.

Premierul s-a pronunţat pentru susţinerea producătorilor agricoli, în mod prioritar, oferirea de credite în condiţii avantajoase, dar şi diversificarea instrumentelor financiare pe piaţa financiar-bancară.

La rândul lor, reprezentanţii comunităţii bancare au exprimat disponibilitatea de a conlucra eficient cu noul Guvern, convenind asupra organizării sistematice a şedinţelor comune pentru a stabili priorităţile şi a soluţiona problemele în interesul oamenilor.

La şedinţă au participat ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, preşedintele Asociaţiei Băncilor din Moldova, Nicolae Dorin, şi conducătorii băncilor comerciale ce activează în Republica Moldova.

Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova (CNPM) cere Guvernului să adopte de urgenţă un plan naţional anticriză. Preşedintele CNPM, Leonid Cerescu, a comunicat, luni, într-o conferinţă de presă la IPN, că de la începutul anului moneda naţională s-a depreciat faţă de euro cu 26%, iar faţă de dolar – cu 34%, iar acest proces trebuie stopat. Oamenii de afaceri, băncile şi factorii de decizie trebuie să facă uz de toate instrumentele pentru a calma spiritele şi a nu admite speculaţii pe piaţa valutară.

„Solicităm prim-ministrului Republicii Moldova convocarea imediată a Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară, care are atribuţia de a asigura o coordonare adecvată între autorităţile publice în cazuri de şocuri financiare extraordinare. Facem apel către Guvern să lanseze elaborarea unui plan naţional anticriză”, a subliniat Leonid Cerescu.

Alexandru Slusari, prim-vicepreşedintele CNPM, a spus că din cauza oscilaţiilor pe piaţa valutară creditele s-au scumpit, iar după ce Banca Naţională a majorat faţa de refinanţare băncile refuză să mai acorde finanţări – ceea ce afectează procesul de activitate a agricultorilor. Alexandru Slusari spune că autorităţile ar trebui să ajute agricultorii cu plata creditelor, ar putea să decidă ca împrumuturile să fie întoarse la cursul care era în momentul când au fost luate. Prim-vicepreşedintele CNPM mai spune că agricultorii sunt afectaţi şi de majorarea preţurilor la toate produsele şi mărfurile pe care le folosesc în procesul de activitate – seminţe, combustibil, fertilizanţi etc.

Potrivit lui Igor Crapivca, vicepreşedinte CNPM, este de aşteptat că întărirea leului, din ultimele zile, nu va duce imediat la micşorarea preţurilor la produsele scumpite ca urmare a devalorizării monedei naţionale. Acesta a mai spus că atât pentru consumatori, cât şi pentru agenţii economici ar fi optim un curs de 15-16 lei pentru un dolar şi 17,5-18 lei pentru un euro.

Dinu Armaşu, director executiv al CNPM, a făcut apel la autorităţi să stabilească motivele declanşării crizei pentru a evita pe viitor astfel de situaţii.

CNPM organizează vineri, 27 februarie, o masă rotundă la care urmează să fie identificate elementele ce destabilizează situaţia pe piaţa valutară, să identifice riscurile imediate şi să elaboreze politici necesare pentru depăşirea crizei.

În timp ce soiurile și hibrizii din afară își fac tot mai mult loc pe piața autohtonă, cel mai mare producător de semințe din R. Moldova vinde în Olanda, Franța, Belarus și Rusia.

De aproape o jumătate de secol, a fost mereu aproape de bătăile inimii pământului, cum îi spune Iurie Tulei agriculturii, iar acum, ajuns la vârsta de pensionare, este mulțumit că tradiția va fi dusă mai departe. Are grijă de 360 de hectare de pământ la Olănești, Ștefan Vodă, pe care răsare o gamă variată de legume pentru producerea semințelor.

„Agricultura este inima pământului”

„Este adevărat că a fost o perioadă când tendința printre fermieri era să încerce soiuri și hibrizi de semințe aduse de pe piața estică sau cea europeană. Acum observăm că se întorc la ceea ce este tradițional, autohton. Nici nu are cum să fie altfel, fiindcă semințele selectate aici sunt cele mai adecvate condițiilor climaterice, solului specific acestui teritoriu. Agricultura este inima pământului. Dacă iei inima și o pui în alt trup, ea încet se stinge”, spune agricultorul.

De la Olănești, în Franța, Olanda, Belarus și Rusia

Iurie Tulei susține că semințele nu au căzut sub incidența interdicțiilor impuse de Kremlin și de aceea exportă anual pe piața rusă semințe în valoare de peste 100 de mii de dolari. De asemenea, anual livrează în Belarus producție de 130-140 de mii de dolari. În același timp, în gospodăria de la Olănești sunt produși hibrizi care sunt destinați pieței din Olanda și Franța.

„Sunt sigur că cererea pentru soiurile tradiționale va fi în continuă creștere și fermierii vor renunța la experimente în favoarea semințelor perfecționate de oamenii de știință de la noi. Soiurile omologate în R. Moldova sunt cele mai potrivite pentru cei care doresc rezultate calitative. Totuși, cea mai mare durere a producătorilor de legume rămâne a fi lipsa accesului la irigare. Avem sisteme învechite, care consumă multă energie și care trebuie reutilate. Dezvoltarea legumiculturii autohtone depinde anume de irigare. Dacă această problemă va fi soluționată, vom fi capabili să ridicăm agricultura noastră la un alt nivel și am putea face față concurenței din afară”, susține Iurie Tulei.

Semințele de soiuri tradiționale, în mâinile fiului

Fermierul de la Olănești se gândește să se retragă din activitatea agricolă în acest an, însă o face cu sufletul împăcat. „Fiica mea este medic, iar fiul meu a fost mulți ani în SUA. Acum a revenit acasă și este alături de mine pe acest tărâm al agriculturii, care este unul plin de obstacole, dar și de împliniri frumoase. Sunt sigur că este nevoie de mult curaj ca să lupți pentru ceea ce este tradițional, însă fiul meu va prelua ștafeta și sunt sigur că va atinge obiective frumoase. Tinerii sunt cei care vor continua ceea ce am inițiat și am luptat pentru ca să fie păstrat pentru generațiile viitoare”, a afirmat producătorul.

Semințele pure

Ștefan Ciobanu reprezintă unul dintre puținii agenți economici de pe piață care ambalează semințe autohtone. O mare parte dintre acestea este procurată de la Iurie Tulei. „Sunt crescute în condiții practic ecologice, sunt aplicate tratamente foliare, adică pe frunze, fiindcă sunt din cei care toarnă la rădăcină găleți de îngrășăminte și așteaptă să crească roșia cât capul. De exemplu, este foarte important ca pe o suprafață de circa cinci hectare să fie cultivat doar un soi. Sunt semințe curate, pure, care nu sunt polenizate cu alte soiuri. Este un producător deja testat și calitatea semințelor este incontestabilă”, susține Ștefan Ciobanu, care vinde semințele ambalate la standarde europene în capitală.

Cum sunt induși în eroare cumpărătorii?

Potrivit lui Ștefan Ciobanu, sunt încă doi agenți economici care ambalează semințe autohtone și de multe ori cumpărătorii sunt induși în eroare. „Vedem pe piață semințe din Ucraina care sunt ambalate în pachețele pe care scrie „made in Moldova” pentru a înșela cumpărătorii. Aceste pachețele au un conținut de 0,2 grame, în timp ce cantitatea de semințe autohtone ambalate constituie un gram”, a explicat Ștefan Ciobanu.

Prețurile pentru un pachețel de semințe de legume variază de la un leu până la 2,5 lei, însă tânărul spune că se fac reduceri de până la 30%, în cazul în care există cerere pentru o cantitate mai mare. Ștefan Ciobanu este convins că pachețelele cu semințe de legume de soiuri moldovenești ar avea priză pe piața externă, însă susține că sunt necesare investiții consistente.

„Este greu să pătrundem în afară, deoarece nu avem nici volumul care se cere, dar este necesar și de automatizat procesul. Noi, de exemplu, ambalăm semințele manual, însă sunt convins că semințele autohtone își vor face ușor loc datorită gustului legumelor noastre care până acum a impresionat orice străin”, susține procesatorul.

Tânărul spune că prețurile la semințele procesate de firma sa nu s-au schimbat în ultimii cinci ani și, chiar dacă deprecierea leului a scumpit mai totul în jur, cei care vor legume de calitate le pot cultiva procurând semințe autohtone fără să-și golească prea mult punga.

Expert-Grup lansează, cu suportul Fundației Soros-Moldova, Studiul „Despre cum se pierd banii publici” pentru trimestrul 4, 2014, care monitorizează executarea rapoartelor Curții de Conturi după auditul efectuat la Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli și Fondul pentru Eficiență Energetică, în 2013.

Una din principalele constatări ale acestui Raport al Curții de Conturi este că modul de repartizare al subvențiilor este unul discriminator. Alocarea inechitabilă a resurselor financiare are loc în linii mari din cauza formulei de acordare a subvențiilor, formulărilor vagi ale măsurilor de subvenționare și nerespectarea Regulamentului de acordare a acestora.

Astfel, mărimea subvenției este direct legată de perioada de depunere a cererii și poate fi finanțată diferit în dependență de măsura de subvenționare: pentru investițiile în aceeași tehnică agricolă, mărimea subvenției poate fi diferită în cazul solicitării subvenției în cadrul a două măsuri diferite. Ea poate fi diferită și pentru finanțarea în cadrul aceleași măsuri.

˝Deși procesul de subvenționare a agriculturii a cunoscut mai multe măsuri de reformă în ultimii ani, formularea vagă a măsurilor de subvenționare, nerespectarea condițiilor descrise de regulamentul de subvenționare, competența limitată a funcționarilor, dar și a beneficiarilor, au generat cheltuieli neregulamentare de cel puțin 50 de milioane de lei, chiar dacă nu au fost cauzate pierderi sau prejudicii mari (ele nedepășind 1.7 milioane de lei în 2013). În plus, dualitatea interpretării măsurilor și modul de calculare a subvențiilor pune la îndoială acrodarea a cel puțin 150 de milioane de lei˝, constată autorii studiului.

În același timp, accesul la subvenții rămâne limitat – doar 0.3% din proprietarii de pământ beneficiază de acestea, iar până în prezent, nu a fost găsită o soluție viabilă problemei informării beneficiarilor la nivel local. ˝Lipsa procedurilor clare de depunere și recepționare a dosarelor a condiționat întârzierea înregistrării a peste 111 cereri de subvenționare, În condițiile în care, suma oferită poate varia masiv în funcție de data depunerii. Din acest motiv, aceste întârzieri trezesc oarecare suspiciuni. Regulamentul actual condiționează mărimea subvenției de perioada depunerii, este cel puțin echivocă întârzierea˝, a declarat Tatiana Savva, economist Expert-Grup.

Pe de altă parte, Fondul pentru Eficiența Energetică, se confruntă și el cu probleme de acces, probleme instituționale, de competență și în plus este inconsistent față de politicile naționale în energie. Deși Fondul are o importanță majoră, în condițiile dependenței țării noastre de importul de energie, numărul de beneficiari ale acestuia este extrem de mic.

Acest impact redus este cauzat de lipsa accesului la informație despre oportunitățile de finanțare la nivel local, unde anual se oferă peste 144 milioane lei pentru proiecte, dar și de lipsa capacităților atât la nivelul autorităților publice locale, cât și la nivelul beneficiarilor. O problema și mai gravă este întârzierea finanțării la nivelul autorităților publice centrale și a întârzierii reformelor instituționale, pentru ca Fondul să devină un mecanism sustenabil și accesibil.

Descarcă studiul ˝Despre cum se pierd banii publici, T4-2014˝.