La întrebările lui Tudor Iașcenco, directorul publicației Cuvântul, răspunde Andrei Gârlea, patronul Gospodăriei Ţărănești „Gârlea Andrei P.”, gospodărie care gestionează 3800 ha de pământ.

– Aproape două decenii gestionaţi una din cele mai mari gospodării agricole din regiunea Orhei. În această perioadă, cum a evoluat situaţia producătorului agricol de la noi?

– Gospodăria noastră a fost fondată în august 2000 cu 4,75 ha pământ propriu şi 160 ha arendate pe moşia comunei Păpăuţi. În prezent administrăm 3800 ha în 11 localităţi (7 primării) din raionul Rezina. În 2002 am fondat în cadrul gospodăriei prima în ţară staţie de maşini şi tractoare particulară, în care o bună parte din tehnică era veche, restabilită cu forţele proprii. Acum dispunem de tehnică şi inventar agricol performante, utilizăm tehnologii moderne, recomandate de savanţi şi partenerii de afa-ceri. În ultimul deceniu, în ansamblu pe sectorul agroindustrial din ţară şi regiunea Orhei, starea de lucruri s-a îmbunătăţit. Dar probleme încă există destule.

– În opinia Dvs., la moment care sunt cele mai stringente probleme şi care ar fi soluţiile optimale de depăşire a lor?

– Probleme avem multe şi toate-s actuale. O bună parte din ele pot fi soluţionate doar în complex, cu eforturi bine coordonate ale autorităţilor, actorilor politici, producătorilor agricoli etc. Pentru că spaţiul de ziar este limitat, mă voi referi succint numai la câteva. Producătorii agricoli din R.Moldova suferă foarte mult din cauza monopolului şi înţelegerilor de cartel care predomină la noi în domeniul comerţului cu carburanţi, tehnică, piese de schimb, fertilizanţi, chimicale, seminţe pe de o parte, dar şi achiziţiile de produse agricole pe de alta.

Uitaţi-vă numai ce se întâmplă la noi cu produsele petroliere. Pe piaţa mondială preţurile la petrol s-au redus comparativ cu ianuarie 2014 mai mult de 2 ori. Negustorii de produse petroliere de la noi, pe parcursul anului, întâi au majorat preţurile la benzină şi motorină cu mai mult de un leu, apoi le-au redus cam tot cu atâta. Şi toţi negustorii de produse petroliere permanent ţin acelaşi preţ, deşi sunt sigur că cifrele de afaceri sunt diferite. Nu mai vorbesc de accizele foarte mari stabilite de stat la benzină şi motorină.

Tot aşa se întâmplă şi în celelalte domenii. Avem o Lege antimonopol, avem Agenţia pentru Reglementare în Energetică, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, Consiliul Concurenţei, Agenţiaa pentru Protecţiaconsumatorului etc., dar nimeni nu intervine cu acţiuni concrete în apărarea producătorului şi consumatorului autohton. Prin Federaţia Fermierilor, Uniagroprotect noi am solicitat Guvernului şi Parlamentului să permită şi fermierilor să aducă în ţară carburanţi, pentru propriile necesităţi. Nu ne permit, pentru că aceasta contravine intereselor importatorilor actuali de produse petroliere, o parte dintre care sunt printre parlamentari, demnitarii din structurile guvernamentale.

De mai mulţi ani se discută despre necesitatea aplicării faţă de producătorii agricoli a unui impozit unic consolidat, calculat la grad/ha. Într-un timp parcă şi conducerea de vârf căzuse de acord, dar apoi proiectul respectiv de lege iarăşi s-a pierdut undeva prin sertarele Parlamentului.

Dar problema zilierilor? În agricultură cea mai mare parte a lucrărilor sunt sezoniere şi de atâta ar trebui odată şi odată reglementate relaţiile dintre angajatori şi persoanele angajate temporar, pentru că altfel se ciocnesc cu dificultăţi şi unii şi alţii.

Moldova este o ţară agrară. Dar până azi dezvoltarea sectorului agroindustrial nu este o prioritate pentru autorităţile noastre, pentru că asta nu a coincis până acum cu interesele unor membri ai Guvernului şi Legislativului. De aici şi atitudinea neglijentă faţă de producătorii agricoli şi ramură în ansamblu.

O problemă serioasă este lipsa de transparenţă în repartizarea fondurilor, granturilor şi subvenţiilor pentru sectorul agroalimentar, faptul că o mare parte din proiectele de acte normative şi legislative ce vizează domeniul nostru nu sunt consultate cu Federaţia Fermierilor, Uniag-roprotect, alte organizaţii din sectorul agroindustrial. Avem nevoie de un mecanism eficient de responsabilizare a funcţionarilor publici pentru acţiunile sau inacţiunile lor cu impact negativ asupra agenţilor economici.

– Apropo, care este şi care ar trebui să fie, în opinia Dvs., rolul autorităţilor publice, locale şi centrale, în dezvoltarea sectorului agroindustrial?

– În primul rând, crearea unor condiţii normale de activitate.

Am în vedere elaborarea unei politici fiscale, care să stimuleze implicarea populaţiei în activitateaeconomică, dezvoltarea businessului mic şi mijlociu. Până acum autorităţile de toate rangurile, prin majoritatea actelor normative, atitudinea faţă de producători (nu numai producătorii agricoli, dar şi cei din industrie, sfera serviciilor, comerţ) au favorizat mai mult dezvoltarea economiei tenebre.

În situaţia noastră autorităţile ar trebui să fie o punte de legătură dintre producători, procesatori şi consumatori. Anume cu ajutorul autorităţilor la noi ar trebui să ajungă şi să se încetăţenească tehnica, utilajul şi tehnologiile moderne, iar, pe de altă parte, să se deschidă căile spre pieţele de desfacere a produselor autohtone. De autorităţi depinde mult dezvoltarea industriei de prelucrare, păstrare şi ambalare a producţiei agricole, accesul la diverse linii convenabile de creditare şi asigurarea stabilităţii financiare a agenţilor economici şi a persoanelor fizice; combaterea reală a atacurilor de tip rider asupra mediului de afaceri. De mai mulţi ani tot constatăm că trebuie redus cardinal numărul organelor de control, care la noi este extrem de mare, dar mai departe de vorbe lucrurile nu merg. Deşi toţi înţeleg, că anume din aceste organe cresc tentaculele corupţiei.

În baza parteneriatului public-privat ar fi bine de creat mai multe centre agroalimentare regionale, prin intermediul cărora agricultorii şi-ar comercializa producţia agroalimentară atât pentru consumatorii autohtoni, cât şi la export.

În aceeaşi ordine de idei, ar fi bine de elaborat, la nivel naţional, dat şi local un program de industrializare a localităţilor rurale, prin susţinerea creării unor întreprinderi mici şi mijlocii de prelucrare a producţiei agricole, prestarea de servicii sociale.

– Există mai multe opinii că anul curent va fi unul deosebit de dificil pentru producătorii agricoli. Dvs. de ce părere sunteţi?

– Şi eu cred că anul curent va fi dificil pentru agricultori. La mulţimea de probleme nominalizate mai sus trebuie să mai adaug că preţurile la fertilizanţi, tehnică, piese de schimb, chimicale, seminţe s-au majorat cu 30-100%, băncile au mărit dobânzile la credite, în această situaţie se majorează şi fondurile de salarizare, impozitele, taxele.

Dar posibilităţile de acoperire a acestor cheltu-ieli rămân absolut incerte. Subvenţiile oferite de stat sunt mai mult simbolice. Mulţi producători încă nu au primit subvenţiile promise pe anul trecut. Am auzit vorbe că în anul curent subvenţiile vor fi şi mai modeste. Culturile de toamnă arată destul de prost, nu se ştie ce surprize ne vor aduce celelalte culturi, dar şi piaţa de desfacere a producţiei. Din păcate, în condiţiile ţării noastre agricultura a fost şi rămâne cea mai riscantă afacere…

Sursa: Cuvintul.md

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Sula a avut o întrevedere cu reprezentanţii ONG-urilor din agricultură: Federaţia Naţională a Fermierilor, „UniAgroProtect”, „Moldova-Fruct”, „Agroiform” şi Asociaţia Cultivatorilor de Struguri.

În cadrul discuţiei au fost abordate mai multe probleme din actualitatea agricolă, anunță serviciul de presă al MAIA.

Reprezentanţii structurilor nonguvernamentale din domeniul agricol au expus propuneri privind majorarea Fondului de Subvenţionare pentru anul curent, încheierea repartizării compensaţiilor pentru pomicultorii şi viticultorii care au suferit pierderi de pe urma embargoului rusesc, utilizarea eficientă a Creditului Polonez, continuarea activităţilor de fondare a Centrului Naţional Agroalimentar.

În urma unui schimb productiv de opinii, Ministrul Agriculturii a susţinut în mare parte propunerile formulate, urmând ca acestea să fie studiate şi de alţi factori de decizie, cum ar fi Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor.

Comisia Naţională de Integritate a dispus iniţierea controlului în privinţa ex-ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov. Membrii CNI îl suspectează că, în perioada mandatului său, ar fi încălcat regimul juridic al conflictului de interese.

Asta deoarece copiii săi, Diana şi Vitalie Bumacov, ar activa în cadrul unor instituţii subordonate ministerului, până mai ieri, condus de Bumacov.

Comisia Naţională de Integritate ar fi constatat că Diana Bumacov, fiica ex-ministrului Agriculturii Vasile Bumacov, ar fi angajată în cadrul Unităţii pentru implementarea Programului de restructurare a Sectorului Vitivinicol. Instituţia subordonată Ministerului Agriculturii, a fost înfiinţată în anul 2010 în vederea gestionării unui împrumut de 75 de milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Investiţii.

Totodată, Vitalie Bumacov, fiul ex-ministrului, ar activa în cadrul Fondului „Provocările Mileniului”, instituţie creată de Guvern în urmă cu cinci ani, în vederea implementării unui program de modernizare a sectorului agricol. În cadrul aceleiaşi structuri, Vasile Bumacov a activat în calitate de membru al Consiliului de Observatori.

Contactat de Jurnal TV, fostul demnitar a respins acuzaţiile. El a declarat că fiul său a fost selectat în urma unui concurs, iar fiica nu a fost niciodată angajată în cadrul instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii.

Dacă se va stabili că a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, fostul ministru al Agriculturii, Vasile Bumacov, riscă o amendă de până la 6 mii de lei.

Producătorii agricoli care au luat credite de la bănci în valută străină sunt în pragul falimentului. Aceştia susţin că odată cu creşterea euro şi dolarului valoarea creditelor s-au dublat. Fermierii aşteaptă susţinere din partea statului, în caz contrar riscă să fie judecaţi, iar afacerile lor să fie închise, transmite Studio-L TV.

A vrut să facă investiţie în agricultură, dar s-a pomenit în situaţia că va trebui să vîndă tot ce are pentru a rambursa creditul de la banca. Vorbim despre Vasile Bacal din satul Caplani raionul Ştefan Vodă. Fermierul cultivă de mai mulţi ani fructe şi legume în sud-estul ţării, iar în anul 2012 a decis să ia un credit de la bancă de 150 de mii de dolari pentru a-şi construi un frigider de păstrare a producţiei agricole. Creditul urma să fie rambursat pînă-n anul 2017 cu o rată a dobînzii de 4,5 la sută.

Bărbatul povesteşte că în momentul cînd a făcut împrumutul un dolar american pe piaţa din Moldova constituia 12 lei şi 50 de bani, acum însă acesta este de aproape 25 de lei, iar în loc de un milion şi jumătate de lei care trebuia să-i ramburseze, acum este nevoit să întoarcă băncii peste trei milioane, cifră care îl bagă în faliment.

Anul acesta Vasile Bacal a produs peste o mie de tone de ceapă şi cîteva sute de tone de struguri, bărbatul spune că de obicei ceapa era exportată în Federaţia Rusă şi un procent foarte mic în Europa. Acum însă exportul a fost stopat, iar ceapa rămîne încă în frigider.

Din cei 150 de mii de dolari împrumutaţi de la bănci fermierul a construit un frigider modern în care poate fi stocat în jur de o mie de tone de fructe şi legume.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=x9wnHO18KXk”]

Un grup de oameni de afaceri indieni a vizitat recent Republica Moldova pentru a explora oportunitățile de export a produselor agroalimentare moldovenești. Sanjeev Gulati, directorul executiv al I.G. International, parte a grupului de companii I.G. cu prezență în multe țări ale lumii, a venit în Moldova să facă cunoștință cu oferta comercială a țării.

Întrebare: D-nule Gulati, bine ați venit. Care este scopul aflării Dvoastră în Republica Moldova? Aceasta este prima vizită în țara noastră?

Sanjeev Gulati: Mulțumesc. Sunt, într-adevăr, pentru prima dată în Moldova, dar și în această regiune a Europei. Știam câte ceva despre potențialul Moldovei și am hotărât să întreprind o vizită pentru a acumula mai multe informații. Într-un scenariu schimbător este necesar să tragi cu ochiul la toate oportunitățile. Inițial, am cunoscut un reprezentant al unei companii moldovene, care a vizitat India, și am aflat câte ceva despre produsele voastre și posibilitățile agenților economici din Republica Moldova. Ulterior, ne-am re-văzut în Polonia, iar recent am vorbit cu el în cadrul expoziției internaționale Fruit Logistica, la Berlin. Acolo am avut ocazia să gust din merele moldovenești, care mi-au plăcut. Am vorbit și cu alți cumpărători, care, de asemenea, au opinii bune despre merele din Moldova. Astfel, compania a decis să organizeze o călătorie de recunoaștere în țara voastră, pentru a mă informa pe loc despre oportunitățile de colaborare cu producătorii voștri. Noi lucrăm cu o serie de produse, cum sunt merele, dar și prunele, strugurii de masă, nucile, care sunt produse în Moldova. Noi am avut o ședere plină cu evenimente în țara voastră.

Întrebare: Ce aţi reuşit să vedeţi în Moldova?

Sanjeev Gulati: Am vizitat o serie de întreprinderi specializate în producerea fructelor, câteva depozite frigorifice, am vorbit cu reprezentanții companiilor. Încerc să înțeleg specificul producerii și păstrării fructelor din Moldova. Fac cunoștință cu procedurile de export și reglementările în domeniu. Mă interesează cum moldovenii pot organiza livrarea la distanțe mari, asigurând o calitate înaltă a fructelor la destinație. Cum am mai spus, sunt într-o misiune de cercetare. Gazda mea în Moldova, directorul companiei care mă însoțește prin țară, mă ajută să creez un tablou complet al ofertei voastre. Am fost și la oficiul Proiectului ACED, finanțat de Guvernul SUA în domeniul agriculturii de valoare înaltă, pentru a mă informa despre activitățile de susținere a producătorilor locali. Programul respectiv a oferit asistență la dezvoltarea capacităților frigorifice și implementarea tehnologiilor moderne de producere a fructelor, și am primit unele informații despre progresul obținut de producători moldoveni în acest sens.

Întrebare: La etapa actuală, ați identificat oportunități de colaborare cu producătorii moldoveni?

Sanjeev Gulati: Încă nu am finalizat studiul, trebuie să analizez prețurile și să văd cum poate fi soluționată problema ambalajului. I.G.International comercializează fructe la nivel global, nu se limitează doar la India. De menționat că cerințele pentru diferite regiuni ale lumii sunt diferite. În Asia, de exemplu, se preferă fructele cu o consistență mai mare de culoare (70-80% din suprafață), mai dulci, și ambalate în cutii de 18 și 20 de kilograme. Europa preferă cutii din carton deschise sau lăzi din plastic, gust dulciu-acidulat și are au o toleranță mai mare față de culori. Calitatea ambalajului produs local urmează a fi îmbunătățită considerabil, iar capacitățile de ambalare trebuie să crească substanțial. Dacă în Rusia sau SUA consumatorilor le plac mere mari, cei din Asia preferă mere de dimensiuni medii sau mici (65-85 mm). Dacă ar fi să aleagă între soiuri, asiaticii vor opta pentru Red Delicios, Gala și Fuji. Vorbind despre posibilitățile voastre, Moldova, deși are un sector agricol mare, după standardele locale, nu este și un producător de mere de talie mondială, mai curând un jucător regional. Piața merelor în India, de exemplu, este foarte mare (1.9 milioane tone / an), în timp ce producția de mere în Moldova se cifrează la 400.000 tone anual, pe timpuri bune.

Întrebare: Aveți și vești bune pentru merele din Moldova? Sunt șanse ca acestea să fie vândute în India?

Sanjeev Gulati: Cum am menționat deja – merele moldovenești au un gust excelent și pot fi pe placul unor piețe pe care noi suntem prezenți. În țara mea, merele sunt cele mai bine vândute fructe, iar India reprezintă o piață enormă. În afară de producția autohtonă, India importă mere dintr-o serie de țări – SUA, Chile, China, Italia, Franța, Iran. Aceste țări privesc India ca pe o piață cu potențial mare. Pe de altă parte, compania pe care o reprezint exportă fructe atât pe continentul asiatic, cât și pe cel european. Nu ne limităm la o singură regiune sau țară – mergem acolo unde există cerere și sunt oportunități. Dacă producătorii din Moldova pot oferi o calitate bună și un ambalaj adecvat, ei vor putea accede pe multe piețe din Europa și Asia.

Întrebare: Dvoastră aveți o experiență bogată în privința exportului și comerțului cu produse proaspete. Ce factori ar trebui să ia în considerație producătorii și distribuitorii de fructe din Moldova la căutarea de noi piețe?

Sanjeev Gulati: Eu am observat că producătorii din Moldova preferă să fie duși de trend, în loc să devină dinamici și să urmărească evoluțiile pe piețele externe. Când s-a închis piața tradițională, iar Europa și-a deschis porțile pentru fructele voastre, multă lume s-a reorientat spre Occident. Dacă, însă, prețurile sau condițiile de livrare în Occident se vor schimba, ei vor fi, iarăși, nevoiți să caute consumatori în alte zone geografice, să pornească multe lucruri de la zero. Părerea mea este că nu trebuie să încarci toate produsele într-un singur tren – trebuie să aveți un portofoliu cât mai diversificat. În mod evident, este imposibil să cuprinzi toate piețele – iar Moldova nu poate asigura volume mari, așa că încercați să păstrați relații bune pe piețele unde este posibil. Într-o lume în permanentă schimbare noi trebuie să fim dinamici și pregătiți pentru a profita de șansa care apare. Urmăriți evoluțiile piețelor.

Vă aducem la cunoștință despre faptul că, la 22 mai 2015, la Gomel se va deschide cea de-a XII-a ediție a Forumului Economic.

Scopul organizării acestui eveniment reiese din dorința de a dinamiza comerțul cu mărfuri și servicii și impulsionarea volumului investițiilor, precum și crearea condițiilor favorabile pentru susținerea producătorului și promovarea imaginii Republicii Belarus.

În vederea extinderii cooperării bilaterale moldo-belaruse, MAIA recomandă participarea agenților economici din domeniul agroindustrial la evenimentul nominalizat.

Informaţii detaliate privind expoziţia respectivă, precum și condiţiile de participare le puteţi obține de pe pagina www.gomel-forum.by și www.gomel-region.by, tel.+ 375  232  74 34 02, 74 96 90, 74 19 12, precum și la reprezentanții Ambasadei Republicii Moldova în Republica Belarus.

Sectorul agro-industrial al Republicii Moldova este considerat drept unul dintre cele mai sensibile la liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană, survenită odată cu punerea în aplicare a Acordului de Asociere şi crearea Zonei de Liber Schimb. Una dintre temeri ţine de faptul că, standardele comunitare fiind net superioare faţă de nivelul la care se află industria noastră prelucrătoare, acestea pot constitui un impediment serios pentru exporturile moldoveneşti pe piaţa UE.

Pentru a-i ajuta pe producătorii moldoveni să atingă standardele internaţionale în ceea ce priveşte sănătatea animalelor, cea a plantelor şi siguranţa alimentelor – singura cale de a exporta pe piaţa europeană –, dar şi pentru a le garanta consumatorilor faptul că produsele „made in Moldova” întrunesc aceste cerinţe, în 2013 a fost creată Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA).

Despre rolul ANSA în contextul Zonei de Liber şi despre obiectivele propuse am discutat cu dl Lucian Costin Boncea, consilier al Misiunii UE de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova (EUHLPAM).

— Dle Boncea, în ce măsură ANSA, care este o structură nouă pentru Republica Moldova, reuşeşte să răspundă scopului pentru care a fost creată?

— Agenția pentru Siguranța Alimentelor reprezintă o structură unitară, al cărei rol este să le garanteze atât consumatorilor din Republica Moldova, cât şi celor din țările în care sunt exportate produsele alimentare moldoveneşti, că ceea ce folosesc ei în alimentație nu le pune în pericol sănătatea. La fel, Agenția protejează industria alimentară şi consumatorii de practicile comerciale incorecte sau frauduloase. Deşi, precum ați remarcat, ANSA este o instituție „tânără”, consider că ea răspunde de o manieră adecvată misiunii pentru care a fost creată. Dovada cea mai elocventă sunt recentele evaluări făcute de către instituții din cadrul UE, care i-au apreciat în mod pozitiv activitatea şi au permis accesul pe piața Uniunii Europene pentru noi categorii de produse fabricate în Moldova. Ultimul exemplu este cel al produselor din pescuit, şi anume, al caviarului, care poate fi exportat din luna noiembrie 2014.

— De ce ANSA este importantă pentru producătorii care doresc să exporte în UE?

— În baza programelor naționale de control, care la rândul lor sunt întocmite în conformitate cu cerințele internaționale din domeniu, Agenția face verificări la toate etapele din lanțul alimentar – de la nivelul fermei până la consumatorul final. Reprezentanții ANSA sunt primii care-i îndrumă pe producători în materie de standarde – esențiale şi obligatorii pentru efectuarea exporturilor -, iar apoi, în  baza acestor controale, asigură certificarea produselor care fac obiectul exporturilor.

În 2001, şi-a luat licenţa în medicină veterinară, în cadrul Universităţii de Medicină Veterinară din București. Are o experienţă profesională bogată, timp de 12 ani activând în calitate de consilier al Agenţiei Naţionale Sanitare și Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor din România. S-a ocupat de transpunerea legislaţiei UE în domeniul siguranţei alimentare, de elaborarea procedurilor de implementare a legislaţiei UE, de punerea în aplicare a legislaţiei comunitare şi de modernizarea unităţilor în timpul procesului de aderare a României la UE. Din anul 2014 este Consilier al EUHLPAM – Misiunea UE de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova –, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

„Sunt concepte noi  care trebuie înțelese  şi de producător,  şi de consumator”

— Cu ce „plan de acțiuni” ați venit la Chişinău?

— Înainte de toate, trebuie să definitivăm procesul de construcție instituțională a ANSA, început încă în anul 2010, atunci când Guvernul şi-a asumat implementarea Strategiei în domeniul siguranței alimentelor. Mi-am mai propus ca, împreună cu echipa Agenției, să parcurgem paşii necesari pentru transpunerea legislației relevante din domeniu, mai ales că aceasta reprezintă un procent semnificativ din legislația care trebuie pusă în aplicare în cadrul procesului de creare a Zonei de Liber Schimb cu UE. Un alt deziderat important a fost ca, prin activitățile desfăşurate de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor şi în baza garanției oferite de aceasta în fața instituțiilor europene, să identificăm noi posibilități de export a produselor alimentare moldoveneşti pe piața Uniunii Europene, fapt ce va asigura dezvoltarea economică şi agricolă durabilă a țării dvs.

— Care sunt principalele provocări cu care v-ați confruntat?

— Dintre pachetele legislative comunitare, cel care se află în domeniul de activitate al Agenției este de departe cel mai complex. Pentru transpunerea şi implementarea acestor acte normative e nevoie de timp, dar şi de resurse financiare semnificative, inclusiv din partea operatorilor din industria alimentară. Legislația în domeniu este relativ nouă şi la nivelul Uniunii Europene, ea aducând şi o serie de concepte noi – analiza riscului, principiul precauțiunii, responsabilitatea primară a operatorilor de industrie alimentară). Sunt concepte care trebuie înțelese şi asimilate, în egală măsură, de către persoanele implicate în lanțul alimentar şi de către consumatori.

De asemenea, faptul că în Republica Moldova există un număr mare de exploatații de animale – în sate, fiecare gospodărie deține animale sau cultivă legume sau fructe – face mai dificilă implementarea programelor naționale de control, elaborate în conformitate cu standardele nou-adoptate şi aliniate la criteriile internaționale. Respectiv, se impune alocarea unor resurse financiare şi de personal ridicate.

— Ce loc ocupă aceste probleme în „peisajul” general al agriculturii de la noi?

— Bineînțeles că provocările de care am pomenit se înscriu în contextul general al agriculturii din Republica Moldova şi cauzele se află inclusiv în sistemul agricol ce funcționează în prezent în țară. Trecerea la noul sistem, bazat pe legislația Uniunii Europene, este o etapă dificilă, mai ales prin diferențele semnificative în modul de concepere a actelor de reglementare. Noua legislație este mult mai „adaptabilă” la tipul şi natura activităților desfăşurate de operatorii din industria alimentară, însă, în acelaşi timp, presupune asumarea de către aceştia a responsabilității producerii şi plasării organizate a produselor pe piață. La fel, în noul concept legislativ, sistemele de control trebuie să fie foarte bine definite şi unitare, astfel ca să poată fi aplicate măsuri care să prevină introducerea pe piață a unor produse nesigure.

„Este o cale care  îi stă în puteri  şi Republicii Moldova”

— Cu ce soluții veniți dvs. şi cât de receptivi sunt colegii din Moldova la ele?

— Soluțiile derivă din practicile utilizate deja în diferite țări ale Uniunii Europene, în funcție de specificul fiecărei activități. Bunăoară, pentru a-i ajuta pe participanții la lanțul alimentar să înțeleagă mai uşor cum funcționează noile pachete legislative la nivel comunitar, în unele dintre aceste state, autoritățile, împreună cu asociațiile profesionale din domeniu, au elaborat ghiduri specializate. Colegii de la ANSA au avut reacții extrem de pozitive la această practică, până acum fiind realizate mai multe materiale informative  relevante. De asemenea, au fost organizate numeroase instruiri şi seminare cu privire la noile cerințe în domeniul siguranței alimentelor.

— Prin ce este relevantă pentru noi experiența României sau a altor țări UE?

— Starea de fapt, de la care au pornit spre Uniunea Europeană mai multe dintre actuale țări membre – în special, cele care au aderat după anul 2004 – este în mare măsură similară cu situația de azi din Moldova. Este vorba de ponderea agriculturii în economia națională, de modelele agricole şi de relațiile comerciale care existau în perioada de pre-aderare. Eu am participat la toate etapele pe care le-a parcurs, în domeniul agro-alimentar, România pentru a adera la UE – transpunerea legislației comunitare în legislația națională, constituirea agenției responsabile de siguranța alimentelor, instruirea personalului şi a operatorilor din sector, modernizarea şi restructurarea unităților de producere a alimentelor, aprobarea pentru export. Nu a fost deloc uşor, dar sunt convins că este o cale care – cu efort intern şi cu susținere externă, dar mai ales cu multă voință – îi stă în puteri şi Republicii Moldova.

Ce este EUHLPAM?

Misiunea UE de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova, lansată în ianuarie 2010, este un proiect finanţat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

Misiunea prevede antrenarea, în cadrul principalelor instituţii publice, a unei echipe de experţi internaţionali de nivel înalt, care să sprijine eforturile de elaborare, implementare şi monitorizare a politicilor publice și măsurilor relevante. Misiunea sprijină Guvernul în realizarea agendei de reforme în domeniul integrării europene, în special, în dezvoltarea capacităţilor de implementare a Acordului de Asociere, inclusiv a Zonei de Liber Schimb.

Mandatul curent al Misiunii expiră în luna iunie 2015.

„Credibilitatea Agenției va însemna credibilitatea țării”

— În ce mod Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor va contribui la dinamizarea accesului mărfurilor moldoveneşti pe piața comunitară?

— Pentru instituțiile omoloage internaționale, dar şi pentru consumatori, ANSA este garantul unor standarde ce țin de siguranța produselor alimentare. În contextul schimburilor comerciale din cadrul Zonei de Liber Schimb, această instituție asigură certificarea produselor – procedură indispensabilă în cazul exporturilor. Pentru consumatorii europeni sau din alte țări, uniformitatea efectuării controalelor înseamnă certitudinea că ei sunt scutiți de potențiale riscuri pentru sănătate. Mai mult, Agenția asigură şi protecția sănătății animalelor şi a plantelor – o cerință esențială pentru desfăşurarea operațiunilor comerciale din cadrul Zonei de Liber Schimb. De facto, ANSA devine garantul calității şi al inofensivității produselor moldoveneşti. Iar credibilitatea Agenției va însemna credibilitatea țării în calitate de furnizor al unor alimente care să corespundă standardelor Uniunii Europene.

— ANSA înseamnă doar standarde tehnice ori şi standarde mentale?

— Nu încape nicio îndoială că siguranța produselor alimentare este şi un standard mental. Motiv din care, pentru noi este foarte important ca, în acțiunile pe care le vom desfăşura pe viitor, consumatorul să fie informat corect. Doar astfel vom reuşi să evităm panica sau neîncrederea în ceea ce priveşte anumite produse alimentare.

Dar încrederea, se ştie, nu poate să vină de la sine – ea trebuie câştigată şi, mai ales, menținută. Tocmai de aceea, trebuie să muncim în continuare pentru deschiderea unor noi posibilității de export, pentru noi produse. Trebuie să finalizăm procesul de transpunere a legislației şi să creăm infrastructura necesară pentru controalele oficiale. Este vorba de restructurarea şi modernizarea tuturor laboratoarelor, de  construirea punctelor de inspecție la frontieră. Sunt condiții esențiale pentru ca producătorii moldoveni să poată comercializa cât mai multe categorii de produse alimentare în Uniunea Europeană sau în alte țări terțe. Iar pe termen lung aceasta va consolida imaginea de partener serios şi de încredere al Republicii Moldova.

— Vă mulțumim pentru interviu şi vă dorim mult succes în continuare!

Andreea Ştefan

Articol publicat în suplimentul Obiectiv European, editat de Asociaţia Presei Independente. Alte articole la tema integrării europene le puteţi citi la adresa http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Această publicaţie este posibilă datorită  ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.